ICCJ. Decizia nr. 3307/2008. Comercial. Constatare nulitate act. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3307/2008
Dosar nr. 15311/3/2007
Şedinţa publică de la 11 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea ce a format obiectul Dosarului nr. 15311/3/2007 al Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamanta SC D.K.E. SA Bucureşti a acţionat în judecată pe pârâta SC S.P. SRL Bucureşti în contradictoriu cu care a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal (Hotărârea) A.G.A. nr. 6 din 18 octombrie 2005 şi a actelor subsecvente încheiate.
În cursul soluţionării pe fond a cauzei pârâta a invocat lipsa calităţii de reprezentant cu privire la societatea reclamantă a lui D.C. precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.
Prin sentinţa comercială nr. 14632 din 6 decembrie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, instanţa învestită cu soluţionarea pe fond a cauzei a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi pe fond a respins acţiunea reclamantei ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.
Apelurile declarate de reclamantă şi pârâta împotriva sentinţei de mai sus, au fost respinse, ca nefondate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 151 din 9 aprilie 2008 pronunţată în Dosarul nr. 15311/3/2007, reţinându-se că instanţa de fond a făcut o interpretare şi aplicare adecvată a dispoziţiilor legale în materie încât motivele de apel invocate de fiecare parte în apelul său sunt în totalitate nefondate.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, reclamanta SC D.K.E. SA Bucureşti a declarat recurs susţinând că hotărârea instanţei de apel este netemeinică şi nelegală întrucât:
- reclamanta a solicitat prin acţiunea introductivă la instanţă să se constate nulitatea absolută a Hotărârii A.G.A. nr. 6 din 18 octombrie 2005 şi a Actului Adiţional din 18 octombrie 2005 ticluit în numele SC S.P. SRL, societate care la data de 18 octombrie 2005 nu mai era acţionar la SC D.K.E. SA Bucureşti şi deci nu putea convoca A.G.A. a acestei din urmă societăţi, cu consecinţa că actele datate 18 octombrie 2005 sunt nule absolut, solicitare de care instanţa de apel nu a ţinut cont;
- recurenta a probat cu acte şi hotărâri judecătoreşti irevocabile că pârâta nu mai avea capacitate de folosinţă din data de 2 aprilie 1996;
- hotărârea şi actul adiţional ce s-a solicitat a se constata nule nu au fost luate de acţionarii societăţii reclamante, deci nu reprezintă voinţa socială a acesteia.
Recurenta a invocat în drept prevederile ar. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursului, schimbarea în totalitate a deciziei recurate, admiterea şi a apelului său, cu consecinţa admiterii acţiunii şi constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr. 6 din 18 octombrie 2005 şi a Actului adiţional din 18 octombrie 2005 ale A.G.A. a SC D.K.E. SA Bucureşti.
Recursul reclamantei este nefondat.
Analizând hotărârea recurată, se impune constatarea că în recurs au fost reiterate motivele apelului reclamantei.
Aceste motive au fost corect analizate prin hotărârea recurată, instanţa de apel concluzionând că sunt nefondate.
Astfel, prima critică din recurs s-a constituit şi ca motiv de apel, analizat detaliat de această instanţă care a reţinut că pârâta SC S.P. SRL este o societate de sine stătătoare, iar faptul că s-a decis prin Hotărârea A.G.A. nr. 6 din 18 octombrie 2005 a reclamantei să se restituie aporturile pârâtei la constituirea SC D.K.E. SA, are ca efect încetarea calităţii de acţionar al pârâtei, iar nu a persoanei juridice însăşi.
În contextul celor de mai sus, apare ca nefondată şi critica referitoare la lipsa capacităţii de folosinţă a pârâtei care a fost desfiinţată încă din data de 2 aprilie 1996, astfel că nici acest motiv de recurs nu poate conduce la admiterea recursului reclamantei.
Motivul de recurs ce vizează lipsa voinţei sociale a acţionarilor societăţii reclamante în adoptarea actelor ce se cer a se constat nule, este de asemenea nefondat.
În hotărârea sa, instanţa de apel a reţinut că reclamanta în momentul în care a solicitat anularea unui proces-verbal, respectiv din 18 octombrie 2005 al A.G.A. al SC D.K.E. SA a stabilit un obiect ambiguu al acţiunii sale, când, în realitate, este vorba de Hotărârea A.G.A. nr. 6 din 18 octombrie 2005 a reclamantei, încât cum bine a reţinut instanţa de apel, fiind vorba de propria culpă a reclamantei, stabilirea greşită a cadrului procesual, nu poate fi invocată pentru câştigarea unui drept potrivit art. 108 alin. (4) C. proc. civ.
Faţă de cele ce preced, rezultă că recursul reclamantei este nefondat şi în baza prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge cu această menţiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC D.K.E. SA Bucureşti împotriva Deciziei comerciale nr. 151 din 9 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3306/2008. Comercial. Acţiune în anulare a... | ICCJ. Decizia nr. 3308/2008. Comercial. Pretenţii. Contestaţie... → |
---|