Anulare hotarare aga Spete. Decizia 28/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 28
Ședința publică din 9 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr. 65 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâta intimată A având ca obiect anulare hotărâre
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că la data de 3 februarie 2010 intimata a depus la dosar întâmpinare.
Văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, considerând pricina lămurită, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 65 din 20 octombrie 2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada respins acțiunea comercială formulată de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva pârâtei A, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată la tribunal la data de 19 mai 2009 instituția reclamantă a solicitat anularea Hotărârii nr. 1 din 10 aprilie 2009 Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pârâtei A cu motivarea că actul de convocare nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, ci transmis prin poștă, fiind încălcate și prevederile art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990 referitoare la obligativitatea cuprinderii în convocator a textului integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv. Astfel, în hotărârea atacată se stipulează că aprobarea, conform dispozițiilor legale în vigoare, a gajării ori vânzării unora sau a mai multor active ale societății sau divizarea societății, se face de către un reprezentant al acționarului majoritar, ambiguitatea acestui punct de pe ordinea de zi și precizările conducerii pârâtei putând conduce la ideea că s-a decis modificarea actului constitutiv, în sensul că acționarul majoritar - European - poate aproba discreționar gajarea ori vânzarea unora sau mai multor active ale societății sau divizarea acesteia.
Din analiza înscrisurilor prezentate judecătorul fondului a reținut că prin convocatorul nr. 466/04.03.2009 Președintele Consiliului de Administrație al Aac onvocat adunarea generală ordinară și cea extraordinară a acționarilor pentru data de 10 aprilie 2009 la reprezentanța societății din Ordinea de zi pentru adunarea generală a fost aprobarea, conform dispozițiilor legale în vigoare, a gajării ori vânzării unora sau mai multor active ale societății sau divizarea societății, aceste operațiuni urmând a se efectua cu aprobarea unui reprezentant al acționarului majoritar, convocatorul fiind transmis prin poștă. Prin înscrisul nr. 7746/23.03.2009 reclamanta a solicitat transmiterea unor documentele și informații pentru mandatarea corespunzătoare a reprezentantului său, persoană care în adunarea generală extraordinară a fost împuternicită să voteze "împotrivă" și să solicite în mod expres să se consemneze acest lucru în procesul-verbal, conform mandatului nr. 10347/09.04.2009. Din procesul-verbal încheiat la 10 aprilie 2009 rezultă că acționarul reclamant nu a respectat prevederile art. 125 din Legea nr. 31/1990, în sensul că nu a depus mandatul special, în original, cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de actul constitutiv, pierzând astfel dreptul de vot. Prin Hotărârea nr. 1/10.04.2009 Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor societății pârâte a aprobat cu unanimitate de voturi gajarea ori vânzarea unora sau mai multor active ale societății sau divizarea societății potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Față de această stare de fapt, reținând că potrivit actului constitutiv, capitalul social al A este constitutiv din acțiuni nominative și că în această situație convocarea prin poștă este legală, raportat la art. 117 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, că pierderea exercițiului dreptului de vot s-a făcut în condițiile art. 125 pct. 3 din același act normativ, prima instanță a considerat că afirmațiile reclamantei privind nelegalitatea hotărârii atacate sunt neîntemeiate.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat, în termen legal, apel reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B solicitând, în temeiul art. 296 din Codul d e procedură civilă, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și anularea Hotărârii nr. 1 din 10 aprilie 2009 Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pârâtei intimate A, fără cheltuieli de judecată.
În motivare apelanta a arătat că hotărârea tribunalului este nelegală și netemeinică, întrucât instanța nu a ținut seama de faptul că A este o societate comercială la care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, în calitate de reprezentant al statului, deține un număr de 62.908 acțiuni, reprezentând 6,46 % din capitalul social. Administratorii intimatei au convocat adunarea generală a acționarilor (ordinară și extraordinară) pentru data de 10/11.04.2009, omițând să publice convocatorul în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, trimițându-l doar prin poștă, deși această societate nu are acționari tip listă, situație care permite convocarea în condițiile art. 121 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.
