Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 150/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 150
Ședința publică din 9 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamantele T C și Restaurantul Pomul C împotriva sentinței civile nr. 757/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâta intimată Nord
La apelul nominal se prezintă avocat pentru pârâta intimată, lipsind reclamantele apelante.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar, la data de 8 septembrie 2008, întâmpinare din partea pârâtei intimate, delegație de reprezentare și copia chitanței reprezentând onorariul avocațial.
Reprezentantul pârâtei intimate invocă excepția de insuficientă timbrare a apelurilor formulate de reclamante, arătând că deși cele două apelante au fost citate cu mențiunea de a timbra cererile formulate acestea nu s-au conformat dispozițiilor instanței, solicitând anularea apelurilor ca insuficient timbrate, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 757/17.06.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul C-S a respins acțiunea comercială formulată de reclamantele T C și Restaurantul Pomul C împotriva pârâtei Nord C, obligând, totodată, reclamantele să plătească pârâtei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată la Tribunalul C-S sub dosar nr- reclamantele T C și Restaurantul Pomul C, în contradictoriu cu pârâta Nord C, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că terenul înscris în nr. 9411 C, în suprafață de 2.597 mp. a intrat în puterea lucrului judecat în conformitate cu sentința civilă nr. 892/18.11.2004 a Judecătoriei Sinaia, că reclamanta T C nu a transmis societății pârâte suprafața de 2.597 mp. din cartea funciară menționată și că atât proiectul de divizare, cât și hotărârea nr. 1 din 25.11.1999 sunt lovite de nulitate absolută.
În motivarea cererilor lor reclamantele au arătat că prin sentința civilă nr. 892 din 18.11.2004 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă în urma respingerii apelului prin decizia nr. 808 din 07.06.2005 a Tribunalului Ploiești și respingerea recursului prin decizia nr. 1747 din 13.12.2005 a Curții de Apel Ploiești, precum și a contestației în anulare formulată de Nord C s-a soluționat litigiul având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în nr. 9411 C, nr. top. 329, în suprafață de 2.597 mp.
Prin sentința menționată a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Restaurantul Pomul C dispunându-se rectificarea înscrierii din nr. 9411 C, nr. top. 329, în sensul radierii dreptul de proprietate al Nord C și înscrierea ca titular al acestui drept real asupra terenului în favoarea T
Din proiectul de divizare vizat de Consiliul de Administrație al TCr ezultă că această societate comercială are un capital social în valoare de 3.544.700.000 lei, împărțit în 3.544.700 acțiuni în valoarea nominală de 1.000 lei/acțiune. Tot din proiect mai reiese faptul că în capitalul social nu este inclusă valoarea terenului.
Prin Hotărârea nr. 1 din 25.11.1999 a TS. C se precizează că divizarea capitalului social existent în valoare de 3.554.700.000 lei se va face prin transmiterea cu titlu universal a unei fracțiuni în valoare de 1.843.457.000 lei către societățile care se vor înființa conform avizelor de disponibilitate eliberate de registrul comerțului, respectiv: Nufărul având un capital social de 1.142.470.000 lei reprezentând 1.142.470 acțiuni nominative a 1.000 lei/acțiune; Nord având un capital social de 700.987.000 lei, reprezentând 700.987 acțiuni nominative a 1000 lei/acțiune.
Prin proiectul de divizare, semnat și vizat de președintele Consiliului de administrație - manager, de membrii aceluiași consiliu - și, s-a dispus vânzarea către Nord Cau nui capital social de 700.986.000 lei, societate ai căror acționari sunt aceste persoane fizice, așa cum rezultă din încheierea nr. 398/11.04.2000 a judecătorului delegat la Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C- Din această încheierea mai reiese că acționari sunt Fondul Proprietății de Stat cu 40 % din capitalul social total și șase persoane fizice, reprezentând 60 % din capitalul social total, respectiv:, și.
Având în vedere faptul că Consiliul de Administrație al T C, în persoanele numiților, și au hotărât vânzarea parțială a societății către Nord C, persoană juridică ai cărei acționari erau, aceasta constituie o încălcare flagrantă a dispozițiilor art. 1306 și 1308 din Codul civil, raportat la art. 105 din Codul d e procedură civilă.
Pârâta Nord Caf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată, întrucât sentința civilă nr. 892/18.11.2004 a Judecătoriei Sinaia are cu totul alt înțeles decât cel invocat de reclamante, astfel că primul petit al acțiunii este neîntemeiat.
