Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 403/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de contencios Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.403/C/2007-
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat de pârâtul-O,-,.2, jud. B în contradictoriu cu intimat lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ - lichidator al SC" COM"SRL, J-, CUI R - - O,-, -.7, jud. B, intimat pârât-O,-, -b22,.1,.5, jud. B împotriva sentinței nr.360/F din 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect - angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea nr.64/1995, art.137) -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul pârât - personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul a fost legal timbrat cu suma de 19,5 lei taxă judiciară de timbru plus 0,15 lei timbru judiciar achitate prin chitanțele nr.-/23.09.2009 și nr.-/23.09.2009 precum și faptul că Tribunalul Bihora comunicat instanței întreg dosarul de faliment, după care:
Recurentul solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată și arată că solicită anularea amenzii de 6.000 lei care nu se impune să o plătească el actele societății au fost predate noului administrator.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului comercial constată următoarele:
Tribunalul Bihor prin sentința nr. 360/F din 18 februarie 2009 admis cererea formulată de lichidatorul judiciar Băncui în contradictoriu cu pârâții și, fiind obligați pârâții să plătească în solidar către debitoare suma de 6.033, 61 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt că prin sent. nr. 94/F/2008 pronunțată de Tribunalul Bihora fost deschisă procedura falimentului împotriva debitoarei Com, fiind desemnat în calitate de lichidatorul judiciar Băncui. Potrivit definitiv consolidat de creanțe întocmit de acesta pasivul neacoperit al debitoarei se ridică la suma de 6033, 61 lei.
Constituind o formă specială de răspundere civilă delictuală, răspunderea reglementată de art. 138 din Legea nr. 85/2006 poate fi antrenată în măsura în care la ajungerea în stare de insolvență a debitorului au contribuit administratorii, directorii, cenzorii și oricare altă persoană prin una dintre faptele expres și limitativ prevăzute.
Fiind o excepție de la dreptul de gaj general al creditorilor reglementat de art. 1781.civ. ea are un caracter excepțional putând fi antrenată numai în limitele și în măsura în care sunt întrunite condițiile amintite. Întrucât lichidatorul judiciar a invocat în susținerea cererii sale incidența a trei dintre cazurile prevăzute la art. 138, ele urmează a fi analizate în mod distinct.
Astfel, potrivit art. 138 alin. 1 lit a ) răspunderea poate fi antrenată dacă persoanele indicate au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane. Pârâtul de rândul 1 recunoscut cu prilejul administrării probei prin interogatoriu ( pct. 4- fila 172 ) că a introdus în țară o mai multe bunuri înstrăinate către pentru care nu au fost achitate însă drepturile vamale. Mai mult, contravaloarea acestora nu a fost încasată de către debitoare, fapt ce conduce la concluzia că pârâtul a beneficiat în mod direct de suma obținută în urma încheierii tranzacției. Tocmai de aceea, consideră că în privința acestuia este incidentă ipoteza prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. a ) din Legea nr. 85/2006.
Referitor la pârâtul de rândul 2 instanța reține că atât în declarația olografă dată în fața lichidatorului judiciar, cât și cu prilejul administrării probei prin interogatoriu, acesta a arătat că după încheierea actului de cesiune cu pârâtul de rândul 1 emis mai multe cecuri fără acoperire în numele debitoarei, fapt pentru care a și fost condamnat penal. Stabilirea răspunderii penale în sarcina acestuia ca urmare a utilizării în mod fraudulos a creditului debitoarei reprezintă dovada directă a incidenței în privința sa a ipotezei prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a ) din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește cel de-al doilea temei invocat- art. 137 alin. 1 lit. d ) - instanța reține că antrenarea răspunderii se poate face dacă administratorii au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Toate cele trei ipoteze presupune comiterea faptelor cu intenție ce trebuie să fie dovedită prin probe convingătoare ce să ducă la concluzia încălcării prevederilor legale în materia contabilității.
Pârâții au recunoscut cu prilejul administrării probei prin interogatoriu că nu au întocmit documentele contabile prescrise de lege. Or, este de principiu că desfășurarea normală a activității unei societăți comerciale presupune o organizare clară în vederea evidențierii situației patrimoniale a acesteia. Dezinteresul total manifestat succesiv de cei doi pârâți în condițiile în care în fapt activitatea debitoarei a fost controlată de aceștia începând cu anul 1997 până în 2003, ( pârâtul de rândul 1 ), respectiv din 2003 până la momentul declanșării procedurii insolvenței ( pârâtul de rândul 2 ) reprezintă dovada clară a faptei ilicite prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. d ) din Legea nr. 85/2006, astfel încât cererea sub acest aspect este întemeiată.
Referitor însă la cea de-a treia ipoteză - art. 138 alin. 1 lit. e )- instanța reține că antrenarea răspunderii presupune stabilirea unor fapte concrete prin care să se fi deturnat sau ascuns o parte din activul debitoarei sau să se fi mărit fictiv pasivul ei. Simplul fapt al neținerii evidențelor contabile nu poate fi inclus în această categorie atâta timp cât legiuitorul a stabilit o ipoteză distinctă pentru antrenarea răspunderii în acest caz. Tocmai de aceea, având în vedere că din probele administrate nu rezultă cu certitudine comiterea unei asemenea fapte, consideră că sub acest aspect cererea este nefondată.
