Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 24/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 24/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 21342/197/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. D. - judecător
Grefier: E. A. G.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . prin AFEE B. și pe pârâta . SRL, având ca obiect cerere cu valoare redusă (art. 1025 și urm. N.C.proc.civ.).
Procedura fără dezbatere orala, fără citarea părților, conform art. 1029 alin 1 Noul Cod de procedura civilă.
Instanța, verificându-și din oficiu competența conform dispozițiilor art. 131 N.C.proc.civ, în temeiul dispozițiilor art. 1027 alin. 1 și 2 C.proc.civ. raportat la dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. j) N. C.proc.civ., constată că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, în temeiul art. 258 C.proc.civ rap. la art. 255 C.proc.civ, încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri apreciind această probă ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin formularul de cerere înregistrat la data de 28.07.2014 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ reclamanta . prin AFEE B. a chemat-o în judecată pe pârâta . SRL solicitând instanței ca, în baza probelor administrate în cauză, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 3226,18 lei debit principal,a sumei de 173,59 lei reprezentând penalități de întârziere,a sumei de 90 lei reprezentând taxă radio tv, a sumei de 3,89 lei reprezentând penalități taxa radio, a sumei de 150 lei reprezentând taxa tv, a sumei de 6,5 lei reprezentând penalități taxa TV, a sumei de 155,96 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia debranșării, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii legal timbrate, reclamanta a învederat instanței că între părți s-au derulat relații comerciale fiind încheiat contractul nr._-1/03.07.2012. În temeiul acestui contract au fost emise facturi, pe care pârâta nu le-a plătit. A mai arătat că pârâta a fost debranșată de la rețeaua de energie electrică.
În drept au fost invocate dispozițiile art.1025-1032 din Noul Cod de Procedură Civilă, art. 969 Vechiul Cod Civil, H.G. nr. 1007/2004, Legea nr. 123/2012, art. 1,5,6 din Hotărârea nr. 978/22.08.2003 și art. 1,5,6 din Hotărârea nr. 977/22.08.2003.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, potrivit art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013.
Pârâta nu a depus și nici nu a trimis formularul de răspuns completat corespunzător, sau copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească și nici nu a răspuns prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns, în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3), așa cum prevăd dispozițiile art.1029 alin 4 din C.pr.civ.
Instanța, în baza art. 255 C.pr.civ., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În temeiul contractului de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr._-1/03.07.2012, reclamanta, în calitate de operator, și-a asumat obligația de a furniza energie electrică, pârâtei revenindu-i în calitate de consumator, obligația de a achita contravaloarea acestor servicii.
În derularea acestor raporturi contractuale, reclamanta a emis facturile de energie electrică de la filele 24-37 în valoare totală de 3226,18 lei.
Conform clauzei contractuale inserate la art. 14 alin. 1 și mențiunilor din cuprinsul facturilor, plata trebuia efectuată în termen de 10 zile de la data emiterii.
Deși reclamanta și-a îndeplinit întocmai obligația asumată, pârâta nu și-a respectat obligația de plată a facturilor emise până la termenul de scadență.
Ca urmare a neplății facturilor, pârâta a fost deconectată, astfel cum reiese din Ordinul de serviciu din data de 17.02.2014( fl.38), taxa de întrerupere fiind de 155,96 lei.
În drept, în ceea ce privește admisibilitatea procedurii privind cererea cu valoare redusă, instanța constată că îndeplinite în mod cumulativ condițiile de la art.1025 C.proc.civ.
Potrivit art. 1025 C.proc.civ., această procedură se aplică „atunci când valoarea cererii, fără a se lua în calcul dobânzile sau cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței”. Având în vedere că litigiul dedus judecății este evaluabil în bani iar debitul solicitat prin cererea de chemare în judecată este în cuantum de 3226,18 lei, instanța reține că prezenta cauză este susceptibilă aplicării procedurii cu privire la cererile cu valoare redusă.
De asemenea, izvorul obligației deduse judecății nu se circumscrie materiilor excluse de la aplicarea procedurii speciale, prevăzute de art. 1025 alin. 3 C.proc.civ.
Potrivit dispozițiilor art. 1270 C.Civ „ contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, astfel încât prin această dispoziție legală se instituie forța obligatorie a contractului între părțile contractante, conform principiului de drept pacta sunt servanda.
De asemenea, art. 1170 C.civ. stipulează că „părțile trebuie să acționeze cu bună credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale”.
