ICCJ. Decizia nr. 112/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 112/2011
Dosar nr. 8983/97/2008
Şedinţa publică de la 13 ianuarie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2311/CA/2009 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 8983/97/2008, a fost admisă în parte acţiunea comercială formulată şi precizată, înaintată de reclamanta SC I.C.S.H. SA Hunedoara în contradictoriu cu pârâta SC B.T.G.I. SRL Peştişu Mare şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei următoarele sume de bani: 194.198,00 lei, reprezentând contravaloare lucrări; 47.807,74 lei, reprezentând penalităţi pentru plata cu întârziere a facturilor emise în executarea contractului de antrepriză nr. 6301/2006; 194.198,00 lei, reprezentând penalităţi de întârziere pentru neplata facturilor emise în executarea contractului de antrepriză nr. 6301/2006.
A fost admisă, în parte, cererea reconvenţională formulată şi precizată, înaintată de pârâta-reclamantă reconvenţional SC B.T.G.I. SRL Peştişu Mare, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvenţional SC I.C.S.H. SA Hunedoara şi, în consecinţă, a fost obligată reclamanta-pârâtă reconvenţional să plătească pârâtei-reclamantă reconvenţional următoarele sume de bani: 99.968,00 lei, reprezentând valoarea de remediere a lucrărilor executate necorespunzător; 99.968,00 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere datorate pentru lucrările neexecutate corespunzător.
Au fost compensate creanţele reciproce existente între părţi, până la concurenţa celei mai mici, şi, în urma compensării a fost obligată pârâta SC B.T.G.I. SA Peştişu Mare să plătească reclamantei SC I.C.S.H. SA Hunedoara, suma de 236.267,74 lei.
Au fost respinse, în rest, ambele cereri.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei şi suma de 2191,36 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă judecătorul fondului a reţinut că între reclamanta SC I.C.S.H. SA Hunedoara şi pârâta SC B.T.G.I. SRL Peştişu Mare, s-a încheiat contractul de antrepriză nr. 6301 din 09 iunie 2006. În temeiul acestui contract, reclamanta şi-a sumat obligaţia de a executa pentru pârâtă o serie de lucrări, iar pârâta şi-a asumat obligaţia de plată a preţului contravalorii lucrărilor, în cuantum de 504.500 Euro fără TVA.
La data de 26 octombrie 2006, părţile au încheiat actul adiţional nr. 1 la contractul de antrepriză, prin care au stabilit execuţia unei lucrări suplimentare - supraînălţare corp administrativ, până la data de 07 noiembrie 2006, la preţul de 2431 Euro, fără TVA.
După cum rezultă din concluziile raportului de expertiză tehnică în construcţii, efectuat în cauză de expert constructor H.I., reclamanta a executat, însă, necorespunzător o parte din lucrările comandate, a căror remediere presupune costuri suplimentare în sumă totală de 99.698 lei.
Situaţia reţinută de expert s-a constatat că se coroborează cu înscrisurile existente la filele 64-85 dosar - din cuprinsul cărora rezultă încercarea părţilor de a remedia situaţia creată, pe cale amiabilă.
În ce priveşte plăţile efectuate de pârâta SC B.T.G.I. SRL s-a reţinut că debitul pe care pârâta îl are faţă de reclamantă, este în sumă de 194.198,00 lei, acţiunea principală fiind justificată numai în această măsură.
În ce priveşte cuantumul penalităţilor de întârziere, în ce o priveşte pe pârâtă, s-a constatat că aceasta datorează penalităţi de întârziere în sumă de 47.807,74 lei pentru plata cu întârziere a facturilor evidenţiate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă, precum şi suma de 194.198,00 lei, cu acelaşi titlu, pentru facturile neachitate până în prezent - prin limitarea cuantumului penalităţilor la valoarea debitului.
În ce o priveşte pe reclamantă, pentru lucrările efectuate necorespunzător, s-a constatat că aceasta datorează penalităţi de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, cu începere de la data stabilită ca termen de finalizare a lucrărilor - 07 noiembrie 2006 - (potrivit art. 3 pct. 2 din contract).
