Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 39/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială, de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR. - -
DECIZIE NR. 39/2010 - R
Ședința publică din 21 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Filimon Marcela Olimpia- JUDECĂTOR 2: Marinescu Simona
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc
- - judecător
- grefier
********
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat derecurentul creditor Direcția Generală a Finanțelor Publice Bcu sediul în O,-, jud B, împotriva Sentinței nr- pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, în contradictoriu cuintimatul debitor COM. loc. Petreu, nr. 284, jud. B prinlichidatorcu sediul în O, bd. -, nr. 41, -. 7, jud. B,intimatul creditor PRIMĂRIA, loc. M, jud. B, intimatul pârât, domiciliat în com., loc. Petreu, nr. 248, jud. B, având ca obiectangajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea 64/1995 art. 137).
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, cauza fiind la primul termen de judecată, s-a solicitat judecarea cauzei și în eventuala lipsă a părților de la dezbateri, intimatul pârât a depus la dosar prin fax la data de 21.01.2010 ora 08.43, o cerere de amânare a cauzei, în vederea pregătirii apărării și angajării unui avocat, după care:
Instanța, având în vedere că intimatul a primit citația la data de 24.09.2009, apreciază că a avut suficient timp la dispoziție pentru asigurarea apărării, motiv pentru care, respinge cererea de amânare formulată de intimat, ca nefondată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Constată că prin sentința nr. 903/F/2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr- în ședința publică din data de 09.04.2009, a fost respinsă cererea de antrenare răspundere formulată de către creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O,-B, jud. B, împotriva pârâtului cu domiciliul în com., sat Petreu, nr.248, jud. B, ca nefondată.
În drept, creditorul a invocat prevederile art. 138 alineatul 1 literele c și d din Legea nr. 85/2006, art. 998-999 Cod civil, art. 40 și urm. din Legea nr. 31/1990, Legea nr. 82/1991.
Examinând cererea formulată, prima instanță a constatat că cererea creditoarei este întemeiată pe cuprinsul și concluziile raportului privind cauzele și împrejurările care au cauzat starea de insolvență a debitoarei. În cuprinsul acestuia se menționează într-adevăr că ajungerea debitoarei în încetare de plăți se datorează unor factori obiectivi, dar și gestionării necorespunzătoare a patrimoniului de către administratorul societății, însă acest fapt nu se încadrează în faptele prevăzute expres și limitativ de către art. 138 din Legea nr. 85/2006.
La capitolul concluzii al raportului se menționează drept cauze desfășurarea unei activități neprofitabile cu cheltuieli care au depășit veniturile datorită unui management necorespunzător practicat de administrator; activitatea comercială de desfacere a mărfurilor prin bar -- în mediul rural, cu o putere de cumpărare redusă determinată de numărul mic de locuitori în satul Petreu și o concurență a altor societăți cu profil similar, ceea ce a limitat creșterea volumului de activitate; neachitarea sistematică a datoriilor față de bugetul de stat care au condus la perceperea de dobânzi și penalități.
Se mai menționează că administratorul societății a încercat sporirea lichidităților pentru efectuarea de plăți, împrumutând societatea cu suma de 3.497,84 lei, care nu a fost restituită până la începerea procedurii de insolvență și care s-a dovedit insuficientă pentru evitarea încetării plăților.
La data de 09.05.2008, pârâtul a predat lichidatorului suma de 478,74 lei existentă în casieria societății, precum și bunurile din patrimoniu.
Din adresa nr. 959/17.01.2008 emisă de către creditorul Direcția Generală a Finanțelor Publice B rezultă că bilanțurile și raportările contabile, precum și declarațiile fiscale au fost depuse în totalitate, la zi și cu respectarea termenelor legale, de către administratorul ( fila 61 ).
Pârâtul a formulat o cerere de înscriere creanță pentru suma de 3.497,84 lei reprezentând împrumuturi acordate societății debitoare pentru redresarea sa, în perioada anilor 2005-2007, sumă care a fost înregistrată în evidențele contabile. Pârâtul a fost înscris în tabelul definitiv cu această sumă.
În drept, conform art. 138 alineatul 1 literele c și d din Legea nr. 138/2006, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență să fie suportat de membrii organelor de conducere care au cauzat starea de insolvență prin aceea că au dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți ( litera c ) sau au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea ( litera d ). Aceste două fapte au fost invocate de către creditor prin cererea sa.
În ceea ce privește fapta prevăzută la litera d, raportat la conținutul adresei mai sus arătate emise chiar de către creditor, instanța a constatat că aceasta nu a fost săvârșită de către pârât.
În ceea ce privește fapta prevăzută la litera c, instanța a constatat că pârâtul a adus din patrimoniul propriu sume de bani pentru redresarea societății, creditând-o în acest sens, astfel că nu se poate reține că a dispus continuarea activității în interes personal. B sa credință rezultă atât din acest aspect, cât și din colaborarea sa cu lichidatorul, predându-i acestuia sumele existente în casieria societății la data deschiderii procedurii, precum și bunurile societății.
Instanța de fond a considerat că simpla gestionare necorespunzătoare a patrimoniului debitorului de către administrator nu a fost suficientă pentru antrenarea răspunderii acestuia, fiind necesară și îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul constând în creanțele nerecuperate de către creditori față de debitoare, vinovăția pârâtului și raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, conform art. 998-999 Cod civil.
Creditorul nu a administrat nici o probă din care să rezulte îndeplinirea acestor condiții.