Astfel, potrivit regulilor aplicabile în materia răspunderii civile contractuale, în cazul obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între reclamant și pârât, în sensul că mai întâi reclamantul trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp pârâtul nu dovedește executarea.
În speță, reclamanta a făcut așadar dovada existenței creanței prin contractul de furnizare energie electrică și facturile fiscale emise în baza acestuia, care nu sunt semnate de către pârâtă, dar nici contestate, sub aspectul sumelor de plată și scadenței înscrise pe acestea, în timp ce pârâta nu a dovedit îndeplinirea obligației de plată, deși conform regulilor expuse anterior, îi incumba sarcina acestei probe.
Pentru considerentele expuse, apreciind întemeiată cererea formulată, urmează a o admite și, în consecință a obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 3226,18 lei cu titlu de preț pentru serviciile prestate și facturate.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere facturate, în cuantum total de 173,59 lei, instanța reține că părțile au convenit prin clauza penală inserată în art. 14 alin 3 din contract faptul că neachitarea contravalorii facturii de către consumator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități pentru fiecare zi de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare.
Față de aceste dispoziții convenționale, instanța reține că procentul acestor majorări este prevăzut de art. 120 alin 7 din Codul de Procedură Fiscală, aprobat prin OUG nr. 92/2003. Acest procent a variat în timp de-a lungul perioadei in cauza, având pe rând valoarea de 0,1%, 0,05%, iar din octombrie 2010 pana în martie 2014, 0,04% pe zi de întârziere, urmând ca din martie 2014 acesta să fie de 0,03% pe zi de întârziere.
În consecință, astfel cum rezultă din Anexele penalități atașate la facturile fiscale, cuantumul penalităților de întârziere a fost calculat potrivit prevederilor legale și este de 173,59 lei, fiind de asemenea o creanță certă, întrucât cuantumul său este determinat legal, lichidă și exigibilă, astfel că pârâtul este obligat să achite reclamantei și penalitățile de întârziere aferente contravalorii energiei electrice.
În privința taxei de debranșare, instanța consideră că deconectarea a avut loc din vina pârâtei, iar întrucât aceste cheltuieli au fost generate de nerespectarea contractului, este obligația acesteia să achite și factura care face dovada cheltuielilor de deconectare în cuantum de 155,96 lei( fl. 33 dosar).
Relativ la solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 90 lei taxă radio și a sumei de 3,89 lei penalități taxa radio, precum și la plata sumei de 150 taxă tv și a sumei de 6,5 lei penalități taxa tv, instanța are în vedere art.3 alin.2, art.5 alin.1 și art.6 alin.1 și alin.2 din H.G.nr.977/2003 republicată, respectiv din H.G.nr.978/2003 republicată, rezultând potrivit acestor prevederi legale că „persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele acestora, precum și sucursalele și celelalte subunități ale lor fără personalitate juridică și sucursalele sau reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune/televiziune; taxa lunară pentru serviciul public de radiodifuziune/televiziune se va încasa de la plătitorii acesteia, de către Societatea Comercială de Distribuție și F. a Energiei Electrice "E." - S.A. prin filialele sale, în baza unui contract de mandat, o dată cu plata energiei electrice consumate; pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune/televiziune plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere; penalitățile se determină în conformitate cu metodologia de calcul a Societății Comerciale de Distribuție și F. a Energiei Electrice "E." - S.A. pentru întârzierea la plată a facturii de energie electrică”.
Instanța apreciază că și în legătură cu această sumă, pretențiile reclamantei sunt întemeiate, urmând ca pârâta să fie obligată la plata acestora, sume care se regăsesc în facturile indicate mai sus și neachitate de pârâtă.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, reține că potrivit art. 453 C.proc.civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Astfel, instanța va obliga pârâta la plata sumei de 200 lei solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru achitată prin ordinul de plată de la fila 3.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. E. F. S.A. prin Agenția de F. a Energiei Electrice B., cu sediul în mun. B., .. 25, ., în contradictoriu cu pârâta . SRL, cu sediul în S.,, . 1, cam 2, jud. B..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3806,12 lei reprezentând:
- 3226,18 lei contravaloarea facturilor de energie electrică
- 173,59 lei penalități de întârziere aferente debitului principal;
- 90 lei taxă radio
- 3,89 lei penalități taxă radio
- 150 taxă tv
- 6,5 lei penalități taxă tv
- 155,96 lei taxă debranșare
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.11.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
A. D. A. E. G.
Tehnored: A.D
24.11.2014- 4ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 14/2014. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 03/2014. Judecătoria... → |
|---|