Valoarea totală a acestor penalităţi este de 168.240 lei (1125 zile x 99.698 lei x 0,15%/zi), dar, în lipsă de stipulaţie contrară, acestea se vor limita la cuantumul debitului, respectiv, 99.968 lei.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta SC I.C.S.H. SA Hunedoara şi prin Decizia comercială nr. 34/A din 24 martie 2010 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, a respins apelul reclamantei şi a respins cererea intimatei SC B.T.G.I. HD SRL privind cheltuielile de judecată din apel.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut că la data încheierii contractului de antrepriză nr. 6301 din 09 iunie 2006 era aplicabilă Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, abrogarea acesteia făcându-se la data de 03 iulie 2009 prin Legea nr. 246/2009.
Interpretarea dată de apelantă potrivit căreia formularea art. 6 din capitolul IV din contractul de antrepriză potrivit căruia neplata în termenul scadent generează penalităţi de întârziere în sarcina beneficiarului, în procent de 0,15% pe zi de întârziere din suma datorată reprezintă o stipulaţie contrară, nu poate fi primită.
Această prevedere reprezintă o clauză penală care obligă beneficiarul să plătească penalităţi de întârziere în cazul neplăţii la termen a lucrărilor, fără însă a se putea înţelege din formulare că nu ar fi aplicabilă limitarea penalităţilor la suma asupra căreia este calculată, aşa cum impune Legea nr. 469/2002.
În ce priveşte cererea intimatei SC B.T.G.I.H.D. SRL, de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată în apel, Curtea a respins-o faţă de împrejurarea că cheltuielile nu au fost legal dovedite, actele depuse la dosar la filele 40-44 fiind copii, parţial ilizibile şi necertificate pentru conformitate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC I.C.S.H. SA Hunedoara invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei Tribunalului Hunedoara, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată şi ulterior precizată:
- în principal obligarea intimatei la 194.198,00 lei reprezentând restul rămas neachitat din preţul lucrărilor executate, 257.007,58 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate pentru sumele neachitate, conform celor stabilite de către expertul contabil judiciar şi 47807,74 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate conform clauzelor contractuale pentru facturile achitate cu întârziere, conform celor stabilite de către expertul contabil judiciar.
Admiterea în parte a cererii reconvenţionale formulată de pârâta-intimată SC B.T.G.I. SRL doar până la concurenţa sumei de 99.698,00 lei reprezentând contravaloarea remedierilor necesare pentru lucrările executate necorespunzător, conform celor stabilite de către expertul tehnic în construcţii prin expertiza efectuată în cauză.
Pe cale de consecinţă să se dispună compensarea sumelor - respectiv cele solicitate la plată de SC I.C.S.H. SA cu cea cuvenită pârâtei pentru remedierea neconformităţilor şi să fie obligată intimata SC B.T.G.I. SRL să achite reclamantei suma de 399.315,32 lei.
- în subsidiar obligarea intimatei să achite în favoarea reclamantei-recurente 194.190 lei reprezentând restul rămas neachitat din preţul lucrărilor executate, 208.410,80 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 30 noiembrie 2008, conform prevederilor contractuale pentru sumele neachitate, astfel cum rezultă din tabelul depus de către SC I.C.S.H. SA privind modul de calcul al penalităţilor de întârziere, anexat cererii de chemare în judecată şi 47.807,74 lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate de către expertul contabil judiciar conform clauzelor contractuale, pentru facturile achitate cu întârziere.
Admiterea în parte a cererii reconvenţionale formulată de pârâta-intimată SC B.T.G.I. SRL doar până la concurenţa sumei de 99.690 lei reprezentând contravaloarea remedierilor necesare pentru lucrările executate necorespunzător conform celor stabilite de către expertul tehnic în construcţii prin expertiza efectuată.
Pe cale de consecinţă, să se dispună compensarea sumelor şi să fie obligată pârâta SC B.T.G.I. SRL să achite recurentei reclamante suma de 350.718,54 lei.
