ICCJ. Decizia nr. 1103/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1103/2011
Dosar nr. 6903/3/2009
Şedinţa publică din 15 martie 2011
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin sentinţa comercială nr. 7736 din 5 iulie 2010, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta U.B., în contradictoriu cu pârâta SC P.P.C. SRL BUCUREŞTI, şi a dispus evacuarea pârâtei din spaţiul situat în corpul de legătură Cămin C-D Grozăveşti, Sector 6 Bucureşti, ca urmare a încetării contractului de închiriere. Totodată, a respins cererea reconvenţională formulată de pârâtă ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut că prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat evacuarea societăţii pârâte din spaţiul ce face obiectul contractului de închiriere nr. 15271 din 31 octombrie 2003, ca urmare a încetării valabilităţii acestuia la data de 15 ianuarie 2009, acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C. civ., art. 1410 C. civ., Legea nr. 85/1995, Ordinul O.M.I. nr. 3288/1998. S-a constatat că sus menţionatul contract de închiriere a fost încheiat prin atribuire directă, deşi bunurile aflate în patrimoniul instituţiilor de învăţământ de stat sau în administrarea acestora se poate face exclusiv în urma unei licitaţii publice, potrivit Ordinului Ministerului Educaţiei şi Cercetării ce modifică Ordinul nr. 3320/1996, Ordinul nr. 3328/1998 şi Legea nr. 84/1995 republicată. Însă tribunalul a reţinut că relevanţă în cauză au dispoziţiile art. 3 din contract, prin care părţile au stipulat termenul închirierii pentru o perioadă de 4 ani, la expirarea duratei contractul putând fi prelungit de comun acord. Întrucât ulterior expirării duratei locaţiunii, respectiv 1 noiembrie 2007, a avut loc prelungirea contractului, însă fără a se cunoaşte perioada acesteia, devin aplicabile dispoziţiile locaţiunii fără termen, iar notificarea reclamantei din data de 22 decembrie 2008 având valoarea concediului potrivit art. 1436 alin. (2) şi art. 1438 C. civ.
În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, astfel cum a fost completată, prin care pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata investiţiilor efectuate pentru amenajarea spaţiului închiriat, în cuantum de 5000 RON, precum şi acordarea dreptului de retenţie asupra spaţiului comercial până la achitarea contravalorii investiţiilor efectuate de către chiriaş, tribunalul a apreciat că potrivit art. 12 lit. f) din contract, aceste îmbunătăţiri se cuvin reclamantei, fără plata vreunei despăgubiri.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC P.P.C. SRL BUCUREŞTI, care nu a fost timbrat şi nici motivat în termenul legal.
Prin Decizia comercială nr. 538 din 10 noiembrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a anulat ca netimbrat apelul pârâtei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în cadrul termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., pârâta SC P.P.C. SRL BUCUREŞTI, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre judecare pe fond aceleiaşi instanţe.
Prin criticile de nelegalitate, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susţinut că citarea societăţii a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art. 93, art. 107, art. 85 C. proc. civ., în sensul necitării părţii la sediul ales, ci la sediul social. În aceste condiţii, partea nu a avut cunoştinţă de cuantumul taxei de timbru datorată şi de termenul de judecată acordat.
Recursul este fondat, hotărârea instanţei de apel atacată fiind dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. (motivul prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.).
Verificând modul cum s-a îndeplinit procedura de citare faţă de pârâtă, la termenul din data de 10 noiembrie 2010, când s-a dispus de către instanţa de apel, anularea apelului declarat de pârâtă ca netimbrat, se constată că procedura de citare a fost îndeplinită prin citarea părţii la sediul social din Bucureşti, sectorul 5.
Potrivit dispoziţiilor art. 93 C. proc. civ., ,,În caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părţii."
Din acest punct de vedere, se observă că pârâta atât prin cererea de apel, cât şi prin toate actele de procedură efectuate în faţa primei instanţe, a învederat instanţei sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură din sectorul 2, Bucureşti.
Deşi citaţia pentru termenul de judecată din data de 10 noiembrie 2010, a fost comunicată pârâtei la adresa sediului social, în prezenta precizării privitoare la comunicarea actelor de procedură la un sediu ales, se confirmă ipoteza imposibilităţii de a lua cunoştinţă de data soluţionării litigiului şi de obligaţia de a satisface cerinţa timbrajului cererii.
Potrivit art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule dacă prin aceasta s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
În raport de aceste dispoziţii legale şi având în vedere nerespectarea dispoziţiilor art. 93 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 85 şi art. 107 C. proc. civ., rezultă că pârâta nu a putut lua cunoştinţă de data soluţionării litigiului, când instanţa a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei tribunalului.
Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi art. 312 alin. (4), Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta SC P.P.C. SRL BUCUREŞTI şi va casa Decizia cu trimiterea cauzei la instanţa de apel pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC P.P.C. SRL BUCUREŞTI împotriva deciziei comerciale nr. 538 din 10 noiembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1102/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1105/2011. Comercial → |
|---|
