ICCJ. Decizia nr. 1950/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1950/2009
Dosar nr. 9912/1/2008
Şedinţa publică din 18 iunie 2009
Asupra cererii de revizuire;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 26 noiembrie 2008 revizuientul C.M. domiciliat în Craiova, judeţul Dolj, a solicitat revizuirea sentinţei comerciale nr. 307/F din 23 aprilie 2004 pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş în dosarul nr. 799/1259/2007 rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 854/R-C din 12 octombrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, existând hotărâri potrivnice pronunţate de instanţe de acelaşi grad, în una şi aceiaşi calitate.
În motivarea cererii de revizuire s-a evocat împrejurarea că a fost încălcat principiul autorităţii lucrului judecat reglementat de dispoziţiile art. 1201 C. civ., fiind stabilită o situaţie de fapt contrară celor anterior reţinute de Tribunalul Dolj prin sentinţa nr. 108 din 21 februarie 2005 a judecătorului sindic din dosarul nr. 101/F/1999 rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 698 din 17 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova.
A fost precizat ca temei de drept al cererii de revizuire dispoziţiile art. 322 pct. 1 şi 7 C. proc. civ.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate motivele invocate în cererea de revizuire, constată că acestea nu sunt justificate, urmând a respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientul C.M. pentru următoarele considerente.
Din verificarea întregii documentaţii rezultă că Tribunalul Comercial Argeş prin sentinţa comercială nr. 307/F din 23 aprilie 2007 a admis acţiunea precizată a reclamantei SC G.I. SA prin lichidator judiciar, în sensul că a dispus anularea contractului autentificat sub nr.1458 din 4 septembrie 2001 la BNP I.G., a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4014 din 3 septembrie 2003 încheiat la BNP T.M., a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2771 din 3 septembrie 2003 la BNP I.G., a actului adiţional nr. 74 din 15 octombrie 2003 de aport în natură la capitalul social al SC E. SRL, cu consecinţa întoarcerii bunurilor în patrimoniul SC G.I. SA. S-a mai dispus rectificarea cărţilor funciare C.F. 30434 şi C.F. 30742 Craiova, în sensul radierii înscrierii privind dreptul de proprietate al pârâţilor C.M. şi SC B.L.C. SRL şi înscrierea dreptului de proprietate al SC G.I. în aceste cărţi funciare şi radierea în registrul comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj a menţiunii privind anularea actului adiţional nr. 74 din 15 octombrie 2003, privind aportul în natură a capitalului social al SC E. SRL.
Această soluţie a fost menţinută prin Decizia nr. 854/R-C din 2 octombrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
De asemenea prin sentinţa nr. 108 din 21 februarie 2005 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 101/F/1999 a fost respinsă acţiunea precizată în anulare a transferurilor patrimoniale în cei trei ani anterior deschiderii procedurii falimentului formulată de creditorul M.S.C., însuşită de lichidatorul judiciar R.V.A. Craiova în contradictoriu cu pârâţii SC I.U.S. SA BRAŞOV, SC C.C. SRL CRAIOVA, SC G. SRL CRAIOVA, S.G. şi C.M.
La rândul ei şi această soluţie a fost menţinută prin Decizia nr. 698 din 17 mai 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, poate fi revizuită dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceiaşi pricină, între aceleaşi persoane şi având aceiaşi calitate.
Aceste exigenţe expuse anterior, nu se regăsesc în prezenta speţă, atât din perspectiva calităţii revizuientului C.M., părţile litigante fiind diferite în hotărârile analizate, cât şi a împrejurării că acţiunea în anulare a fost soluţionată pe fond şi prin admiterea excepţiei, reţinându-se că M.S.C. nu avea calitatea procesuală de a promova acţiunea.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientul C.M. împotriva deciziei nr. 854 din 2 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul C.M. împotriva deciziei nr. 854 din 2 octombrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 187/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1959/2009. Comercial → |
|---|