Unicul punct pe ordinea de zi a adunării generale extraordinare a fost "aprobarea, conform dispozițiilor legale în vigoare, a gajării, vânzării unora sau mai multor active ale societății sau divizarea societății, aceste operațiuni urmând a se efectua cu aprobarea unui reprezentant al acționarului majoritar". Cu adresa nr. P/7746/23.03.2009 apelanta a precizat conducerii intimatei că pentru a se aproba în adunare problematici de acest fel, reprezentantul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B are nevoie de un mandat special, așa cum este prevăzut în contractul de mandat-cadru, solicitând mai multe documente și informații specifice pentru fiecare operațiune avută în vedere (gajare sau vânzare de active, precum și divizarea societății). Cu scrisoarea nr. 652/31.03.2009 conducerea Aap recizat ca societatea nu are nicio intenție de a vinde active sau de a se diviza, ci acționarul majoritar a dorit ca adunarea generală să ia o hotărâre prin care operațiunile de gajare, vânzare active sau cele de divizare să se facă cu aprobarea sa.
Potrivit instrucționării nr. P/10.347/09.04.2009 reprezentantul reclamantei a fost mandatat să voteze împotriva propunerii de pe ordinea de zi și să solicite, în mod expres, să se consemneze acest lucru în procesul-verbal. Aceasta, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 31/1990 reglementează explicit majoritățile cu care se iau hotărârile, deci inclusiv cele pentru operațiunile de gajare, vânzare de active ori de divizare. Așa cum s-a consemnat în procesul-verbal al ședinței, reprezentantul apelantei nu a fost acceptat să participe la adunarea generală, cu motivarea că mandatul său nu a fost depus, în original, cu 48 de ore înainte de adunare, ci transmis numai pe fax.
Instanța de fond a înlăturat nejustificat afirmațiile referitoare la faptul că prin adoptarea hotărârii atacate au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, modificată, privitor la obligativitatea cuprinderii în convocator a textului integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv. În hotărâre se stipulează următoarele: "se aprobă cu unanimitate de voturi, gajarea, vânzarea unora sau mai multor active ale societății sau divizarea societății, aceste operațiuni urmând a se efectua în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și doar cu aprobarea unui reprezentant al acționarului majoritar al ". acestui punct al ordinii de zi, cât și precizările făcute de către conducerea societății (în sensul că nu se intenționează vânzarea unor active sau divizarea societății, ci doar acționarul majoritar a dorit ca adunarea generală să ia o hotărâre prin care operațiunile de gajare, vânzare active sau divizare să se facă cu aprobarea sa) pot conduce la ideea că, în fapt, s-a aprobat modificarea actului constitutiv, în sensul că acționarul majoritar ( European ) poate aproba discreționar gajarea, vânzarea unora sau mai multor active ale societății sau divizarea acesteia. În această situație apelanta consideră că a fost încălcat art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, care prevede obligativitatea cuprinderii în convocator a textului integral al propunerii de modificare a actului constitutiv, condiție care nu s-a respectat. Orice act juridic (ca negotium juris), inclusiv hotărârea, este supus respectării legii, pentru ca efectele pe care le produce să nu conducă la eludarea dispozițiilor legale imperative.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea în totalitate a sentinței comerciale nr. 65 din 20 octombrie 2009 Tribunalului Arad pentru următoarele motive:
Referitor la prima critică, ce vizează convocarea adunărilor generale ale acționarilor (ordinară și extraordinară), având în vedere că acțiunile societății sunt nominative, convocarea s-a făcut legal prin transmiterea convocatorului prin poștă, în conformitate cu prevederile actului constitutiv și cele ale art. 117 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, republicată, care stipulează că dacă toate acțiunile societății sunt nominative, convocarea poate fi făcută și numai prin scrisoare recomandată, în mod eronat apelanta făcând referire la art. 121, care vizează o altă situație, respectiv cea în care acționarii reprezentând întreg capitalul social, dacă niciunul dintre ei nu se opune, pot să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei.
