Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 200/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMĂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 200
Ședința publică din 28 februarie 2008
PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 3: Marian
GREFIER -
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice C-severin și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 1325/JS/08.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - " " SRL Reșița prin lichidator judiciar T și pârâții intimați și -, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsă părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1325/JS/08.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, judecătorul sindic a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta T în calitate de lichidator judiciar, împotriva pârâților, și. pentru atragerea răspunderii patrimoniale, în solidar, a pârâților în calitatea sa de asociat și administrator social, și -, în calitatea lor de asociați, pentru suma de 6.330 lei RON vcu titlu de creanță înscrisă la masa credală a debitoarei - SRL Reșița, debitoare societate comercială care se află în procedura falimentului instituită prin Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, în contradictoriu cu creditoarele C-S și AVAS B, în condițiile prevăzute la art.138 alin.(1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut că prin cererea din data de 20 septembrie 2007 formulată de către lichidatorul judiciar T, au fost chemați în judecată pârâții, -, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților, în calitatea lor de asociați și administratori sociali la plata sumei de 6.330 lei reprezentând contravaloarea creanțelor neachitate față de creditoare astfel cum sunt înscrise în definitiv al creanțelor împotriva debitoarei - SRL Reșița, jud. C-S, în faliment.
Prin sentința comercială nr. 636/JS/29.03.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S de către judecătorul sindic ce a fost nominalizat în cauză, s-a admis cererea formulată de reclamanta T în calitate de lichidator judiciar și, în consecință, împotriva debitoarei - SRL Reșița s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței - procedura simplificată - în conformitate cu prevederile art. 33 alin.(6) prima fază din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței.
Răspunderea prevăzută la art. 138 alin.(1) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, are natura unei răspunderi civile delictuale, se impune ca în pricina dedusă judecății, reclamantul lichidator judiciar să facă dovada întrunirii, în mod cumulativ a condițiilor unei asemenea răspunderi, respectiv prejudiciul cauzat creditorilor care s-au înscris la masa credală a debitoarei societate comercială, în faliment, fapta ilicită a pârâtului, în calitatea sa de administrator social, raportul de cauzalitate între faptele ilicite și prejudiciu, precum și vinovăția pârâtului cu privire la fapta ilicită pe care a săvârșit-o și care le-au cauzat creditorilor prejudiciul și care să fi fost anterioară deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei societate comercială și care a cauzat intrarea acesteia, ca persoană juridică, în stare de insolvență.
Ori, în pricina dedusă judecății, de către reclamantul lichidator judiciar, nu s-a făcut dovada, în concret, care sunt faptele ilicite în sensul prevederilor art. 138 alin.(1) lit.d) din Legea nr. 85/2006, care au fost săvârșite de către pârâții, și - în calitatea lor de administratori sociali ai debitoarei - SRL Reșița, care să fie anterioare datei de 29 martie 2007 și că aceste fapte au avut ca și o consecință directă ajungerea debitoarei societate comercială în starea de insolvență (încetare de plăți).
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată formulată de lichidatorul falitei - SRL, împotriva foștilor administratori, și - în vederea atragerii răspunderii patrimoniale a acestora. În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 ind.1 proc.civ. art. 12 alin.1 și art. 138 alin.1 lit. c) și d) din Legea nr. 85/2006.
În motivare, recurenta C-S arată că în conformitate cu dispozițiile art. 138 alin.1 lit.d) din Legea nr. 85/2006:
(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
.
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitate în conformitate cu legea".
În conformitate cu prevederile art. 73 din Legea nr. 31/1990, republicată:
(1) "Administratorii sunt răspunzători față de societate pentru:
.
c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere".
(2) Acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societății, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată", în prezent Legea nr. 85/2006.
Pârâta debitoare prin administratorul său, și a asociaților societății și -, nu a depus documente contabile la lichidatorul judiciar sau dosarul cauzei.
Lichidatorul nu a putut întocmi bilanț contabil de lichidare deoarece nu a deținut nici un fel de documente contabile.
Administratorul social și asociații societății nu au ținut evidența contabilă potrivit legii și nu a făcut dovada că ar fi ținut o asemenea evidență contabilă.
În consecință este întrunită condiția prevăzută de dispozițiile art. 138 alin.1 lit.d) din Legea 85/2006.