În dezvoltarea în fapt a recursului, recurenta a susţinut în esenţă, următoarele:
- Potrivit art. 6 din Cap. IV din Contractul de antrepriză, părţile au stabilit că în cazul neachitării sumelor datorate în termenul scadent, beneficiarul este obligat să plătească penalităţi de întârziere în procent de 0,15% din suma datorată pe zi de întârziere, până la achitarea debitului, astfel că raportat la prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, art. 6 Cap. IV reprezintă o stipulaţie contrară.
- La momentul pronunţării hotărârii de către instanţa de fond, Legea nr. 469/2002 era abrogată.
- Cât priveşte penalităţile de întârziere în sumă de 99698 lei l-a care instanţa de fond a obligat reclamanta, s-a considerat că aceasta este o plată nedatorată şi o sumă ce nu i se cuvine acesteia.
- Intimata SC B.T.G.I. SRL ar fi avut dreptul la plata penalităţilor de întârziere în cazul în care SC I.C.S.H. SA nu ar fi respectat termenul de execuţie, iar acest fapt ar fi fost demonstrat de către intimată, aspect care nu s-a întâmplat în speţă.
- Aşa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică şi răspunsul dat de către expertul tehnic la obiecţiunile formulate de către SC I.C.S.H. SA nu este vorba de lucrări neexecutate, ci doar lucrări executate necorespunzător, ceea ce înseamnă că pârâta SC B.T.G.I. SRL nu are dreptul la penalităţi de întârziere.
Intimata SC B.T.G.I. SRL a formulat concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamantă.
Recurenta a invocat în drept dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., însă din analizarea criticilor rezultă că raportarea la aceste dispoziţii este formală, deoarece ele nu vizează interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii sau natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.
Instanţa de apel a apreciat şi interpretat corect raportul juridic născut ca urmare a încheierii contractului de antrepriză nr. 6301/2006, s-a pronunţat în raport de acesta când a respins apelul reclamantei, neschimbând natura şi înţelesul acestuia.
Motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este fondat, întrucât instanţa de apel a aplicat şi interpretat corect prevederile contractului în concordanţă cu prevederile Legii nr. 469/2002.
În mod corect a reţinut instanţa de apel că art. 6 Cap. IV din contractul de antrepriză reprezintă o clauză penală care obligă beneficiarul să plătească penalităţi de întârziere în cazul neplăţii la termen a lucrărilor, fără însă a se putea înţelege din formulare că nu ar fi aplicabilă limitarea penalităţilor la suma asupra căreia este calculată aşa cum impune Legea nr. 469/2002.
Faptul că în clauza penală nu se menţionează în mod expres voinţa părţilor ca penalităţile să depăşească valoarea debitului la care sunt aplicate, se justifică limitarea lor conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002.
În ce priveşte aspectul abrogării Legii nr. 469/2002 prin Legea nr. 246/2009 la data de 3 iulie 2009 se reţine conform principiului neretroactivităţii legii civile că această din urmă lege nu are efecte asupra raporturilor juridice dintre părţi născute anterior intrării sale în vigoare.
În mod legal instanţa de apel a reţinut că recurenta-reclamantă datorează penalităţile de întârziere în cuantum de 99.698 lei potrivit Capitolului III art. 2 din contract deoarece o executare necorespunzătoare echivalează cu o neexecutare.
Nerespectarea condiţiilor calitative prevăzute în normele în vigoare în ce priveşte executarea obligaţiilor de recurentă echivalează cu neexecutarea obligaţiei având în vedere că voinţa reală a părţilor este aceea de a obţine prestaţii care să corespundă normelor de calitate.
Aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de apel predarea unor lucrări neconforme cu prevederile legale sau contractuale este echivalentă cu neexecutarea acestora, ceea ce duce la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a se naşte în sarcina reclamantei răspunderea contractuală şi implicit obligaţia de plată a penalităţilor prevăzute în contract.
Pentru considerentele expuse se apreciază că hotărârea nu este afectată de motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., încât în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul reclamantei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC I.C.S.H. SA Hunedoara împotriva deciziei comerciale nr. 34/A din 24 martie 2010 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 13 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 108/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 118/2011. Comercial → |
|---|