În ceea ce privește pierderea exercițiului dreptului de vot al reprezentantului instituției apelante o asemenea sancțiune este prevăzută de art. 125 pct. 3 din lege, pentru nedepunerea în original, cu 48 ore înainte de adunările generale, a mandatelor, sancțiunea fiindu-i adusă la cunoștință reprezentantei Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului la data desfășurării adunărilor generale de către secretarul și președintele de ședință, aceasta preferând să părăsească sala.
Hotărârea nr. 1 din 10 aprilie 2009 de "aprobare, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, a gajării, vânzării unora sau mai multe active ale societății sau divizării societății, aceste operațiuni urmând a se efectua cu aprobarea unui reprezentant al acționarului minoritar" nu are legătură cu art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, republicată, ea nefiind o modificare a actului constitutiv, ci doar un acord de principiu pe care acționarul majoritar urmează să îl dea pentru operațiunile menționate când și dacă va fi cazul. În momentul adoptării acestei hotărâri s-au avut în vedere prevederile ambigui și larg interpretative ale art. 15322din lege, conform căruia consiliul de administrație, respectiv directoratul, va putea să încheie acte juridice în numele și în contul societății, prin care să dobândească bunuri pentru aceasta sau să înstrăineze, să închirieze, să schimbe ori să constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul societății, a căror valoare depășește J din valoarea contabilă a activelor societății la data încheierii actului juridic, numai cu probarea adunării generale a acționarilor, dată în condițiile art. 115.
Rezultă astfel, că pentru valori de mai puțin de J din valoare contabilă a activelor societății la data încheierii actului juridic, consiliul de administrație, respectiv directoratul nu mai au nevoie de aprobarea adunării generale a acționarilor. Prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 1 din 10 aprilie 2009 s-a avut în vedere instituirea unei supervizări a actelor de înstrăinare, schimb, constituirea în garanție a bunurilor din patrimoniul societății dat fiind caracterul permisiv și chiar evaziv al art. 15322, care nu specifică explicit în ce interval de timp sau cât de des pot fi repetate astfel de operațiuni într-un exercițiu financiar, existând riscul de a se înstrăina tot patrimoniul societății prin acte succesive. Acționarii care au adoptat hotărârea contestată prin specificarea "cu acordul unui reprezentant al acționarului majoritar" au dorit să preîntâmpine o asemenea situație și să poată avea cunoștință de efectuarea acestor operațiuni pentru a putea stabili oportunitatea și profitabilitatea lor, fiind respectat atât alin. 2 al art. 143, cât și actul constitutiv, întrucât consiliul de administrație reprezintă societatea în raport cu terții și în justiție, în lipsa unei stipulații contrare în actul constitutiv, consiliul de administrație reprezentând societatea, prin președintele său, nepunându-se în discuție reprezentativitatea persoanei juridice, ci doar acordul, supervizarea anumitor operațiuni pe care reprezentanții legali le vor face.
Examinând apelul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr. 65 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor pârâtei intimate, precum și din oficiu cu privire la aspectele de ordine publică, în temeiul art. 295 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că acesta este fondat, urmând să fie admis ca atare, având în vedere următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă instituția reclamantă a solicitat anularea Hotărârii nr. 1 din 10 aprilie 2009 Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pârâtei A întrucât, pe de o parte, actul de convocare nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, ci transmis prin poștă, iar pe de altă parte pe motiv că au fost încălcate prevederile art. 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la obligativitatea cuprinderii în convocator a textului integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv.
