ICCJ. Decizia nr. 3600/2008. Comercial. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3600/2008
Dosar nr. 211/115/2008
Şedinţa publică de la 2 decembrie 2008
Deliberând asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 437 din 20 mai 2008 Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a respins cererea de revizuire formulată de revizuienta SC S.C.I. SRL în contradictoriu cu intimata SC R. SA împotriva Deciziei civile nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în Dosarul nr. 1903/208/2007, cu opinie separată în sensul admiterii cererii de revizuire şi anulării deciziei menţionate.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că nu există triplă identitate de părţi, obiect şi cauză şi că atâta timp cât pretinsa încălcare a autorităţii de lucru judecat nu rezultă din dispozitivul celor două hotărâri, ci din considerente, în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de pct. 7 al art. 322 C. proc. civ.
Pe de altă parte s-a reţinut că în instanţa de recurs, în cadrul celui de al doilea proces (Dosarul nr. 1903/208/2007) s-a invocat prima hotărâre, copia acesteia fiind depusă la dosar, prin întâmpinarea formulată creditoarea intimată arătând că în ceea ce priveşte cuantumul creanţei menţionată în somaţie Tribunalul Caraş-Severin s-a pronunţat deja prin Decizia civilă nr. 916 din 24 august 2006, încât partea nemulţumită nu mai poate cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri.
Prin opinia separată s-a considerat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. întrucât soluţiile invocate, definitive, date de către aceeaşi instanţă de recurs, au fost pronunţate în cadrul unor acţiuni purtate între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, care au avut aceeaşi cauză juridică, respectiv contestaţii la executare silită bazate pe dispoziţiile art. 399 C. proc. civ. şi că în instanţa de recurs, în cadrul celui de al doilea proces s-a invocat excepţia autorităţii lucrului judecat, prima hotărâre fiind depusă în copie la dosar, însă instanţa a omis să se pronunţe asupra acesteia, situaţie în care cererea de revizuire este şi din acest punct de vedere, admisibilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuienta SC S.C.I. SRL Oradea solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi rejudecând cererea de revizuire să se anuleze Decizia nr. 1246/2007.
În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susţinut că în mod greşit instanţa nu a avut în vedere faptul că prin Decizia civilă nr. 916 din 24 august 2006 Tribunalul Caraş Severin a respins întreaga contestaţie la executare formulată de debitoare; că din Decizia nr. 916 din 24 august 2006 rezultă că instanţa s-a pronunţat asupra capătului de cerere privitor la cuantumul creanţei şi că prin Decizia nr. 1246 din 20 decembrie 2007 s-a încălcat principiul autorităţii de lucru judecat privitor la cuantumul creanţei; că deciziile de mai sus sunt potrivnice; că există identitate de părţi, obiect şi cauză, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi că în cadrul Dosarului nr. 1903/208/2007 revizuienta a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, însă instanţa de control judiciar a omis să se pronunţe asupra acesteia, astfel că şi din acest punct de vedere cererea de revizuire este admisibilă.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de revizuientă.
În speţă, instanţa în mod corect a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele legale prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru a se putea proceda la anularea celei din urmă hotărâri.
Hotărârile judecătoreşti în cauză trebuie să fie potrivnice. Prin hotărâri potrivnice trebuie să se înţeleagă acele hotărâri care în dispozitivul lor, cuprind măsuri care nu se pot aduce la îndeplinire.
Cu alte cuvinte revizuirea poate fi cerută numai dacă există hotărâri ale căror dispozitive conţin prevederi de neconciliat, care nu se pot executa simultan, puterea lucrului judecat reieşind din dispozitivul hotărârii, iar nu din considerente care participă doar la lămurirea dispozitivului.
În cauză, pretinsa încălcare a autorităţii de lucru judecat nu rezultă din dispozitivul celor două hotărâri - Decizia nr. 916 din 24 august 2006 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin şi Decizia civilă nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 pronunţată de acelaşi tribunal, ci din considerente, astfel că nu este îndeplinită această condiţie.
Pe de altă parte în mod întemeiat instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. deoarece în instanţa de recurs în cadrul celui de-al doilea proces s-a invocat prima hotărâre, creditoarea intimată arătând că în ceea ce priveşte cuantumul creanţei menţionată în somaţie Tribunalul Caraş - Severin s-a pronunţat deja prin Decizia civilă nr. 916/2006, încât partea nemulţumită nu mai poate cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, deoarece în această situaţie nu poate fi vorba decât de o eventuală greşeală de judecată ce nu poate fi îndreptată, însă pe calea revizuirii, care este o cale de retractare.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte urmează a respinge recursul revizuientei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuienta SC S.C.I. SRL Oradea împotriva Deciziei nr. 437 din 20 mai 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1222/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3602/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
---|