Instanța de fond a apreciat că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor cumulative ale răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen creditorul B, solicitând admiterea acestei căi de atac, casarea sentinței atacate cu trimiterea spre rejudecare în temeiul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului se arată că în mod netemeinic și nelegal judecătorul sindic a respins cererea formulată de recurentul creditor pe considerentul că nu sunt dovezi care să susțină aplicarea dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. c și d din legea 85/2006 și nu există legătură de cauzalitate între fapta săvârșită și starea de insolvență a debitorului. Dar, este indubitabil că administratorul debitorului a contribuit la ajungerea acestuia în starea de insolvență, deoarece nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în sarcina sa de legea nr. 31/1990, iar prin fapta sa a creat bugetului de stat un prejudiciu însemnat. Mai mult, întrucât administratorul avea posibilitatea de a solicita deschiderea procedurii în temeiul art. 32 alin. 1 din Legea 85/2006 și nu a făcut-o, se poate concluziona că a dispus continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți și la prejudicierea bugetului de stat.
În considerentele hotărârii se susține că recurentul creditor nu a făcut dovada că administratorul a dispus, în interes propriu, continuarea unei activități ce ducea în mod vădit la încetarea de plăți, fără să se țină seama de aspectele invocate de lichidator în raportul privind cauzele și împrejurările care au cauzat starea de insolvență, respectiv faptul că încetarea de plăți se datorează și gestionării necorespunzătoare a patrimoniului de către administrator, precum și desfășurării unei activități neprofitabile cu cheltuieli care au depășit veniturile.
Recursul nu este motivat în drept cu referire la art. 304 Cod procedură civilă.
Intimații nu au formulat întâmpinări în cauză.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în baza art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este nefondat.
În primul rând, motivele de netemeinicie și nelegalitate a hotărârii atacate invocate de recurent nu se încadrează în cazurile de casare cu trimitere spre rejudecare prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește temeinicia motivelor de recurs, instanța constată că acestea nu sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
În raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la starea de insolvență a debitorului COM, administratorul judiciar menționează faptul că ajungerea la încetare de plăți se datorează atât unor factori obiectivi, cât și gestionării necorespunzătoare a patrimoniului de către administrator, însă, apreciază că acest fapt nu se încadrează în faptele prevăzute expres și limitativ de către art. 138 din Lege 85/2006. obiectivi care au generat încetarea plăților sunt menționați de către administrator ca fiind atât desfășurarea unei activități neprofitabile cu cheltuieli care au depășit veniturile datorită unui management necorespunzător, cât și faptul că activitatea comercială a mărfurilor prin bar-abc în mediul rural, cu o putere de cumpărare redusă determinată de numărul mic de locuitori și o concurență a altor societăți cu profil similar, a limitat creșterea volumului de activitate, precum și neachitarea sistematică a datoriilor față de bugetul de stat, care a condus la dublarea datoriilor prin perceperea de dobânzi și penalități.
Având în vedere atât raportul întocmit de administrator cât și înscrisurile de la dosar, instanța de recurs constată că în mod legal judecătorul sindic a respins cererea de antrenare a răspunderii. Simpla gestionare necorespunzătoare a patrimoniului nu este suficientă pentru antrenarea răspunderii administratorului, deoarece pentru antrenarea acestei răspunderi civile delictuale sunt necesare a fi îndeplinite următoarele condiții: fapta ilicită, prejudiciul, vinovăția și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, condiții care nu au fost dovedite în speță, astfel cum corect a reținut și judecătorul sindic.
Conform adresei nr. 959/17.01.2008 emisă de către recurentul creditor B, bilanțurile și raportările contabile, precum și declarațiile fiscale au fost depuse de către administratorul debitorului în totalitate, la zi și cu respectarea termenelor legale, situație în care nu se poate reține în sarcina acestuia fapta prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006.
Mai mult, administratorul a împrumutat societatea debitoare cu suma de 3.497,84 lei în perioada 2005 - 2007, urmărind redresarea societății, suma care a fost înregistrată în evidențele contabile și cu care administratorul a fost înscris în tabelul definitiv, situație în care este corectă aprecierea judecătorului sindic că nu se poate reține faptul că administratorul a dispus continuarea activității în interes personal.
Pentru aceste considerente, instanța constată că hotărârea atacată este temeinică și legală, urmând a fi menținută de către instanță, iar în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta creditoareDirecția Generală a Finanțelor Publice Bcu sediul în O,-, jud B, împotriva Sentinței nr. 903/111/09.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, în contradictoriu cuintimatul debitor COM. loc. Petreu, nr. 284, jud. B prinlichidatorcu sediul în O, bd. -, nr. 41, -. 7, jud. B,intimatul creditor PRIMĂRIA, loc. M, jud. B, intimatul pârât, domiciliat în com., loc. Petreu, nr. 248, jud., sentință pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
Red. hot.; 29.01.2010
Jud. fond:
Dact. I; 01.02.2010; 6 ex.
- patru exemplare comunicate cu:
-recurenta creditoareDirecția Generală a Finanțelor Publice Bcu sediul în O,-, jud
-intimatul debitor COM. loc. Petreu, nr. 284, jud. B prinlichidatorcu sediul în O, bd. -, nr. 41, -. 7, jud.
-intimatul creditor PRIMĂRIA, loc. M, jud.
-intimatul pârât, domiciliat în com., loc. Petreu, nr. 248, jud.
- 4 comunicări emise la ___. 02.2010; predate la expediție la ___.02.2010.
Președinte:Filimon Marcela OlimpiaJudecători:Filimon Marcela Olimpia, Marinescu Simona, Sotoc