Pe de altă parte, examinarea de ansamblu a dispozițiilor art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 conduce la concluzia că antrenarea răspunderii presupune întrunirea tuturor condițiilor generale ale răspunderii pentru fapta proprie prescrise de art. 998-999.civ: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre cele două și vinovăția. Întrucât primul element a fost analizat anterior, iar prejudiciul reprezintă pasivul rămas neacoperit în cuantum de 6.033, 61 lei, urmează a fi examinate celelalte două.
Condiția existenței legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu rezultă din chiar exprimarea folosită de legiuitor- " La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din următoarele fapte". Ea nu trebuie înțeleasă ca un raport direct dintre cele două, fiind suficient ca fapta ilicită să se înscrie în ansamblul cauzal care a determinat în final producerea prejudiciului. Admiterea soluției contrare ar duce la reținerea exclusivă a faptei proxime sau a celei adecvate, ceea ce ar fi contrar situației complexe în care se desfășoară lanțul cauzal.
Așa fiind, instanța reține că prin cele două fapte reține în sarcina lor pârâții au determinat ajungerea debitoarei în stare de insolvență, încălcând obligații elementare pe care le instituie în sarcina oricărui administrator. Mai mult, urmărind ascunderea situației juridice reale a acesteia nici nu au procedat la efectuarea formalităților de publicitate a cesiunii de părți sociale la Oficiul Registrului Comerțului. În aceste condiții, instanța consideră că și ce-a de-a treia condiție este întrunită.
În ceea ce privește vinovăția, ca element subiectiv al răspunderii civile delictuale, ea constă în atitudinea pe care autorul faptei a avut-o față de ea și de urmăririle ei la momentul la care a comis- Procedând la neîntocmirea actelor contabile și la folosirea bunurilor în interes personal, pârâții au avut reprezentarea diminuării patrimoniului debitoarei, rezultat pe care l-au și acceptat. Tocmai de aceea, atitudinea lor îmbracă forma intenției indirecte, fiind de natură să ducă la stablirea răspunderii civile delictuale în sarcina acestora.
Împotriva acestei sentințe in termen legal a declarat recurs solicitând admiterea recursului și desființarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de angajare a răspunderii patrimoniale formulate de Cabinetul de Insolvență Băncui.
În motivarea recursului recurentul a arătat că la data înstrăinării SC COM SRL, toate documentele au fost predate noului administrator.
Intimații Cabinetul Individual de Insolvență Băncui - lichidator al SC COM SRL O și deși legal citați nu s-au prezentat în instanță.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele prevăzute de articolului 304 Cod de procedură civilă instanța apreciază recursul declarat de recurentul ca fiind nefundat pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile articolului 138 aliniatul 1 din Legea 85/2006, "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societății, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
d) au ținut o contabilitate fictiva, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea in conformitate cu legea;"
În speță judecătorul sindic a reținut corect săvârșirea faptelor prevăzute de articolul 138 litera a și d din Legea 85/2006 de către administratorul. Astfel acesta a recunoscut cu prilejul administrării probei prin interogatoriu că a introdus în țară mai multe bunuri înstrăinate către SC SRL pentru care nu au fost achitate drepturile vamale și mai mult contravaloarea acestora nu a fost încasată de către societatea debitoare pârâtul beneficiind în mod direct de sumaobținută în urma încheierii tranzacției.
De asemenea, sub aspectul săvârșirii faptei prevăzute la litera d pârâtul recurent a recunoscut la interogatoriu că nu a întocmit documentele contabile prevăzute de lege manifestând astfel un dezinteres total față de evidențierea situației patrimoniale a societății(filele 171 dosar fond).
Drept urmare este nejustificată afirmația recurentului din recurs cum că la data înstrăinării firmei către numitul (13.05.2003) i-a predat acestuia toate documentele contabile, cu atât mai mult cu cât actul adițional semnat de către cei doi nu a fost depus la ORC pentru radierea asociatului unic și administrator și înregistrarea noului asociat și administrator.
Mai mult, la semnarea actului adițional de cesiune s-a întocmit un proces verbal de predare - primire prin care se predă și se preia actele de constituire ale societății, ștampila și un carnet CEC, fără să existe mențiuni privind actele și documentele contabile și nici date privind activul și pasivul societății.
Referitor la condiția existenței legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, instanța de fond a reținut corect că prin cele două fapte ilicite pârâtul a determinat ajungerea debitoarei în stare de insolvență încălcând obligații elementare pe care legea le instituie în sarcina oricărui administrator, și, mai mult, urmărind ascunderea situației juridice reale a societății prin neefectuarea formalităților de publicitate a cesiunii de părți sociale la.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prev.art.312 cod procedură civilă rap.la prevederilor art.138 lit.a și d din Legea 85/2006 recursul declarat de recurentul va fi respins ca nefondat.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-O,-,.2, jud. B în contradictoriu cu intimat lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ - lichidator al SC" COM"SRL, J-, CUI R - - O,-, -.7, jud. B, intimat pârât-O,-, -b22,.1,.5, jud. B împotriva sentinței nr.360/F din 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec.
În concept 26.11.2009
Sent.fond.
Tehnored.AB.5 ex.
În 2.12.2009.
3 com.
Revizuient - - O,-,.2
intimat lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ - lichidator al SC" COM"SRL, J-, CUI R - - O,-, -.7
intimat pârât - O,-, -b22,.1,.5
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Sotoc Daniela
