ICCJ. Decizia nr. 2551/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2551/2009
Dosar nr. 169/278/2008
Şedinţa publică din 22 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC A.T. SRL Petrila prin cererea de chemare în judecată a pârâtei SC R. SA a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că, contractul de furnizare servicii Metronet încheiat între părţi sub nr. 246/RV/3621 din 18 decembrie 2006 a fost reziliat pe cale unilaterală şi să fie obligată pârâta să-i restituie suma de 700 Euro plus TVA reprezentând taxă de instalare.
Tribunalul Hunedoara, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2675/CA/2008 din 24 septembrie 2008, a admis în parte acţiunea reclamantei în sensul că a constatat reziliat contractul nr. 246/RV/3621 încheiat la data de 18 decembrie 2006 respingând în rest acţiunea.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că din probele scrise şi testimoniale s-a constatat că reclamanta a făcut dovada că pârâta şi-a executat defectuos obligaţia asumată prin contract de a furniza serviciul Metronet cu bandă garantată de 6 M, în sensul că în repetate rânduri furnizarea serviciului s-a efectuat sub banda garantată, astfel că pârâta se află în culpă şi se impune rezilierea contractului.
Totodată, a reţinut instanţa, în culpă se află şi reclamanta care nu a respectat termenul de notificare prealabilă de 45 zile şi ca atare ambele părţi fiind în culpă, nici reclamanta nu datorează suma de 10.000 Euro cu titlul de daune interese şi nici pârâta nu poate fi obligată la plata sumei de 700 Euro plus TVA reprezentând taxă de instalare serviciu acces internet.
Apelul declarat de pârâta SC R. SA împotriva acestei sentinţe a fost anulat ca insuficient timbrat de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, prin Decizia comercială nr. 8/A din 6 februarie 2009, reţinând în esenţă, că pârâta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei referitoare la timbraj şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3)din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Decizia curţii de apel a fost recurată de către pârâta SC R. SA solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.
În dezvoltarea recursului s-a susţinut că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru întrucât pentru termenul de judecată din 6 februarie 2009 au fost citaţi cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 6 lei şi nu de 19,5 lei cum a reţinut instanţa de apel în considerente, iar taxa judiciară de timbru în sumă de 6 lei a fost depusă la dosar cu chitanţa nr. 1166956 din 3 februarie 2009 ce a fost anexată motivelor de apel.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispoziţiilor legale referitoare la timbrarea recursului se constată că recursul este fondat.
Din examinarea actelor din dosarul instanţei de apel s-a constatat că pârâta SC R. SA a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 6 lei (fila 13 dosar apel) şi timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei (fila 3 dosar apel). De altfel, instanţa de apel în mod greşit a reţinut că pârâta a fost citată cu menţiunea de a timbra recursul cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar întrucât din dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâta (fila 5 dosar apel) se constată că aceasta a fost citată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 6 lei şi 0,15 lei timbru judiciar.
În aceste condiţii, având în vedere că pârâta şi-a îndeplinit obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar conform dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, iar Decizia recurată urmează a fi casată şi cauza urmează a fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC R. SA Timişoara împotriva deciziei comerciale nr. 8/A din 6 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2429/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2553/2009. Comercial → |
|---|