Creditoarea recurentă AVAS Baa rătat în motivare că sunt îndeplinite cerințele antrenării răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai debitoarei falite pe de o parte pentru motivul că deși au cunoscut apariția sau eminența apariției stării de insolvență a societății debitoare, totuși, au continuat activitatea acesteia și nu au cerut din proprie inițiativă deschiderea procedurii insolvenței, astfel că sunt întrunite cerințele prevăzută de art. 138 alinș.1 lit.c) din Legea 85/2006. Mai mult, în conformitate cu dispozițiile art. 72 din Legea 31/1990 și 374 Cod Comercial, culpa administratorilor trebuie cercetată cu o mai mare severitate având în vedere obligațiile acestora ce decurg pe de o parte din calitatea lor de administratori ai societății comerciale, iar pe de altă parte de răspunderea ce poate fi angajată pe temeiul contractului de mandat conform art. 1540.civ.
Aceeași creditoare a mai arătat că aceeași administratori au contribuit la starea de insolvență a debitoarei falite și prin fapta de a nu fi întocmit o evidență contabilă riguroasă, potrivit legii, ceea ce rezultă din faptul că lichidatorul judiciar nu a putut întocmi bilanț contabil de lichidare din lipsa documentelor contabile.
Ambele creditoare recurente, deși solicită admiterea propriilor recursuri, pe fond solicită admiterea cererii introductive la prima instanță formulată de lichidatorul judiciar cu privire la antrenarea răspunderii personale patrimoniale a foștilor administratori sociali.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de recurente și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursurile declarate nu sunt fondate.
Singurele critici aduse de creditoare sentinței civile nr. 1325/JS/08.11.2007 se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor societății debitoare, însă aceste critici nu pot fi primite. Aceasta întrucât acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi pornită numai de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar conform art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 sau, în cazurile prevăzute de alin.3 din aceeași lege, de comitetul creditorilor, iar nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală.
Așadar, norma cuprinsă în art. 138 din legea insolvenței nu include printre titularii acțiunii în răspundere civilă și creditorii, fiind evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din lege, și de altfel nici nu a formulat o astfel de cerere, cu atât mai mult ea nu poate solicita în recurs acest lucru. Deși nici unui creditor nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea în mod direct a textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare a înțeles să modifice condițiile în care creditorii - prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului sindic o astfel de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a persoanelor care au determinat sau au contribuit la starea de insolvență a debitoarei.
Cum în cauză practicianul nu a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1325/JS/08.11.2007 Curtea constată că recursurile declarate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Direcția Generală a Finanțelor Publice C S nu pot fi primite, urmând a fi respinse.
Referitor la invocarea de către recurenta AVAS Bar ăspunderii contractuale a administratorului, răspundere izvorând din dispozițiile art.72 din Legea nr.31/1990, completate cu dispozițiile art.1540 Cod civil, cu referire la răspunderea mandatarului pentru dol, Curtea relevă că, o atare răspundere nu se află în conexiune juridică cu răspunderea patrimonială personală reglementată de art.138 din Legea 85/2006, aceasta din urmă având un caracter special cu un regim juridic special. Cele două categorii ale răspunderii juridice ale administratorului societății comerciale pot coexista, însă, mijlocul juridic de accesare a fiecăreia dintre ele este deosebit, în sensul că, răspunderea socială a administratorului întemeiată pe contractul de mandat se dispută vizavi de societatea comercială însăși, care în acest context are calitatea de mandant, iar cadrul judiciar de promovare a unei acțiuni în atragerea unei astfel de răspunderi excede procedurii judiciare concursuale prevăzute de legea insolvenței. În concret, o atare răspundere urmează calea dreptului comun. În schimb, răspunderea personală patrimonială a administratorului, în calitate de membru al organelor de conducere a societății comerciale ajunsă în insolvență, dispune de un cadru judiciar special care se referă la titularul acțiunii în răspundere (administratorul/lichidatorul judiciar sau, după caz, Comitetul creditorilor), exercitarea acestei acțiuni în cadrul procedurii speciale a insolvenței în fața judecătorului sindic, demonstrarea faptelor limitativ prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 pentru atragerea unei astfel de răspunderi. Prin consecință, cele două categorii de acțiuni în răspundere nu pot fi reunite în același cadru procesual.
Astfel fiind, urmează a fi respinse recursurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice. C-S și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. B, împotriva sentinței comerciale nr. 1325/S/08.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
RED.24.03.2008
TEHNORED./2 EX./24.03.2008
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL C-
JUDECĂTOR:
Președinte:Magdalena MălescuJudecători:Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae Șerban, Marian
