ICCJ. Decizia nr. 746/2008. Comercial. Contestaţie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 746/2008
Dosar nr. 212/324/2007
Şedinţa publică de la 26 februarie 2008
Asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 160 din 3 septembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins ca tardivă contestaţia formulată de contestatorul C.T. în contradictor cu intimata A.V.A.S. Bucureşti, urmare admiterii excepţiei cu acest obiect.
În considerentele deciziei, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 401 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea a primit somaţia şi cum potrivit confirmării de primire debitorul a primit titlurile executorii la data de 27 decembrie 2001, contestaţia la executare înregistrată iniţial la Judecătoria Tecuci la data de 22 ianuarie 2007 a fost tardiv formulată.
În contra sentinţei a declarat recurs contestatorul C.T. fără a se raporta la motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recurentul dezvoltă criticile care urmează:
- încălcarea de către instanţa de fond a dreptului la apărare întrucât la termenul din 2 septembrie 2007 s-a respins cererea de amânare formulată de apărător;
- excepţia tardivităţii nu a fost pusă în discuţia părţilor;
- excepţia tardivităţii este nefondată, deoarece procesul verbal de sechestru şi celelalte acte ale executării silite au fost comunicate după data de 9 ianuarie 2007, ultima zi pentru depunerea contestaţiei fiind 24 ianuarie 2007;
- pe fondul cauzei sechestrul nu poate fi instituit pe bunurile contestatorului deoarece acesta a girat doar prin contractul de împrumut din 8 decembrie 1992 pentru suma de 350.000 lei nu şi pentru cele două acte adiţionale;
Intimata A.V.A.S. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului arătând că executarea începe prin comunicarea titlurilor executorii conform art. 58 din O.U.G. nr. 51/1998 iar acestea au fost comunicate contestatorului la 27 februarie 2001 iar contestaţia a fost introdusă la 22 ianuarie 2007.
Opinia Înaltei Curţi.
Criticile pe care le dezvoltă recurentul se încadrează în cazurile de casare şi respectiv de modificare prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ.
În cele ce urmează vor fi analizate numai acele critici care se raportează la soluţia primei instanţe, respectiv la excepţia tardivităţii contestaţiei la executare nu şi criticile care antamează fondul cauzei întrucât acesta nu a fost soluţionat de prima instanţă.
Cu privire la critica neacordării unui termen pentru lipsă de apărare invocat de apărătorul contestatorului se constată că instanţa de fond a respins motivat această cerere prin încheierea din 3 septembrie 2007, reţinând neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 156 alin. (1) C. proc. civ.
Art. 156 C. proc. civ. instituie pentru instanţă numai facultatea acordării unui singur termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată, iar nu o obligaţie.
În altă ordine de idei, trebuie precizat că cererea contestatorului se judecă conform regulilor speciale de procedură instituite prin cap. IX din O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, de urgenţă şi cu precădere, art. 47 stipulând expres că orice cerere se judecă la primul termen, în afara cazului în care instanţa dispune administrarea de probe noi.
Nici critica privind modul de soluţionare a excepţiei tardivităţii cererii nu poate fi primită, această excepţie vizând regularitatea sesizării instanţei judecătorul trebuia să verifice îndeplinirea condiţiilor sesizării chiar dacă intimata nu ar fi invocat-o prin întâmpinare.
Cu privire la temeinicia excepţiei tardivităţii se constată că în mod corect prima instanţă a reţinut ca dată a primirii de către contestator a titlurilor executorii data confirmării de primire, 27 decembrie 2001, dată în raport de care s-a făcut aplicarea prevederilor art. 401 alin. (1) C. proc. civ. şi s-a stabilit că cererea introductivă înregistrată la 22 ianuarie 2007 a fost tardiv formulată.
Potrivit art. 58 din O.U.G. nr. 58/1998 executorul va începe executarea după comunicarea titlului executoriu, cu menţiunea ca neachitarea de bunăvoie a creanţei în termen de 5 zile lucrătoare de la primire dă dreptul creditorului să procedeze la executarea silită fără nici o altă somaţie.
Comunicarea titlurilor executorii reprezintă, aşadar, începutul executării silite dată în raport de care se calculează termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. (1) C. proc. civ., text de lege care completează legea specială, iar nu comunicarea procesului verbal de sechestru cum greşit susţine recurentul.
Aşa fiind, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul C.T. împotriva sentinţei civile nr. 160 din 3 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 741/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 749/2008. Comercial. Evacuare. Recurs → |
|---|
