ICCJ. Decizia nr. 2657/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2657/2009
Dosar nr. 15697/3/2007
Şedinţa publică din 30 octombrie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 7 mai 2007, reclamanta M.I.E. a chemat-o în judecată pe pârâta SC R.I. SRL, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea hotărârii A.G.O.A. SC R.I. SRL din data de 30 aprilie 2007 şi desfiinţarea actului subsecvent (actul constitutiv actualizat la data de 30 februarie 2007 atestat de societatea de avocaţi B.C.A.), precum şi menţionarea hotărârii în registrul comerţului.
La termenul din 7 iunie 2007, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca nefondate.
La termenul din 13 septembrie 2007, numitul H.M. a depus la dosar cererea de intervenţie în interesul pârâtei, prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca nefondate, iar la termenul din 18 octombrie 2007, tribunalul a admis în principiu cererea de intervenţie în interesul pârâtei.
La termenul din 20 decembrie 2007, reclamanta a depus la dosar precizări, prin care a solicitat instanţei constatarea nulităţii hotărârilor nr. 1, 2, 3 şi 4 a A.G.O.A. SC R.I. SRL din data de 30 aprilie 2007 şi desfiinţarea actului subsecvent (actul constitutiv actualizat).
Prin sentinţa comercială nr. 5920, pronunţată în Camera de consiliu, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins acţiunea formulată de reclamanta M.I.E. şi a admis cererea de intervenţie în interesul pârâtei formulată de intervenientul H.M.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut, în esenţă, următoarele:
Motivele de nulitate invocate sunt nefondate, faptul că la aceeaşi şedinţă A.G.A. asociaţii au adoptat 4 hotărâri distincte, care însă au privit măsuri înscrise pe ordinea de zi nu atrage nulitatea acestora; faptul că lucrările adunării s-au desfăşurat fără a fi fost desemnat preşedinte şi numit un secretariat, de asemenea, nu constituie motivele de nulitate a hotărârii A.G.A., nerespectarea dispoziţiilor art. 129 din aceeaşi lege, întrucât acestea nu sunt incidente societăţilor cu răspundere limitată, ci numai societăţilor pe acţiuni.
S-a mai reţinut că votul prin mandatar nu este nestatutar, faptul că actul constitutiv prevede posibilitatea votului prin corespondenţă nu exclude dreptul de a împuternici terţe persoane cu respectarea condiţiilor de valabilitate ale contractului de mandat; de asemenea, analizând procura, apreciată ca legal întocmită, instanţa a reţinut că prin aceasta s-au acordat puteri depline mandatarilor în sensul de a acţiona, lua hotărâri sau aproba privind orice probleme s-ar ridica pe parcursul adunării, astfel că, deşi nu s-a menţionat expres, împuternicirea este considerată acordată şi cu privire la pct. 4 şi 5 pe ordinea de zi; faptul că adunarea generală a asociaţiilor nu s-a organizat la sediul social nu constituie motiv de nulitate, reţinându-se că, prin actul constitutiv, asociaţii au înţeles să deroge de la art. 195 alin. (1) din aceeaşi lege, convenind prin art. 12.7 din statut posibilitatea ţinerii adunării la sediul social sau în alt loc din aceeaşi localitate, menţionat expres în convocator.
Cu privire la cvorum şi majoritate s-a apreciat că acestea au fost întrunite în conformitate cu dispoziţiile statutare, faptul nesemnării de către reclamantă a procesului verbal de şedinţă şi al necomunicării hotărârii nefiind sancţionate cu nulitatea; cu privire la motivul de nulitate întemeiat pe dispoziţiile art. 193 alin. (3) din aceeaşi lege, privind interdicţia de a vota propria descărcare de gestiune, instanţa a reţinut că dispoziţiile nu sunt incidente în cauză, acestea reglementează aporturile în natură ale asociatului sau acte încheiate între acesta şi societate, nu privesc administrarea societăţii; instanţa a apreciat îndeplinite dispoziţiile legale şi statutare privind convocarea, precum şi faptul că reclamanta nu a ridicat obiecţiuni întemeiate pe acest motiv, exprimându-şi votul şi cu privire la punctele trecute pe ordinea de zi cu încălcarea termenului de 10 zile; s-a apreciat ca legal adoptată hotărârea de numire în funcţia de administrator a numitei Z.C., precum şi dovedită efectuarea vărsămintelor, cu respectarea dreptului de prioritate, în termenul stabilit prin hotărârea A.G.A. de la 20 martie 2007.
Prin Decizia comercială nr. 534 din 17 noiembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis apelul declarat de reclamanta M.I.E., împotriva sentinţei mai sus-menţionate.