Și cererea reclamantelor de constatare a nulității proiectului de divizare și a hotărârii nr. 1/25.11.1999 pentru pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1306 și 1308 cod civil este neîntemeiată, deoarece au fost respectate toate cerințele legale privitoare la divizarea parțială a unei societăți comerciale și formarea a încă două societăți noi: Nufărul și Nord
Împotriva hotărârii de divizare, a protocolului de divizare, a proceselor-verbale de predare-primire a fracțiunilor din patrimoniu, a listelor de inventar, a hotărârilor de aprobare a actelor constitutive a noilor societăți și a distribuirii patrimoniului nu s-a făcut opoziție de către reclamante conform art. 62 din Legea nr. 31/1990, astfel că acestea sunt decăzute din dreptul de a mai contesta divizarea societății T
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar, instanța de fond a constatat următoarea stare de fapt:
Cu privire la petitele 1 și 2 ale acțiunii introductive - constatarea faptului că terenul înscris în nr. 9411 C, în suprafață de 2.597 mp. a intrat în puterea lucrului judecat în conformitate cu sentința civilă nr. 892/ 18.11.2004 a Judecătoriei Sinaia și că reclamanta T nu a transmis pârâtei Nord suprafața de 2597 mp. din nr. 9411 C; că proiectul de divizare și hotărârea nr. 1 din 25.11.1999 sunt lovite de nulitate absolută și constatarea faptului că reclamanta T nu a transmis pârâtei Nord suprafața de 2.597 mp. din nr. 9411 C - tribunalul a constatat netemeinicia acestora.
Astfel, prin sentința civilă menționată, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus rectificarea înscrierii din nr. 9411 C, nr. top. 329 în sensul radierii dreptului de proprietate asupra terenului Nord și înscrierea dreptului de proprietate al T întrucât nu s-a respectat forma autentică a actului translativ de proprietate, așa cum prevede art. 2 din Legea nr. 54/1998.
Prin pronunțarea acestei sentințe nu s-a modificat voința acționarilor concretizată în hotărârea nr. 1 din 25.11.1999 a adunării generale extraordinare a acționarilor T, ci doar au fost sancționate părțile ( T și Nord ) pentru nerespectarea condițiilor privind forma autentică a actului translativ de proprietate.
Refuzul T de a se prezenta la notar pentru perfectarea în formă autentică a transferului dreptului de proprietate asupra terenului înscris în nr. 9411 C, nr. top. 329, făcut obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Caransebeș, instanță care, prin sentința civilă nr. 711/ 06.04.2007, a admis acțiunea și a obligat pârâta T să încheie act autentic pentru transferul dreptului de proprietate asupra terenului mai sus individualizat în favoarea Nord, iar în caz contrar hotărârea să țină loc de act de transfer autentic, de întabulare, această hotărâre rămânând definitivă și irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin decizia nr. 18/R/ 11.09.2007 a Tribunalului C-S, fiind și întabulată în cartea funciară.
În ceea ce privește petitul 3 al acțiunii - constatarea nulității proiectului de divizare și a hotărârii nr. 1/25.11.1999 a acționarilor T C - tribunalul a constatat că și acesta este nefondat pentru următoarele motive:
T s-a înființat în anul 1991 din fosta Întreprindere Comercială de Stat Mixtă C, fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului C-S sub nr. J- și având ca acționari: cu 40 % acțiuni și (fost ) cu 60 % acțiuni.
În anul 1999 acționarii au hotărât divizarea parțială a societății, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului, potrivit bilanțului societății la 31.12.1998.
Membrii consiliului de administrație au hotărât vânzarea parțială a TS. către Nord, astfel că demersul judiciar evidențiat în hotărârea nr. 1/25.11.1999 a fost acela al divizării parțiale a societății potrivit bilanțului întocmit la 31.12.1998, prin transmiterea cu titlu universal a unei fracțiuni din patrimoniul său cu toate drepturile și obligațiile aferente către societățile comerciale nou înființate și nu acela de vânzare.
Conform art. 61 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat. Potrivit art. 62 alin. 1 din același act normativ, opoziția se face în 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaților sau a actului adițional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV, și se depune la oficiul registrului comerțului, care o va înainta instanței spre soluționare.
Întrucât reclamantele nu au folosit această procedură specială pentru a ataca proiectul de divizare și hotărârea nr. 1/25.11.1999 a acționarilor T C, adresându-se direct instanței de judecată, și petitul 3 al acțiunii introductive a fost respins de tribunal, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța obligând reclamantele să plătească pârâtei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel reclamantele T C și Restaurantul Pomul C, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând Curții schimbarea în totalitate a sentinței primei instanțe în sensul admiterii acțiunii formulate, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, atât la instanța de fond, cât și în apel.
În motivarea apelurilor reclamantele au arătat că prin sentința civilă nr. 892/18.11.2004 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus rectificarea înscrierii din nr. 9411 C, nr. top 329, în sensul radierii dreptului de proprietate asupra terenului Nord și înscrierea dreptului de proprietate al T cu motivația că nu s-a respectat forma autentică a actului translativ de proprietate, așa cum prevedea art. 2 din Legea nr. 54/1998.
Tribunalul, în mod eronat a reținut că nu s-a modificat voința acționarilor concretizată în hotărârea nr. 1 din 25.11.1999 a adunării generale extraordinare a acționarilor T, ci doar au fost sancționate părțile pentru nerespectarea condițiilor privind forma autentică a actului translativ de proprietate. Ca anexă la această hotărâre, în data de 16.06.2000 între părți s-a încheiat un protocol, înregistrat sub nr. 485/31.07.2000, document în care se consemnează predarea de la T către Nord a unui capital de 700.987.000 ROL, echivalentul a 700.987 acțiuni nominative în valoare de 1.000 lei/acțiune. Din acest protocol, ca de altfel din toate înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că prin divizare i s-ar fi atribuit în proprietate pârâtei Nord C și imobilul în litigiu.
