ICCJ. Decizia nr. 2735/2011. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2735/2011

Dosar nr.5818/100/2008

Şedinţa publică din 21 septembrie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1463 din 3 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5818/100/2008, îndreptată prin încheierea din 8 iunie 2010, Tribunalul Maramureş a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamanta SC M.P. SRL împotriva pârâtei SC LKW M.&T. SRL prin administratorul judiciar P.I. IPURL şi a obligat-o să lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă reclamantei, terenul în suprafaţă de 7.620 m.p. situat în Baia Mare, înscris în C.F. 102549 Baia Mare, nr. cod 11795, delimitat de punctele 1 – 2 – 3 – 13 – 12 – 11– 10 – 9 – 8 – 7 – 1 în anexa 1 la Raportul de expertiză întocmit de ing. Ş.O. De asemenea, s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcţiei benzinărie cu 3 pompe cu o suprafaţă de 56 m.p. şi reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei suma de 71.553 RON reprezentând contravaloarea construcţiei.

Pârâta a fost obligată, totodată, să îşi ridice următoarele construcţii aflate pe teren: vulcanizare (93 m.p.), atelier 1 (144 m.p.), atelier 2 (272 m.p.), clădire portar (12 m.p.).

În baza art. 246 C. proc. civ., s-a luat act de renunţarea la judecata cererii reclamantului privind plata unor despăgubiri privind lipsa de folosinţă a terenului.

S-a respins cererea reconvenţională şi pârâta a fost obligată la cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâta-reclamantă SC LKW M.&T. SRL, iar Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 11 octombrie 2010 a recalificat calea de atac ca fiind recurs, astfel că prin Decizia nr. 3119 din 29 noiembrie 2010 a respins recursul, ca nefondat, şi a obligat recurenta să plătească cheltuieli de judecată intimatei.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta-reclamantă SC LKW M.&T. SRL invocându-se greşita calificare a căii de atac din apel în recurs şi compunerea instanţei, faţă de obiectul cauzei care excede sferei de reglementare a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 85/2006, fiind un litigiu de drept comun.

În şedinţa de judecată de astăzi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus în discuţie, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii căii de atac faţă de dispoziţiile art. 299 C. proc. civ.

Potrivit acestui text de lege sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile prevăzute de lege hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.

În speţă, hotărârea pronunţată nu se încadrează în ipotezele prevăzute de lege deoarece Curtea de apel a soluţionat cauza ca instanţă de recurs aşa cum rezultă din încheierea din 11 octombrie 2010, recalificarea căii de atac din apel în recurs, făcându-se având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată şi competenţa de soluţionare după materie – şi cum încheierea din 30 martie 2009, pronunţată de Tribunalul Cluj prin care cauza a fost trimisă spre competentă soluţionare în primă instanţă judecătorului sindic nu a făcut obiectul căii de atac declarate împotriva sentinţei fondului – nu se mai poate invoca direct într-o cale de atac inexistentă (recurs la recurs) faptul că prima instanţă a aplicat în mod greşit legea, încălcând art. 11 din Legea nr. 85/2006 când a trimis cauza judecătorului sindic.

Aşa fiind, admiţând excepţia invocată din oficiu, în temeiul art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 299 C. proc. civ., recursul va fi respins, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de pârâta SC LKW M.&T. SRL prin administrator judiciar P.I. IPURL, împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj nr. 3119 din 29 noiembrie 2010, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2735/2011. Comercial