Pretenţii. Sentința nr. 3693/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3693/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 23154/197/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3693
Ședința publică din 25.03.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M.- judecător
GREFIER: C. D.
Pentru astăzi fiind amânata pronunțarea cauzei civile de față, când instanța a rămas în pronunțare asupra fondului cauzei potrivit încheierii de ședință din data de 04.03.2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 11.03.2014, 18.03.2014, până la data de astăzi, 25.03.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Instanța, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos
JUDECĂTORIA
Constată că, prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul acestei instanța la data de 05.09.2013, sub nr._ , reclamanta S.C. „ S. C. „ S.A. – în insolvență, prin administrator judiciar C.I.I. I. C. I., în contradictoriu cu pârâta S.C. „ M. .. a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2.447, 09 lei cu titlu de pretenții, din care suma de 1.939, 11 lei reprezintă contravaloarea facturii fiscale nr._/13.09.2010, iar suma de 507. 98 lei reprezintă dobânda legală aferentă perioadei 13.09.2010 – 07.08.2013, dobânda care va fi calculată până la achitarea integrală a debitului .
În expunerea în fapt a motivelor, reclamanta a arătat că în baza relațiilor comerciale desfășurate cu pârâta a vândut acesteia materiale de construcții. Pentru materiale de construcții vândute a emis pârâtei factura fiscală nr._/13.09.2010 în valoare de 1.939, 11 lei neonorată la plată .
Întrucât pârâta nu a achitat factura fiscală la scadență, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtei la plata dobânzii legale potrivit OG nr. 9/2000 și OG nr. 13/2011.
În probațiune, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, proba încuviințată de instanță.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 969. art. 970, art. 981, art. 988, art. 1073, art. 1084, art. 1088 din vechiul C. civil, art. 42, art. 46 din Codul comercial și art. 453 din NCPC.
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 77 alin.1 din Legea nr. 85/2006.
Întrucât pârâta nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201 alin. 1 din NCPC, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 208 alin. 2 din NCPC.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În baza relațiilor comerciale dintre părți, reclamanta a vândut pârâtei materiale de construcții în sumă de 1.939, 11 lei, astfel cum rezultă din factura fiscală nr._/13.09.2010 - scadentă la data de 13.09.2010.
Deși pârâta a beneficiat de produsele vândute de reclamantă aceasta nu a înțeles să-și execute obligația de plata a facturii emise fiind promovată prezenta acțiune.
Potrivit dispozițiilor art.969 din vechiul C. civil ( dispoziții aplicabile în speță ), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante,acestea fiind ținute să-și execute obligațiile asumate la termene, în condițiile stipulate în contract și cu bună-credință.
În drept, instanța are în vedere că în materia răspunderii contractuale, în cazul obligațiilor de rezultat sarcina probei se împarte între debitor si creditor, în sensul că mai întâi creditorul trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp debitorul nu dovedește executarea.
În speță, instanța reține că natura contractuala a raporturilor juridice ale părților rezultă din factura fiscală emisă și depusă la dosar și că reclamanta a făcut dovada existenței creanței prin înscrisul mai sus enumerat, în timp ce pârâta nu a dovedit îndeplinirea obligației de plată, deși conform art. 249 din NCPC îi incumba sarcina acestei probe.
Solicitarea reclamantei de a obliga pârâta la plata dobânzii legale este întemeiata, întrucât potrivit dispozițiilor art.43 din vechiul C.. data scadenței facturii fiscale ’’ datoriile comerciale lichide si plătibile în bani produc dobânzi de drept,din ziua când devin exigibile ‘’ iar in situația în care părțile nu au stabilit cuantumul penalităților de întârziere sau dobânda care se aplică, sunt incidente dispozițiile sunt incidente disp.art.2 si 3 din OUG nr.9/2000 care stipulau faptul că atunci când „ obligația este purtătoare de dobânzi ,fără să se arata rata dobânzii, se va plăti dobânda legală ‘’, care în materie comercială se stabilește la nivelul taxei oficiale a scontului stabilită de Banca Națională a României, care ulterior a fost înlocuita cu rata dobânzii de referința a B.N.R.
Legiuitorul a prevăzut în art. 2 din O.G. nr. 13/2011 că “ în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”.
După . OG nr. 13/2011, respectiv la data de 01.09.2011, pârâta datorează reclamanta dobânda penalizatoare în temeiul respectivului act normativ.
F. de dispozițiile legale evocate, rezulta ca pârâta datorează reclamantei dobânda legală calculată de la data scadentei facturii fiscale mai sus identificate până la data de 31.08.2011 în temeiul OUG nr.9/2000, iar din data de 01.09.2011 dobânda penalizatoare în temeiul OG nr. 13/2011. Dobânda aferentă perioadei 13.09.2010 – 07.08.2013 totalizează suma de 507, 98 lei, conform calcului efectuat de reclamantă și verificat de instanță. Dobânda penalizatoare va curge în continuare până la achitarea integrală a debitului în sumă de 1.939, 11 lei.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus evocate ,instanța va admite cererea formulată de reclamanta S.C. „ S. C. „ S.A. – în insolvență, prin administrator judiciar C.I.I. I. C. I., și în consecința va obliga pârâta S.C. „ M. .. să plătească reclamantei suma de 2.447, 09 lei cu titlu de pretenții, din care suma de 1.939, 11 lei reprezintă contravaloarea facturii fiscale nr._/13.09.2010, iar suma de 507, 98 lei reprezintă contravaloarea dobânzii legale/ penalizatoare aferentă perioadei 13.09.2010 – 07.08.2013, dobândă care va curge în continuare până la plata integrala a debitului în cuantum de 1.939, 11 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. „ S. C. „ S.A. , în insolvență, prin administrator judiciar C.I.I. I. C. I., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în mun. B., . în contradictoriu cu pârâta S.C. „ M. .., cu sediul în loc. Cavnic, ., jud. Maramureș, și în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2.447, 09 lei cu titlu de pretenții, din care suma de 1.939, 11 lei reprezintă contravaloarea facturii fiscale nr._/13.09.2010, iar suma de 507, 98 lei reprezintă contravaloarea dobânzii legale/ penalizatoare aferentă perioadei 13.09.2010 – 07.08.2013, dobândă care va curge în continuare până la plata integrala a debitului în cuantum de 1.939, 11 lei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. C. D.
Red/ dact. A.M. – 4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5163/2014. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 16/2014. Judecătoria... → |
|---|
