ICCJ. Decizia nr. 1907/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1907/2009
Dosar nr. 5669/100/2007
Şedinţa publică din 16 iunie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 20 octombrie 2007, reclamanta SC A.T.N.T. SRL Bocicoiu Mare, judeţul Maramureş, a chemat în judecată pe pârâta SC C.C. Rona de Sus pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie autorizată să execute lucrările de investiţii la obiectivele „brutărie" şi „bar" potrivit contractului de locaţiune şi compensarea acestora cu chiria, cu cheltuieli de judecată.
La data de 24 octombrie 2007, pârâta SC C.C. Rona de Sus a formulat o cerere reconvenţională prin care s-a solicitat să se constate rezilierea de plin drept a contractelor din 1 martie 2003, precizând ulterior că solicită şi evacuarea reclamantei din spaţiile comerciale respective.
Prin sentinţa civilă nr. 228 din 12 februarie 2008 Tribunalul Maramureş a respins acţiunea reclamantei şi a admis cererea reconvenţională formulată de pârâtă, constatându-se rezilierea de drept a contractelor de închiriere şi evacuarea reclamantei din spaţiile închiriate, cu cheltuieli de judecată în favoarea acesteia.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 159 din 17 septembrie 2008 a admis apelul reclamantei, a schimbat în tot hotărârea instanţei de fond, în sensul că a fost admisă acţiunea principală a reclamantei care a fost autorizată să execute lucrările de investiţii conform programului de modernizare aprobat pentru a ajunge la standardele de autorizare impuse de U.E. la obiectivele „brutărie" şi „bar" ce fac obiectul contractelor de închiriere din 1 martie 2005, pe cheltuiala sa, în compensare cu chiria, conform clauzelor contractuale. Totodată a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtă şi precizată de aceasta cu 822,75 lei cheltuieli de judecată în sarcina acesteia pentru fond şi apel.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti pârâta a declarat recurs, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând, în esenţă, în principal rejudecarea cauzei în sensul respingerii acţiunii reclamantei şi admiterii cererii sale reconvenţionale şi în subsidiar, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel pentru administrarea probelor necesare. Aceasta întrucât instanţa trebuia să constate reziliate contractele de închiriere pentru neplata la termen a chiriei, iar pe de altă parte locatarul care a primit spaţiile în starea de la momentul încheierii contractelor de închiriere avea şi obligaţia de a executa toate lucrările şi operaţiile de întreţinere necesare funcţionării potrivit normelor legale obligatorii.
Recursul pârâtei este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea probatoriilor administrate în cauză, în raport de susţinerile pe care pârâta le face prin recursul de faţă se constată că nu sunt întrunite condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru a se putea dispune modificarea şi în subsidiar casarea hotărârii atacate, cum greşit se solicită.
În speţă, raporturile comerciale dintre părţi s-au derulat, urmare a unor raporturi juridice anterioare de asociere în participaţie, potrivit contractelor din 1 martie 2005 încheiate între părţi, potrivit cu care locatarul avea obligaţia de a folosi bunul potrivit destinaţiei din contracte – „brutărie" şi „bar" - şi de a executa la timp şi în bune condiţii lucrările de reparaţii şi întreţinere necesare, iar în caz de reziliere locatorul având obligaţia despăgubirii.
Prin anexele la contract reprezentanţii pârâtei – locatoare au fost de acord ca reclamanta locatară să execute investiţii, contravaloarea lor urmând a fi compensate în parte din chiria lunară, situaţie necontestată.
La dosarul cauzei s-au depus înscrisuri, în raport cu care s-a apreciat corect necesitatea efectuării lucrărilor de reparaţii şi amenajări determinate de starea de degradare a imobilelor şi conform dispoziţiilor legale şi constatărilor şi notificărilor obligatorii emise de A.S.V. şi pentru siguranţa alimentelor şi a D.S.P. Maramureş, precum şi a autorizaţiilor prevăzute de lege pentru funcţionarea corespunzătoare, în condiţiile în care locatorul şi-a exprimat acordul pentru realizarea investiţiilor necesare funcţionării, cum s-a menţionat mai sus.
Cu alte cuvinte, cât timp locatorul a consimţit ca destinaţia imobilelor închiriate să fie cea de brutărie şi bar, şi-a asumat implicit şi obligaţia de a menţine aceste bunuri în stare de funcţionare pentru a asigura folosinţa lor liniştită şi utilă potrivit destinaţiei convenite, aşa cum corect s-a reţinut şi prin hotărârea atacată.
Faptul că pârâta – recurentă locatoare s-a opus executării .lucrărilor menţionate, vine în contradicţie cu obligaţia asumată, aşa cum a fost precizată, de a asigura locatarului folosinţa corespunzătoare destinaţiei pentru care s-a făcut închirierea.
În acest sens, s-a reţinut corect că refuzul locatorului la realizarea lucrărilor de modernizare impuse de dispoziţiile legale în vigoare, nu poate fi primit, neavând o motivare obiectivă în raport de întinderea investiţiilor, situaţie în care acesta nu poate practic schimba pe parcursul locaţiunii destinaţia din contract.
În consecinţă, recursul pârâtei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC C.C. Rona de Sus împotriva deciziei civile nr. 159/2008 din 17 septembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1906/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1921/2009. Comercial → |
|---|