Dacă în ceea ce privește primul motiv de anulare tribunalul în mod judicios a reținut că pârâtă a respectat cerințele legale având în vedere că acțiunile sale sunt nominative, convocatorul neimpunându-se a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, alin. 4 al art. 117 permițând și convocarea numai prin scrisoare recomandată, datorită faptului că în cazul societăților care au emis doar acțiuni nominative, toți acționarii sunt cunoscuți și pot fi identificați de către consiliul de administrație, respectiv de directorat, ceea ce permite o comunicare directă între ei și societate, în acest fel putându-se evita situațiile în care acționarii nu iau cunoștință de existența convocării pentru că nu au știut că s-a publicat convocarea în Monitorul Oficial și/sau în ziarul local, Curtea apreciază că cea de-a doua critică era întemeiată și în mod greșit ea nu a fost primită.
Astfel, prin unicul punct al ordinii de zi a adunării generale extraordinare, care a fost adoptat cu unanimitate de voturi de către acționarii prezenți, s-a hotărât ca operațiunile de gajare, vânzare a unuia sau a mai multor active ale societății ori de divizare a societății să se efectueze, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, și doar cu aprobarea unui reprezentant al acționarului majoritar al A, acest acționar fiind European (cu 67,92% din capitalul social).
Prin condiția impusă ca gajarea sau vânzarea activelor societății ori divizarea acesteia să se realizeze "doarcu aprobarea unui reprezentant al acționarului majoritar" este fără putință de tăgadă că s-a modificat actul constituit al societății intimate, act care nu reglementează nimic în legătură cu aceste operațiuni, astfel că, potrivit art. 24, el se completează în toate prevederile sale cu specificațiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare. Or, Legea societăților comerciale, la art. 15522statuează următoarele: onsiliul de administrație, respectiv directoratul, va putea să încheie acte juridice în numele și în contul societății, prin care să dobândească bunuri pentru aceasta sausă înstrăineze, să închirieze, să schimbe orisă constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul societății, a căror valoare depășește J din valoarea contabilă a activelor societății la data încheierii actului juridic,numai cu aprobarea adunării generale a acționarilor, dată în condițiile art. 115, cel din urmă text stipulând care sunt cerințele de valabilitate ale adoptării hotărârilor adunării generale extraordinare.
Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările următoare, prezența acționarilor reprezentând cel puțin o cincime din numărul total de drepturi de vot.Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentați. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societății, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune,divizaresau de dizolvare a societății se ia cuo majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de votdeținute de acționarii prezenți sau reprezentați, în actul constitutiv putându-se stipula cerințe de cvorum și de majoritate mai mari.
Din cele expuse rezultă cu puterea evidenței că prin adăugarea condiției obligatorii ca gajarea sau vânzarea de active ori divizarea societății să se poată realiza numai cu aprobarea unui reprezentant al acționarului majoritar, deși ipotetic, până la adoptarea hotărârii contestate, asemenea operațiuni s-ar fi putut face și fără acordul acestui acționar, dacă, spre exemplu, el nu s-ar fi prezentat nici la prima și nici la a doua convocare, hotărârea în cauză putând fi adoptată valid doar prin votul favorabil al majorității acționarilor minoritari prezenți sau reprezentați, respectiv cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din drepturile de vot în cazul divizării, în realitate s-au modificat prevederile actului constitutiv al A, împrejurare care atrage incidența alin. 7 al art. 117 din lege, potrivit căruia, când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. Or, în convocatorul nr. 466/04.03.2009 consiliul de administrație al intimatei nu a inserat textul integral al propunerii de modificare, ceea ce determină nulitatea hotărârii astfel adoptată, această critică invocată de reclamantă intrând sub incidența noțiunii de ordine publică societară. Este adevărat că actul de convocare la pct. 1 al prevede următoarele: "aprobarea, conform dispozițiilor legale în vigoare, a gajării, vânzării unora sau mai multor active ale societății sau divizarea societății, aceste operațiuni urmând a se efectua cu aprobarea unui reprezentant al acționarului majoritar", dar în cuprinsul hotărârii a cărei anulare se cere apare în plus particula "doar", care introduce o condiție absolut necesară pentru adoptarea valabilă a hotărârii de realizare a acestor operațiuni juridice, ceea ce modifică substanțial textul din convocator. De altfel, prin chiar întâmpinarea formulată în cauză, intimata recunoaște implicit că hotărârea din 10 aprilie 2009 fost adoptată tocmai datorită caracterului permisiv al art. 15322din Legea societăților comerciale.
