ICCJ. Decizia nr. 2562/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2562/2009
Dosar nr. 2950/269/2008
Şedinţa publică din 22 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC A. Buciumeni SA, prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Călăraşi, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul oraşul Budeşti - prin primar la plata sumei de 5.461.418 lei reprezentând contravaloarea investiţiilor neamortizate, constând în „drum de acces - DN 4 - Buciumeni" şi „sistem de desecare Lunca Dâmboviţei" şi la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul Călăraşi, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 1200 din 1 septembrie 2008, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Olteniţa, reţinând, în esenţă, că, fiind o acţiune prin care s-a solicitat restituirea contravalorii unei investiţii realizate pe un teren agricol ce a făcut obiectul unei restituiri în baza Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 1/2000 şi fiind deci o cauză de natură funciară, competentă în soluţionarea ei este Judecătoria Olteniţa.
Prin sentinţa civilă nr. 2323 din 16 octombrie 2008 Judecătoria Olteniţa a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Curţii de Apel Bucureşti pentru regulator de competenţă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 165 din 19 noiembrie 2008, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Călăraşi, secţia civilă, reţinând în esenţă că reclamanta este o societate comercială, iar obiectul cererii de chemare în judecată constă în pretenţii a căror valoare depăşeşte 100.000 lei, iar litigiul având natură comercială, competenţa materială revine tribunalului şi nu judecătoriei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC A. Buciumeni SA întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5, 8 şi 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei pentru judecarea în fond la Judecătoria Olteniţa.
În cadrul recursului reclamanta a formulat cerere de repunere în termenul de declarare a recursului întrucât nu i s-a comunicat hotărârea privind conflictul negativ de competenţă şi nici nu au ştiut despre aceasta.
Înalta Curte, examinând cererea de repunere în termen astfel cum a fost motivată, constată că recurenta reclamantă nu se află în nici una dintre ipotezele dispoziţiilor art. 103 C. proc. civ. conform cărora împrejurarea mai presus de voinţa părţii trebuie să fie una obiectivă, asimilabilă forţei majore, care nu putea fi prevăzută şi nici depăşită de către recurent. Unei astfel de situaţii nu-i poate fi asociată aceea că nu avea cunoştinţă de conflictul negativ de competenţă, cu atât mai mult cu cât la data de 10 decembrie 2008 i-a fost comunicată Decizia nr. 15 din data de 19 noiembrie 2008, dovada de comunicare fiind semnată şi ştampilată de T.G. – delegatul societăţii (fila 5 dosar apel).
Astfel fiind, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termen şi va respinge recursul ca tardiv.
Examinând recursul reclamantei în această lumină se constată că, deşi comunicarea deciziei instanţei de apel i s-a făcut la data de 10 decembrie 2008 (fila 5 dosar apel) la sediul menţionat constant de aceasta în actele dosarului, reclamanta a formulat recursul la data de 2 martie 2009 (fila 8 plic dosar recurs), respectiv cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., iar sancţiunea nerespectării acestei obligaţii este prevăzută de dispoziţiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de cele de mai sus, recursul fiind declarat după împlinirea termenului legal, stabilit imperativ, fapt care atrage decăderea recurentei din dreptul de exercitare a căii de atac, cu aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului.
Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. Buciumeni SA împotriva sentinţei comerciale nr. 165 din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca fiind tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2555/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2696/2009. Comercial → |
|---|