În baza acestui protocol, Judecătoria Caransebeș, prin încheierea nr. 3933/2000, ilegal a dispus întabularea în nr. 9411 Cad reptului de proprietate al Nord asupra imobilului în cauză.
Prin sentința civilă nr. 892/18.11.2004 a Judecătoriei Sinaia, definitivă și irevocabilă, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că prin divizarea T C nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra acestui imobil la noua societate comercială înființată - Nord C, pârâta din prezenta cauză.
Deși nu există nici un act translativ de proprietate, societatea intimată a introdus la Judecătoria Caransebeșo acțiune civilă prin care a solicitat, în esență, să se dea o hotărârea care să țină loc de contract autentic de transfer al dreptului de proprietate, lucru care i-a reușit.
Astfel, prin sentința civilă nr. 711 din 06.04.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Caransebeșs -a admis acțiunea promovată de Nord C împotriva pârâtei T, aceasta din urmă fiind obligată să încheie act autentic pentru transferul dreptului de proprietate asupra terenului evidențiat în 9411 C de 2597. în favoarea reclamantei.
Este evident faptul că sentința susmenționată este vădit netemeinică și esențial nelegală, în primul rând pentru că nu arată care este actul autentic de transfer al dreptului de proprietate (un contract de vânzare-cumpărare, de donație, de schimb, etc). Unele dintre acestea sunt solemne, precum donația, astfel că nu se poate da o asemenea hotărâre judecătorească, iar dacă instanța a avut în vedere o înstrăinare printr-un contract de vânzare-cumpărare trebuia să existe un antecontract sau o promisiune de vânzare-cumpărare din care să rezulte că Nord C - cumpărătoarea - a plătit prețul.
Cum asemenea acte nu există, sentința civilă nr. 711 din 06.04.2007 a Judecătoriei Caransebeș nu numai că este vădit netemeinică și esențial nelegală, dar este și nedreaptă și chiar absurdă. Cu toate acestea, ea a fost menținută de către Tribunalul C-S prin respingerea recursului introdus de societatea pârâtă, prin decizia civilă nr. 18/R din 11.09.2007.
Nu în ultimul rând, apelantele au arătat că hotărârea atacată a fost pronunțată de un judecător care a făcut parte și din completul de judecată care a pronunțat decizia civilă nr. 18/R din 11.09.2007 a Tribunalului C-S, astfel că, în opinia lor, cererea sa de abținere trebuia admisă, ea fiind echivalentă cu o cerere de recuzare, motiv pentru care solicită aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. 2 din Codul d e procedură civilă și, în subsidiar, admiterea apelului și casarea sentința atacate cu trimitere cauzei spre rejudecare la aceeași instanță în vederea formării legale a completul de judecată din care să fie excluși judecătorii recuzați.
Întrucât pentru termenul de judecată din 9 septembrie 2008 apelantele, deși legal citate la sediile sociale, cu mențiunea timbrării cererii lor de apel cu suma de 11,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării cererilor ca insuficient timbrate, acestea nu s-au conformat obligației legale ce le revenea, reprezentantul pârâtei intimate Nord Cai nvocat excepția de insuficientă timbrare, cu privire la care Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 1-3 din Legea nr. 146/1997, modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării cererii instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea cererii.
Prevederi similare sunt cuprinse și în art. 9 din nr.OG 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile legale art. 3, raportat la art. 11 din Legea nr. 146/1997, modificată și art. 3 alin. 1 din nr.OG 32/1995, modificată, apelurile pârâtelor mai trebuiau timbrate cu suma de 11,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbrului judiciar.
Apelantele nu s-au conformat obligației legale ce le revenea, în sensul că nu au făcut dovada achitării integrale a taxelor judiciare datorate, astfel că, raportat la textele de lege mai sus citate, Curtea va dispune anularea apelurilor ca insuficient timbrate, conform dispozitivului, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Văzând că societatea intimată a solicitat cheltuieli de judecată, pe care le-a justificat prin chitanța seria -, nr. -/03.09.2008 eliberată de Societatea Civilă de Avocați "" din Baroul Timiș, a cărei copie a și depus-o la dosar (fila 19), raportat la prevederile art. 274 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora artea p. care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, Curtea va obliga apelantele la plata sumei de 2.000 lei cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca insuficient timbrate apelurile declarate de reclamantele T C și Restaurantul Pomul C, cu sediul social în localitatea C,-, județul C-S, respectiv în localitatea C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 757/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Nord, cu sediul social în localitatea C,-, județul C-
Obligă apelantele la plata sumei de 2.000 lei către intimată cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. - 15.09.2008
Tehnored. -18.09.2008
4 ex.-
Prima instanță: Tribunalul C-
Judecător:.
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu
