ICCJ. Decizia nr. 3306/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 3306/2009

Dosar nr. 2032/111/2008

Şedinţa publică din 10 decembrie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.

Tribunalul Bihor, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa comercială nr. 461/ COM din 23 octombrie 2008, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C. SA ORADEA în contradictoriu cu pârâta U. ORADEA în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 357.377,14 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor executate şi a sumei de 6.765,29 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Instanţa de fond a reţinut, în principal, că în baza raporturilor comerciale dintre părţi, justificate cu facturile fiscale depuse la dosarul cauzei, reclamanta a executat în favoarea instituţiei pârâte, o serie de lucrări de reparaţii şi consolidări, a căror contravaloare a fost achitată doar parţial, suma de 357.377,14 RON fiind refuzată la plată.

Din examinarea detaliată a facturilor fiscale refuzate la plată a rezultat că toate situaţiile de lucrări aferente acestora au fost semnate de către reprezentanţii legali ai pârâtei în calitatea de beneficiar.

În materie de probaţiune specific dreptului comercial, prevederile art. 46 C. com., reglementează ca mijloace de probă specifice facturile acceptate, corespondenţa, telegramele şi registrele comerciale, al căror regim juridic este stabilit de art. 47 – art. 54 C. com.

Ca înscris sub semnătură privată, factura acceptată face dovadă în legătură cu existenţa actului juridic şi cu executarea operaţiunii care constituie obiectul ei.

Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 21/ C/A din 17 februarie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta U. ORADEA împotriva sentinţei nr. 461/ COM din 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Bihor, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, fiind preluate toate argumentele primei instanţe.

Împotriva deciziei nr. 21/ C/A din 17 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs pârâta U. ORADEA, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., admiterea recursului şi modificarea deciziei atacate, cu consecinţa respingerii acţiunii în pretenţii a reclamantei.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că fără contracte legale, încheiate în formă scrisă, care să cuprindă drepturi şi obligaţii reciproce acceptate de părţi, nu se poate vorbi de relaţii comerciale, nu au fost respectate prevederile legale de achiziţie şi facturile nu sunt semnate de reprezentanţii legali ai U. ORADEA.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul pârâtei U. ORADEA pentru următoarele considerente.

Potrivit cererii de chemare în judecată, reclamanta SC C. SA ORADEA, a cerut obligarea pârâtei la plata sumei de 357.377,14 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor executate şi neachitate, cu motivarea că în baza unei înţelegeri a părţilor au fost executate lucrări de reparaţii şi consolidări la diferite obiective din cadrul Universităţii, lucrări care au fost facturate şi acceptate de beneficiar.

Corect au stabilit atât instanţa de fond cât şi cea de apel, că facturile existente la dosar, însoţite de situaţiile de lucrări, acceptate de beneficiar, fac pe deplin dovada raportului juridic obligaţional. Din această perspectivă a fost dată eficienţă juridică prevederilor art. 46 C. com., care reglementează că obligaţiile comerciale pot fi probate cu facturi acceptate, situaţie care se regăseşte şi în prezenta cauză.

Nu poate fi primită teza acreditată de recurentă potrivit căreia nu se poate vorbi de existenţa unor relaţii contractuale între părţi, prin aceea că toate contractele de lucrări ce se atribuie prin achiziţie publică trebuie încheiate în formă scrisă, impusă de art. 3 lit. f) din OG nr. 34/2006 .

Este adevărat că potrivit OG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de servicii, este cerută forma scrisă şi sunt enumerate multiple exigenţe impuse în această materie, însă aceste împrejurări nu sunt de natură a fi imputate reclamantei obiectul prezentului litigiu fiind circumscris cadrului legal reglementat de art. 46 C. com.

În baza art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga pârâta la plata sumei de 1327 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC C. SA ORADEA.

Pentru aceste raţiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta U. ORADEA împotriva deciziei nr. 21/ C-A din 17 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, nefiind îndeplinită nici o cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta U. ORADEA împotriva deciziei nr. 21/ C din 17 februarie 2009 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta pârâtă U. ORADEA la plata sumei de 1327 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă SC C. SA ORADEA.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3306/2009. Comercial