ICCJ. Decizia nr. 2287/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2287/2009
Dosar nr. 3942/20/2008
Şedinţa publică din 6 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 106 din 7 octombrie 2008, Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ a admis acţiunea formulată de reclamantul A.G. în contradictoriu cu pârâta SC F. SRL Botoşani şi în consecinţă, a anulat procesul verbal nr. 1 din 28 iulie 2007 a A.G.A. societăţii pârâte.
Instanţa de fond a reţinut, în rejudecare, urmare desfiinţării sentinţei nr. 171 din 12 noiembrie 2007 prin Decizia nr. 64 din 19 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava şi trimiterii cauzei pentru soluţionare pe fond, că la data de 28 iulie 2007 a avut loc adunarea asociaţilor societăţii pârâte cu participarea celor doi asociaţi, care cu votul asociatului majoritar (95%) a hotărât modificarea actului constitutiv al societăţii în ce priveşte angajamentele bancare şi dreptul de semnătură al asociaţilor.
Având în vedere prevederile art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 care impune regula unanimităţii, hotărârea asociaţilor adoptată în aceste condiţii s-a privit ca fiind nelegală.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal prin Decizia nr. 8 din 19 ianuarie 2009 a respins apelul declarat de pârâta SC F. SRL Botoşani, a admis cererea de aderare la apel formulată de reclamantul A.G., a schimbat în parte sentinţa şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 914 lei cheltuieli de judecată, menţinând celelalte prevederi ale sentinţei.
Instanţa de apel a reţinut că potrivit art. 16 din actul constitutiv modificarea actului constitutiv se poate face conform legii societăţilor comerciale iar în condiţiile în care reclamantul deţine 5% din capitalul social eventuala neplată a vărsământului nu are consecinţe asupra calităţii sale de asociat.
S-a apreciat ca legală sentinţa instanţei de fond în condiţiile în care art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 prevede votul tuturor asociaţilor pentru adoptarea hotărârilor iar reclamantul a refuzat semnarea procesului verbal.
În contra deciziei menţionate a declarat recurs societatea pârâtă SC F. SRL pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Dezvoltarea în fapt a criticilor referă la interpretarea art. 193 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prin coroborare cu art. 101 alin. (1) din lege, faţă de faptul că intimatul nu a făcut dovada vărsământului la capitalul social şi că dintr-o eroare s-a comunicat la O.R.C. o majorare de capital social, aspecte care nu s-au pus în discuţia părţilor.
Se mai invocă sub art. 304.8 C. proc. civ. greşita interpretare a probelor în senul că procesul verbal nr. 1 din 28 iulie 2007 ar fi produs efecte contrare actului constitutiv şi ar fi condus la modificarea acestuia.
Critica vizează şi obligarea greşită la plata cheltuielilor de judecată de 914 lei la instanţa de fond şi 300 lei la apel deoarece de la primul termen a arătat că procesul verbal menţionat nu a modificat actul constitutiv.
Intimatul A.G. a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că prevederile art. 193 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, au fost respectate, el fiind asociat cu drept de vot şi chiar dacă aportul nu ar fi fost vărsat, societatea ar avea un drept de creanţă împotriva sa, fără să-şi piardă calitatea de asociat.
Ca parte căzută în pretenţii instanţa a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
1. Aplicarea art. 193 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prin raportare la art. 100 din lege, a format obiectul unei critici distincte în apel, aşa încât este fără fundament afirmaţia recurentei că aceasta, respectiv calitatea de asociat nu a fost pusă în discuţia părţilor.
În mod corect respectiva critică a fost înlăturată de instanţa de apel cu motivarea că eventuala neachitare a vărsământului la capitalul social este fără consecinţe asupra calităţii de asociat a reclamantului, câtă vreme acesta figurează în evidenţa O.R.C. Botoşani cu o cotă de 5% din capitalul social iar art. 100 din lege este aplicabil societăţilor pe acţiuni, nu şi societăţilor cu răspundere limitată, procedura pe care o prevede având ca finalitate reducerea capitalului social.
2. Critica subsumată prevederilor art. 304.8 C. proc. civ. vizând aprecierea probelor nu poate fi luată în examinare.
neîncadrându-se în ipoteza respectivului motiv care ca toate celelalte motive vizează nelegalitatea hotărârii atacate, nu netemeinicia acesteia.
3. Cât priveşte obligarea la plata cheltuielilor de judecată, se constată că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ., recurenta fiind parte căzută în pretenţii, ea nefiind de acord cu acţiunea la prima zi de înfăţişare astfel încât să fie operant art. 275 C. proc. civ.
Aşa fiind, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat menţinând ca legală Decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC F. SRL Botoşani împotriva Deciziei nr. 8 din 19 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2215/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2292/2009. Comercial → |
|---|
