ICCJ. Decizia nr. 2728/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2728/2009
Dosar nr. 100/30/2008
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 27/ CC din 22 aprilie 2008, din camera de consiliu, a admis cererea formulată de reclamantul G.N. în contradictoriu cu pârâta SC S. SA Timişoara prin administrator L.M. şi a cererii de intervenţie formulată de intervenienţii ASOCIAŢIA SALARIAŢILOR SC S. SA Timişoara şi V.G., în sensul că a constatat nulitatea absolută a A.G.O.A. din data de 12 aprilie 2005 a SC S. SA.
A fost respinsă cererea de intervenţie accesorie cât şi cea în interes propriu formulată de ASOCIAŢIA SALARIAŢILOR SC S. SA şi V.G.
În final, au fost obligaţi intervenienţii faţă de reclamant la cheltuieli de judecată în cuantum de 5962,3 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, la data de 12 aprilie 2005, s-a desfăşurat la sediul SC S. SA din Timişoara A.G.O.A. la care au participat acţionarii reprezentând 100 % din capitalul social, respectiv: Asociaţia Salariaţilor S. SA, acţionar majoritar, deţinător al unui procent de 83,03 % din capitalul social, G.N. cu 16,75 % şi V.G. cu 0,22 %.
Acţionarul majoritar Asociaţia Salariaţilor S. SA a fost reprezentat la adunare de către V.G.
La capitolul „diverse" din ordinea de zi, atunci când s-a pus în discuţie şi s-a votat repartizarea profitului net în sumă de 803.004,5 Ron ca dividende, la propunerea lui V.G., în procesul verbal s-a consemnat că această situaţie a fost votată cu 83,25 % din capitalul social, respectiv Asociaţia Salariaţilor S. SA şi V.G., iar 16,75 % din capitalul social împotrivă, respectiv G.N.
Astfel, hotărârea supusă cenzurii a fost luată cu încălcarea prevederilor art. 125 din Legea nr. 31/1990, adică prin votul dat de către V.G. în calitatea de reprezentant al acţionarului majoritar, Asociaţia Salariaţilor SC S. SA deşi acesta avea şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al acestei societăţi.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 202 din 28 octombrie 2008, a respins apelul declarat de intervenienţii Asociaţia Salariaţilor SC S. SA şi V.G. împotriva sentinţei civile nr. 27 din 22 aprilie 2008 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit, în principal, că apelurile declarate în cauză au fost făcute de Asociaţia Salariaţilor SC S. SA şi V.G. în calitatea de intervenienţi în favoarea pârâtei, ori raportat la faptul că societatea pârâtă nu a declarat apel, apelurile declarate sunt inadmisibile, având în vedere dispoziţiile art. 56 C. proc. civ.
Împotriva deciziei civile nr. 202 din 28 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, au declarat recurs intervenienţii Asociaţia Salariaţilor SC S. SA Timişoara şi V.G. care au criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în principal casarea atât a sentinţei civile nr. 27 din 22 aprilie 2008 cât şi a deciziei civile nr. 202 din 28 octombrie 2008 şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, pentru judecarea în camera de consiliu, deoarece obiectul acţiunii îl constituie anularea Hotărârii A.G.O.A. din data de 12 aprilie 2008, iar în subsidiar modificarea deciziei atacate în sensul respingerii pe fond a cererii de chemare în judecată şi admiterea cererilor de intervenţie în interes propriu.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat încălcarea dispoziţiilor art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 prin aceea că în mod greşit nu a fost reţinut motivul de nulitate a hotărârii primei instanţe care a soluţionat cauza în şedinţă publică şi nu în cameră de consiliu.
De asemenea, calea de atac a apelului a fost formulată în calitatea de intervenienţi principali, iar în temeiul art. 132 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., s-a efectuat o îndreptare a greşelii materiale din petitul cererii de apel, prin aceea că s-a solicitat „admiterea apelului şi admiterea cererilor de intervenţie în interes propriu".
Reclamantul nu a dovedit interesul actual de a cere anularea Hotărârii A.G.A. din 12 aprilie 2005, iar această excepţie trebuia admisă de instanţa de apel.
Nici condiţiile de reprezentare ale Asociaţiei Salariaţilor SC S. SA şi modul în care s-a votat pentru aceasta la data de 12 aprilie 2005 nu au fost reţinute în mod legal de instanţe.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul intervenienţilor Asociaţia Salariaţilor SC S. SA şi V.G., pentru următoarele considerente.
La data de 28 ianuarie 2008, prin registratura instanţei de fond, Asociaţia Salariaţilor SC S. SA şi V.G. au depus o cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtei SC S. SA şi intervenţie în interes propriu, solicitând admiterea lor şi respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii formulate de reclamantul G.N. având ca obiect anularea Hotărârii A.G.O.A. SC S. SA din 12 aprilie 2005, precizându-se că temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 52 alin. (1) C. proc. civ.
Sentinţa nr. 27/ CC din 22 aprilie 2008 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia comercială, şi de contencios administrativ, prin care a fost admisă cererea reclamantului G.N. şi constatată nulitatea absolută a A.G.O.A. din data de 12 aprilie 2006 a SC S. SA, precum şi respinsă cererea de intervenţie accesorie cât şi cea în interes propriu, a fost atacată cu apel numai de Asociaţia Salariaţilor SC S. SA şi V.G.
Este de necontestat că din conţinutul cererii de apel rezultă cu certitudine că s-a solicitat admiterea apelului, respectiv numai a cererilor de intervenţie în interesul pârâtei SC S. SA, în condiţiile în care pârâta nu a promovat calea de atac a apelului împotriva hotărârii primei instanţe.
Nu poate fi primită teza acreditată de recurenţi potrivit căreia în baza art. 132 alin. (2) teza 1 C. proc. civ., a avut loc o îndreptare a greşelii materiale din petitul cererii de apel şi anume că suplimentar s-a mai susţinut „admiterea apelului şi a cererilor de intervenţie în interes propriu", deoarece această situaţie reprezintă în realitate o completare a apelului promovat iniţial.
Din această perspectivă, corect a fost dată eficienţă dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ. şi anume că apelul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părţi se socoteşte neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăşi apel.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge recursul declarat de interveninţii Asociaţia Salariaţilor SC S. SA Timişoara şi V.G. împotriva deciziei civile nr. 202 din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială, nefiind îndeplinită nicio cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intervenienţii ASOCIAŢIA SALARIAŢILOR SC S. SA Timişoara şi V.G. împotriva deciziei civile nr. 202 din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială.
Obligă recurenţii interveninţi la suma de 12.426,89 lei cheltuieli de judecată către G.N.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 4 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2724/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2730/2009. Comercial → |
|---|