A schimbat sentinţa atacată, a admis în parte acţiunea şi a dispus anularea hotărârii A.G.A. SC R.I. SRL nr. 2 pct. 2 şi nr. 4 din 30 aprilie 2007, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei tribunalului.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa de apel, analizând actele şi lucrările dosarului, în conformitate cu dispoziţiile art. 292 alin. (2) C. proc. civ., a reţinut că:
A doua convocare, a rezultat că, a fost comunicată prin executor judecătoresc, la 27 aprilie 2007, cu încălcarea dispoziţiilor 195 alin. (3) Legea nr. 31/1990 şi art. 12.5 din actul constitutiv al societăţii, potrivit cărora convocarea urma să se facă în forma prevăzută de actul constitutiv, cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată, cu indicarea locului, datei şi orei la care se va ţine adunarea precum şi ordinii de zi.
Potrivit art. 132 alin. (1) Legea nr. 31/1990 hotărârile A.G.A. sunt obligatorii pentru cei care nu au luat parte sau au votat contra, însă prin art. 132 alin. (2) legiutorul recunoaşte dreptul acţionarilor care au votat împotrivă şi au solicitat menţionarea acestui fapt în procesul verbal de a ataca hotărârea A.G.A. în justiţie.
De asemenea, nu au fost reţinute, întrucât nu constituie motive de nelegalitate a hotărârii, exprimarea votului asociatului majoritar prin mandatar, întrucât exercitarea drepturilor ce decurg din calitatea de asociat prin intermediul unui mandatar nu este interzisă de lege, în condiţiile art. 291 Legea nr. 31/1990 fiind incidente prevederile art. 374 C. com. Procura dată de M.H., a fost încheiată în forma autentică, asociatul împuternicind numiţii B.N.V. şi C.D. să voteze pct. 1 - 3 aflate pe ordinea de zi precum şi orice alte probleme se ridică în cadrul adunării generale, inclusiv propuneri noi introduse pe ordinea de zi.
Cu privire la modalitatea de organizare a adunării generale, a reţinut că din actul constitutiv 12.7 rezultă că locul ţinerii adunării generale poate fi sediul social sau alt loc din aceeaşi localitate, cu condiţia menţionării exprese a acestuia; faptul că nu a fost desemnat un preşedinte şi numit unui secretariat, câtă vreme desfăşurarea adunării A.G.A. nu a fost împiedicată din aceste motive, cu atât mai mult cu cât legea nu impune, nu atrage nulitatea hotărârii.
Nu au fost reţinute nici susţinerile privind legalitatea hotărârii prin care asociatul a votat propria descărcare de gestiune, întrucât descărcarea de gestiune pentru anul 2006 a privit activitatea administratorului M.T. nu a asociatului majoritar.
În mod corect prima instanţă a reţinut că prevederile art. 193 alin. (2) Legea nr. 31/1990 nu sunt incidente în cauză.
De asemenea, s-a reţinut că instanţa de fond a apreciat corect cu privire la legalitatea numirii noului administrator Z.C., hotărârii fiind luată cu respectarea condiţiilor de cvorum şi majorităţii prevăzute de actul constitutiv , art. 11 alin. (4) şi art. 192 alin. (1) Legea nr. 31/1990.
În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 296 C. proc. civ., a admis apelul reclamantei, a schimbat sentinţa atacată, a admis în parte acţiunea şi a dispus anularea hotărârilor A.G.A. SC R.I. SRL nr. 2 pct. 2 şi nr. 4 din 30 aprilie 2007.
Dispoziţiile primei instanţe cu privire la cererea de intervenţie formulată în interesul pârâtei, fiind admise în parte, cu privire la Hotărârea A.G.A. nr. 2 pct. 2 şi nr. 4 din 30 aprilie 2007, au fost menţinute celelalte dispoziţii ale instanţei.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs reclamanta M.I.E. şi pârâta SC R.I. SRL Bucureşti.
Recurenta-reclamantă îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi solicită admiterea recursului şi, rejudecând, admiterea în tot a apelului, desfiinţarea în tot a hotărârii instanţei de fond şi anularea celor patru Hotărâri A.G.O.A. a SC R.I. SRL, respectiv Hotărârile nr. 1/2007, nr. 2/2007, nr. 3/2007, nr. 4/2007, precum şi desfiinţarea actului subsecvent (actul constitutiv al SC R.I. SRL actualizat la data de 30 aprilie 2007 atestat de către societatea de avocaţi B.C.A.) ca urmare a constatării nulităţii actului iniţial, precum şi menţionarea hotărârii pronunţate, în Registrul Comerţului.
Recurenta-pârâtă îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (3) C. proc. civ., art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 şi actul constitutiv al societăţii şi solicită admiterea recursului şi modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii apelului, ca nefondat şi menţinerii sentinţei tribunalului, ca fiind temeinică şi legală.
Susţine că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, în sensul că nerespectarea acestor dispoziţii s-ar sancţiona cu nulitatea absolută, neputând fi vorba decât, cel mult, de o nulitate relativă şi aceasta numai în condiţiile în care se face dovada producerii unui prejudiciu.