Procedura organizării adunării generale, obiectul dezbaterilor și exercitarea dreptului de vot trebuie să se fundamenteze pe îndeplinirea obligației de informare cu privire la obiectul adunării, lipsa convocării sau chiar convocarea nelegală, nemenționarea în convocator a ordinii de zi ori a textul integral al propunerii de modificare a actului constitutiv sau expunerea lacunară a problemelor ce fac obiectul deliberării fiind neregularități ce au aptitudinea de a genera nulitatea deciziei sociale.
Obligația de informare a asociaților din partea societății cu privire la data și ordinea de zi a adunării generale, precum și modul și durata minimă a timpului scurs între momentul convocării și cel al ținerii ședinței au fost instituite de legiuitor în vederea protejării consimțământului asociaților și acordării posibilității acestora de a-și exercita votul în deplină cunoștință de cauză. Obligația de informare a fost statuată tocmai în scopul de a asigura adoptarea unei decizii sociale care să se fundamenteze pe o cauză licită și să permită identificarea obiectivului urmărit. Voința socială se formează în organul de deliberare care este adunarea generală a asociaților/acționarilor, ca organ colectiv alcătuit din totalitatea asociaților/ acționarilor societății. Pentru a asigura realizarea rolului pe care organele societății îl au în viața acesteia, Legea nr. 31/1990 a stabilit anumite formalități privitoare la procedura convocării, formarea corectă a voinței sociale fiind indiscutabil legată de respectarea principiilor care guvernează procedura informării.
Informarea corespunzătoare a asociaților/acționarilor asupra datei adunării și asupra ordinii de zi propuse permite reperarea scopului convocării organului deliberativ, a motivului determinant al acestei convocări. Ca organ de deliberare, adunarea generală decide atât asupra problemelor obișnuite din viața societății, cât și asupra problemelor ce vizează elemente fundamentale ale existenței acesteia, decizia socială trebuind să respecte cerințele valabilității cauzei din perspectiva prevederilor art. 948 pct. 4 din Codul civil. Or, informarea necorespunzătoare asupra chestiunilor supuse deliberării și convocarea defectuoasă a asociaților/acționarilor nu permite identificarea motivului determinant și a obiectivului urmărit la adoptarea deciziei sociale. Nevalabilitatea cauzei, atunci când aceasta lipsește datorită absenței scopului imediat, ori atunci când ea este ilicită sau imorală, atrage sancțiunea nulității.
Nerespectarea obligației de informare este în măsură să afecteze acea componentă a cauzei care vizează concordanța acestui element cu legea și ordinea publică societară. Formalitățile instituite pentru convocare și care urmăresc asigurarea formării corecte a voinței sociale, vizează nu numai ocrotirea directă a interesului privat al asociaților/acționarilor, ci și ocrotirea intereselor terților care au intrat sau pot intra în raporturi juridice cu entitatea în cadrul căreia funcționează organul deliberativ, și care astfel sunt protejați de actele acestui organ, contrare legii, ce ar putea pune în pericol securitatea, siguranța și stabilitatea raporturilor juridice și mediul de afaceri. De aceea Curtea apreciază că cererea instituției reclamante este întemeiată în condițiile în care acesta nu a fost convocată în mod legal de societatea pârâtă la ședința Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 10 aprilie 2009.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr. 65 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- și, în consecință:
Schimbă în tot hotărârea tribunalului, în sensul că admite cererea reclamantei și dispune anularea Hotărârii nr. 1 din 10 aprilie 2009 Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pârâtei intimate A, cu sediul în localitatea A, Calea 6 Vânători, nr. 51, județul
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. - 18.02.2010
Tehnored. - 19.02.2010/ 4 ex./ 2 com.
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu