Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 106/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 106/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 30963/197/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 106
Ședința publică din: 13.01.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. - judecător
GREFIER: D. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 06.01.2014 când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 13.01.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, în data de 25.11.2013, creditoarea S.C. D. I. IMPORT EXPORT S.A., a solicitat instanței emiterea unei ordonanțe de plată privind creanța pe care o are asupra debitoarei S.C. GK I. S.R.L. și anume suma de_,18 lei reprezentând rest de plată la facturi neachitate și suma de 5980,38 lei, cu titlu de dobândă legală penalizatoare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat, în esență, că între părți s-au desfășurat relații contractuale în formă simplificată, în temeiul cărora creditoarea a livrat mărfuri, emițând un număr de 5 facturi pe care debitoarea avea obligația să le achite, însă nu a făcut acest lucru în termen, efectuând doar unele plăți parțiale, rămânând un rest de plată neachitat de_,18 lei, care, de altfel, a fost recunoscut de debitoare.
Creditoarea a mai arătat și că creanța pretinsă este certă, lichidă și exigibilă.
În drept, au fost invocate disp. art. 1013 și urm. din C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 200 lei, conform disp. art. 6 alin. (2) din OUG nr. 80/2013.
În ceea ce privește pe debitoare, aceasta, deși a fost legal citată, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat la termenele de judecată.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat la solicitarea creditoarei proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse facturile emise (filele 15-19), dovezi privind plăți parțiale (filele 20, 21, 24, 25), fișă debitoare (filele 22, 23), minută încheiată între părți cu nr. 483/29.10.2012 (fila 27), precum și dovada îndeplinirii procedurii prealabile (filele 10-14).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanțe reține următoarea situație de fapt:
După cum reiese din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, între creditoare și debitoare s-au desfășurat relații profesionale în formă simplificată, având ca obiect vânzarea de produse specifice comandate de către cumpărător, urmând ca acesta din urmă să achiziționeze și să plătească prețul convenit la termenele și în condițiile stabilite.
Instanța reține că în urma livrării a a acestor mărfuri, creditoarea a emis facturile cu seriile și, respectiv, nr. DTA, 5011/10.09.2012, în valoare de_,51 lei, DTA, 5024/19.09.2012, în valoare de 9582,72 lei, DTA, 5038/01.10.2012, în valoare de 3258,72 lei, DTA, 5055/16.10.2012, în valoare de_,60 lei și DTA, 5065/19.10.2012, în valoare de_,91 lei, toate acestea fiind semnate de către debitoare.
Potrivit chitanțelor depuse de către creditoare, instanța reține că debitoarea a a achitat la data de 01.10.2012 suma de 1500 lei, reprezentând plata parțială a facturii cu . și nr. 5024/19.09.2012, iar la data de 29.10.2012, a achitat suma de 4000 lei, reprezentând plata parțială a facturii 5024/19.09.2012. din extrasele bancare ale creditoarei mai rezultă, de asemenea, achitarea sumelor de 7000 lei la data de 21.11.2012, 3273,60 lei și 6591,70 lei la data de 04.12.2012, rămânând un rest de plată de_,18 lei.
Potrivit art. 1013 alin. (1) din C.proc.civ. prevederile prezentului titlu (care reglementează procedura ordonanței de plată) se aplica creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Instanța constată și că debitoarea nu a formulat întâmpinare, fapt care, potrivit disp. art. 1018 alin. (3) C.proc.civ. reprezintă o recunoaștere a pretențiilor creditoarei, în măsura în care se poate corobora cu alte elemente prezente în cauză. Acest element îl constituie chiar semnarea facturilor, achitarea parțială a debitului, astfel cum s-a arătat mai sus, dar și asumarea expresă de către reprezentantul legal al debitoarei a plății restului de preț rămas neachitat, potrivit minutei încheiate între părți cu nr. 438/29.10.2012.
Așadar, instanța reține că facturile sus-menționate au valoarea unor înscrisuri însușite de debitoare conform art. 1013 alin. (1) C.proc.civ.
De asemenea creanța invocată de creditoare trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă. Instanța apreciază că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 1013 C.proc.civ. în ceea ce privește creanța reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate de creditoare, având caracter cert – întrucât rezultă din facturile emise și însușite, lichid – cuantumul ei fiind determinat în cuprinsul înscrisurilor menționate și exigibil – întrucât obligația debitoarei a ajuns la scadență, aceasta întârziind la plată.
În aceste condiții, instanța are în vedere că potrivit regulilor aplicabile în materia răspunderii civile contractuale, în cazul obligațiilor de rezultat sarcina probei se împarte între debitor și creditor, în sensul că mai întâi creditorul trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp debitorul nu dovedește executarea. În speță, creditoarea a făcut așadar dovada existenței creanței prin înscrisurile mai sus arătate, în timp ce debitoarea nu a dovedit îndeplinirea obligației de plată înăuntrul termenului de scadență, deși conform regulilor expuse anterior și disp. art. 249 C.proc.civ., ei îi incumbă sarcina acestei probe.
În ceea ce privește cuantumul dobânzii legale, instanța reține că, față de data scadenței facturilor, pretenția creditoarei pentru obligarea debitoarei la plata sumei de 5980,387 lei pentru perioada 01.12.2012 – 07.11.2013 este întemeiată.
Față de considerentele mai sus expuse și de disp. art. 1270 C.civ., potrivit cărora obligațiile legal asumate au putere de lege între părțile contractante și ținând cont de îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de disp. art. 1014 C.proc.civ., instanța apreciază că pretențiile creditoarei sunt în mod vădit întemeiat.
P. urmare, instanța va admite în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată către debitoare referitoare la plata în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei a sumei de_,18 lei reprezentând preț parțial al facturilor neachitate și a sumei de 5980,38 lei, cu titlu de dobândă legală penalizatoare.
Având în vedere și disp. art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanța constată că debitoarea se află în culpă procesuală, și astfel o va obliga la plata sumei de 2060 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial.
Pe cale de consecință,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ORDONĂ:
Admite cererea formulată de către creditoarea S.C. D. I. IMPORT EXPORT S.A. cu sediul în București, .. 69, sect. 1 și sediul procesual ales în București, sect. 3, ., .-10, 28, 29 în contradictoriu cu debitoarea S.C. GK I. S.R.L., cu sediul în B., ., ., jud. B..
Ordonă debitoarei ca în termen de 10 zile de la comunicare să plătească creditoarei:
- suma de_,18 reprezentând contravaloare marfă livrată și neachitată;
- suma de 5980,38 lei reprezentând penalități de întârziere la plată.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 2060 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și onorariu avocat).
Cu drept de a formula cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.01.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
A. MAGDAȘDANIELA B.
Red. /Dact. judecător A.M.
27.01.2014 – 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 03/2014. Judecătoria BRAŞOV | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
