ICCJ. Decizia nr. 906/2008. Comercial. Nulitate societate. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 906/2008
Dosar nr. 1756/62/2007
Şedinţa publică de la 5 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Braşov sub nr. 1756/62/2007, reclamantul Baroul Braşov a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta SC N. SRL, instanţa de judecată să pronunţe o hotărâre care să constate nulitatea societăţii pârâte având în vedere caracterul ilicit al obiectului său de activitate şi să desemneze un lichidator, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Braşov prin sentinţa nr. 2075 din 27 aprilie 2007 a respins acţiunea şi cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 2752 C. proc. civ.
Curtea de Apel Braşov prin Decizia nr. 130 din 11 septembrie 2007 a respins apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei primei instanţe.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 275 C. proc. civ., partea care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de cererea de chemare în judecată, or, în cauză, s-a produs o achiesare la pretenţiile reclamantului, act juridic exonerator de plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva deciziei pronunţate în apel a declarat recurs reclamantul Baroul Braşov, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentul a arătat că lipsa culpei procesuale nu are aplicabilitate în cauză, deoarece introducerea acţiunii a fost determinată de culpa pârâtei care şi-a stabilit un obiect de activitate ilicit, iar potrivit naturii comerciale a raporturilor în cauză, pârâta este de drept în întârziere.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Cheltuielile de judecată constituie sumele de bani cheltuite de către partea care a câştigat procesul şi pe care partea care a pierdut procesul este obligată, la cerere, prin hotărârea judecătorească ce pune capăt litigiului, să i le ramburseze.
Astfel, partea care cade în pretenţii este obligată, numai la cerere, să plătească părţii potrivnice cheltuielile de judecată justificate şi dovedite, legea având în vedere partea care a câştigat irevocabil procesul, principiu statuat de dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ.
Aşadar, fundamentul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală. Prin excepţie, dând eficienţă dispoziţiilor art. 275 C. proc. civ., în cazul în care pârâtul nu a fost pus în întârziere de către reclamant, în prealabil introducerii acţiunii în justiţie, iar la prima zi de înfăţişare recunoaşte în întregime pretenţiile acestuia, va fi exonerat de obligaţia de a plăti cheltuielile avansate de către reclamant.
Precitatele dispoziţii legale privind punerea în întârziere se referă la diligenţa reclamantului care trebuie să anunţe intenţia declanşării unui litigiu în situaţia neexecutării de bună voie a obligaţiei de către viitorul pârât, însă, menţionatele prevederi sunt aplicabile numai în cazul litigiilor susceptibile de procedura punerii în întârziere, cum sunt cele de natură contractuală, şi în aplicaţiunea dispoziţiilor art. 1079 C. civ.
Cum, în raport cu menţionatele reglementări, criticile formulate instanţei de apel de către recurentul-reclamant nu pot fi primite, neavând suport legal, urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte să respingă recursul declarat în cauză, ca nefondat.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul Baroul Braşov, împotriva Deciziei nr. 130 din 11 septembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 884/2008. Comercial. Acţiune în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 975/2008. Comercial. Obligatia de a face.... → |
---|