ICCJ. Decizia nr. 3715/2008. Comercial. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3715/2008
Dosar nr. 1336/2/2007
Şedinţa publică de la 10 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia comercială nr. 714 din 13 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1336/2/2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienta recurentă SC P.C.L.L. SRL Eforie Nord împotriva încheierii de şedinţă din data de 13 februarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în Dosarul nr. 8503/2/2006 în contradictoriu cu intimata reclamantă O.N.R.C. prin O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut următoarele:
Prin Decizia comercială nr. 2837 din 7 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 8503/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a admis contestaţia în anulare formulată de SC P.C.L.L. SRL, a anulat Decizia comercială nr. 2287/R din 5 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti , secţia a VI-a comercială, şi a acordat termen pentru soluţionarea recursului.
Prin Decizia comercială nr. 294 din 13 februarie 2007 a fost respins recursul declarat de SC P.C.L.L. SRL împotriva încheierilor de şedinţă pronunţate la 23 martie 2005, în Dosarul nr. 347099/2004; 6 aprilie 2005, Dosar nr. 347099/2004; 4 mai 2005, Dosar nr. 198184/2005; 29 iunie 2005, Dosar nr. 198184/2005 precum şi încheierea pronunţată la 14 septembrie 2005, în Dosarul nr. 198184/2005 şi încheierea pronunţată la 2 mai 2006, în Dosarul nr. 198184/2005, în contradictoriu cu intimatul O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
La data de 22 februarie 2007 SC P.C.L.L. SRL a formulat cerere de revizuire împotriva încheierii de şedinţă de la termenul de judecată din data de 13 februarie 2007, la care s-a judecat în camera de consiliu cererea de lămurire a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului încheierii de şedinţă de la data de 19 decembrie 2006.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 281, teza 3 C. proc. civ., art. 322 - 328 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările Curtea reţine următoarele:
Cererea de lămurire a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului încheierii de şedinţă de la data de 19 decembrie 2006 a fost soluţionată de către Curtea de Apel Bucureşti secţia a V-a comercială, în Dosarul nr. 8503/2/2006, în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2007.
Curtea a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele legale privind lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului încheierii de şedinţă, întrucât prin încheierea de şedinţă din 19 decembrie 2006 s-a dispus ca societatea recurentă să facă dovada datei la care încheierea judecătorului delegat a fost publicată în M. Of.
Curtea a dispus aceasta având în vedere dispoziţiile articolului 6 alin. (3) ale Legii nr. 26/1990 republicată privind registrul comerţului, potrivit cu care: „termenul de recurs împotriva încheierilor judecătorului - delegat este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii în M. Of. al României partea a IV-a pentru orice alte persoane interesate”, cu toate că asociatul unic al societăţii petente nu poate fi considerat ca fiind persoană interesată. Faptul că petentul a înţeles că are obligaţia să solicite publicarea încheierilor de şedinţă pronunţate de judecătorul - delegat în M. Of. nu este imputabil instanţei şi nu îndreptăţeşte petenta să obţină o hotărâre întemeiată pe dispoziţiile articolului 400 alin. (2) C. proc. civ.
La aceeaşi dată, instanţa a soluţionat cererea de recurs, pronunţând decizia comercială nr. 294, astfel încât dezbaterile asupra cererii de lămurire şi soluţia dată acestei cereri au fost consemnate în practicaua hotărârii.
Potrivit articolului 322 C. proc. civ., revizuirea este o cale de atac extraordinară, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de instanţa de recurs atunci când evocă fondul.
Obiectul revizuirii îl constituie numai hotărârile instanţelor de recurs prin care se evoca fondul, respectiv deciziile date ca urmare a modificării hotărârii atacate în urma stabilirii unei alte situaţii de fapt, nu şi acelea prin care recursul a fost respins.
În cauză, prin Decizia nr. 294 din 13 februarie 2007 instanţa de recurs nu a evocat fondul, cererea de recurs formulată de SC P.C.L.L. SRL fiind respinsă ca nefondată.
În consecinţă, întrucât prin hotărâre nu s-a rezolvat fondul pretenţiilor deduse judecăţii, ci s-a menţinut situaţia de fapt stabilită de prima instanţă, împotriva acesteia nu se poate exercita calea de atac a revizuirii.
De asemenea, astfel cum rezultă din prevederile legale menţionate anterior, nici soluţia dată asupra cererii de lămurire a dispozitivului nu este susceptibilă de a fi atacată cu revizuire.
Împotriva Deciziei nr. 714/2007 a declarat recurs revizuienta SC P.C.L.L. SRL Eforie Nord invocând ca temei legal prevederile art. 328 alin. (2) şi (3) raportat la art. 281, art. 105 alin. (2) şi art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ.
La termenul din 28 septembrie 2007 instanţa a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului recurentei - revizuiente şi a amânat cauza pentru a da posibilitatea recurentei să răspundă acestei excepţii. Ulterior judecata recursului a fost suspendată şi redeschisă în mai multe rânduri, în temeiul art. 242 şi 245 C. proc. civ.
La termenul din 10 decembrie 2008 recurenta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 pct. 10 din Legea nr. 441/2006, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, dispoziţii care ar contraveni prevederilor art. 16, 21, 125 şi art. 134 din Constituţia României.
Înalta Curte examinând, prin prisma prevederilor art. 137 C. proc. civ., situaţia creată, respectiv necesitatea stabilirii priorităţii de soluţionare între excepţia inadmisibilităţii recursului şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate (întrucât soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate propriu-zise revine exclusiv Curţii Constituţionale) stabileşte că are prioritate soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii recursului. Aceasta întrucât nu se poate pune în discuţie şi, eventual, da curs unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale decât în situaţia în care instanţa de judecată este legal sesizată, respectiv, cea în care instanţa de recurs este învestită cu un recurs admisibil.
Prin urmare examinând, în temeiul art. 137 C. proc. civ., cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului Înalta Curte constată că recursul recurentei - revizuiente este inadmisibil, fiind formulat cu încălcarea prevederilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
În speţă Decizia nr. 714/2007 a Curţii de Apel Bucureşti, atacată cu recurs de revizuientă este irevocabilă - fiind pronunţată în cererea de revizuire îndreptată împotriva unor încheieri date de o instanţă de recurs - şi, ca atare, revizuienta nu mai are deschisă legal calea recursului, iar recursul promovat totuşi de ea este inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de revizuienta SC P.C.L.L. SRL Eforie Nord , împotriva Deciziei Curţii de Apel Bucureşti nr. 714 din 13 aprilie 2007, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3714/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3716/2008. Comercial. Evacuare. Recurs → |
|---|