Arată că, la data de 20 martie 2007, a fost adoptată hotărârea adunării generale a asociaţiilor nr. 1, prin care s-a aprobat majorarea capitalului social cu suma de 1.000.000 Ron, acordându-li-se asociaţilor dreptul de preferinţă, iar după expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferinţă la majorarea capitalului social, numai asociatul M.H. a adus aportul (integral suma de 1.000.000 Ron), redactându-se o nouă hotărâre, nr. 2 din 21 martie 2007.
Cele două hotărâri au fost depuse la O.R.C. – T.B. şi, prin încheierea nr. 21447 din 20 aprilie 2007, judecătorul delegat a respins cererea de înregistrare a majorării capitalului social al SC R.I. SRL şi niciunul dintre asociaţi nu au atacat cu recurs această încheiere, fiind clar că ambii asociaţi au înţeles să se conformeze dispoziţiilor acestei încheieri şi, prin urmare, nu se poate vorbi de un prejudiciu produs asociatei M.I.E.
Aşadar, susţine recurenta, completarea ordinii de zi cu un al doilea convocator a apărut ca necesitate a conformării asociaţilor faţă de cele dispuse de judecătorul delegat de la O.R.C. – T.B., iar conform procesului – verbal al adunării generale a asociaţilor din 30 aprilie 2007, rezultă că atât administratorul societăţii, cât şi asociaţii au verificat realitatea vărsămintelor efectuate, însăşi reclamanta primind dovada efectuării vărsământului de 1.000.000 Ron numai de către asociatul M.H.
În ce priveşte recursul declarat de reclamanta M.I.E., se constată că recurenta-reclamantă nu a dat curs dispoziţiei instanţei de a achita taxele de timbru datorate în recurs şi anume, 19,5 lei taxa judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar, deşi a fost legal citată, cu menţiune în acest sens, pentru termenul de judecată stabilit de instanţă la data de 30 octombrie 2009.
Astfel fiind, Înalta Curte urmează să facă aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995 şi reţinând că recursul reclamantei este netimbrat, îl va anula, în consecinţă.
În ce priveşte recursul declarat de pârâtă, examinând susţinerile recurentei-pârâte prin invocarea dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în raport de actele dosarului, precum şi de hotărârile pronunţate în cauză, se constată următoarele:
Într-adevăr, instanţa de apel a reţinut eronat că cea de-a doua convocare, la data de 27 aprilie 2007, s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 şi art. 12.5 din actul constitutiv al societăţii, în conformitate cu care convocarea urma să se facă în forma prevăzută de actul constitutiv, cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată, cu indicarea locului, datei şi orei la care urma să se ţină adunarea, precum şi a ordinii de zi.
Astfel, în ceea ce priveşte faptul că adunarea generală a asociaţilor nu s-a organizat la sediul social, ambele instanţe au reţinut corect că acesta nu constituie un motiv de nulitate, întrucât asociaţii au înţeles să deroge de la dispoziţiile art. 195 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, convenind la art. 12.7 din actul constitutiv posibilitatea ca locul ţinerii adunării generale să poată fi sediul social sau alt loc din aceeaşi localitate, cu condiţia menţionării exprese a acestuia în convocator.
Cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 12.5 din actul constitutiv, potrivit cărora convocarea urma să se facă în forma prevăzută de actul constitutiv, cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată, în baza căreia curtea de apel a constatat nelegalitatea convocării şi a dispus nulitatea hotărârii, se constată că Decizia pronunţată de curtea de apel nu are suport legal, în raport de probatoriu administrat în cauză.
Se constată astfel că a doua convocare a apărut ca o necesitate a conformării asociaţilor faţă de cele dispuse de judecătorul delegat de la O.R.C. – T.B., împrejurare în care prima instanţă care s-a pronunţat în cauză a apreciat corect că au fost îndeplinite dispoziţiile legale privind convocarea, având în vedere şi faptul că reclamanta nu a ridicat obiecţiuni întemeiate pe acest motiv, exprimându-şi votulcu privire la punctele de pe ordinea de zi, chiar cu depăşirea termenului mai sus menţionat.
Prin urmare, având în vedere cele mai sus arătate, se constată că în speţă, curtea de apel a făcut o greşită aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, apreciind că datorită nelegalei convocări se impune anularea hotărârilor A.G.A. SC R.I. SRL nr. 2 pct. 2 şi nr. 4 din 30 aprilie 2007.
În consecinţă, se va admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei curţii de apel.
Va fi modificată Decizia recurată, în sensul respingerii apelului formulat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului, care va fi menţinută, ca fiind legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta M.I.E. împotriva deciziei comerciale nr. 534 din 17 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Admite recursul declarat de pârâta SC R.I. SRL BUCUREŞTI împotriva deciziei comerciale nr. 534 din 17 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, modifică Decizia recurată în sensul respingerii apelului declarat de reclamantă împotriva sentinţei comerciale nr. 5920 din 24 aprilie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pe care o menţine.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2649/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2663/2009. Comercial → |
|---|
