ICCJ. Decizia nr. 749/2008. Comercial. Evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 749/2008
Dosar nr. 4580/83/2006
Şedinţa publică de la 26 februarie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 328 din 11 aprilie 2007 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta SC T.S. SA în contradictoriu cu pârâtele S.E. şi A.F. „S.”, acţiune ce a avut ca obiect constatarea rezilierii contractului din 6 iunie 2001 şi evacuarea pârâtelor din spaţiul situat în Satu Mare.
Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă şi cererea reconvenţională a pârâtelor - reclamante prin care au solicitat contravaloarea investiţiilor efectuate la spaţiul în litigiu.
S-a reţinut că, în raport de prevederile art. 111 C. proc. civ. petitul privind rezilierea contractului de închiriere nu este admisibil întrucât reclamanta are la îndemână acţiunea în realizare.
Cu privire la cererea reconvenţională s-a luat în considerare faptul că pârâtele reclamante au înţeles să o susţină doar în situaţia în care se va admite acţiunea principală motiv pentru care această cerere a fost respinsă.
Prin Decizia nr. 106 din 11 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admis ca fondat apelul declarat de SC T.S. SA, împotriva sentinţei pe care a schimbat-o în parte, în sensul că s-a admis acţiunea reclamantei şi s-a constatat denunţarea contractului de închiriere din 6 iunie 2001, dispunându-se evacuarea pârâţilor din spaţiul situat în Satu Mare, cu obligarea acestora la plata sumei de 50.5 lei cheltuieli de judecată.
Menţiunile sentinţei cu privire la respingerea cererii reconvenţionale au fost menţinute.
S-a reţinut, în considerente că, părţile unei convenţii sunt libere să stabilească cum doresc raporturile juridice pe care înţeleg să le încheie conform principiilor libertăţii contractuale şi autonomiei de voinţă a părţilor, singura excepţie fiind aceea că prin acordul lor să nu aducă atingere ordinii publice sau bunelor moravuri, situaţie care însă, nu s-a dovedit în cauză.
Drept urmare, prin notificarea din 6 ianuarie 2006 făcută în temeiul art. 11 din contract, acesta a fost desfiinţat, pârâtele nemaiavând un titlu valabil în baza căruia să poată folosi spaţiul.
Pârâta S.E. a formulat recurs împotriva acestei decizii pe care a considerat-o nelegală, solicitând în principal admiterea recursului şi modificarea în tot a deciziei în sensul respingerii apelului ca nefondat şi, în subsidiar, modificarea în parte în sensul admiterii cererii reconvenţionale.
În esenţă, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. considerând că decizia a fost dată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 111 C. proc. civ.
Recursul nu este timbrat.
Potrivit prevederilor Legii nr. 146/1997 modificată cererile adresate instanţelor sunt supuse taxelor judiciare de timbru, taxe ce se plătesc anticipat.
Recursul promovat de pârâtă nu a fost timbrat anticipat motiv pentru care, instanţa a procedat la citarea recurentei cu menţiunea ca până la primul termen de judecată - 26 februarie 2008 - să facă dovada achitării taxei de timbru cu valoarea de 1.756,77 lei şi a timbrului judiciar de 3,3 lei.
Cum la termenul stabilit aceasta nu s-a conformat obligaţiilor de plată urmează a se da eficienţă prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 în sensul că va anula ca netimbrat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta A.F. „S.” prin S.E. împotriva Deciziei nr. 106/C/A din 11 septembrie 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 746/2008. Comercial. Contestaţie la... | ICCJ. Decizia nr. 842/2008. Comercial. Pretenţii. Contestaţie... → |
|---|
