Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 300/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 300

Ședința publică din 27 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu

JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban

JUDECĂTOR 3: Anca

GREFIER:

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea SC REȘIȚA SRL, împotriva deciziei civile nr. 84/07.02.2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și Oficiul Registrului Comerțului C-

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea contestatoarei, iar pentru intimat av., lipsă fiind intimatul C-

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta contestatoarea depune împuternicire avocațială și dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, învederând că nu mai susține cererea de suspendare a executării Deciziei civile nr. 84/2008.

Reprezentantul intimatului depune împuternicire avocațială și întâmpinare, din care 1 ex. se comunică reprezentantei contestatoarei, care nu solicită termen pentru luarea la cunoștință de cuprinsul acesteia.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației, învederând că SC REȘIȚA SRL nu a fost citată ca parte în proces și solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatului, învederează că, contestatoarea nu a fost parte în proces și nu este îndreptățită să formuleze contestație în anulare. Solicită respingerea contestației, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

În deliberare constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 84/R/COM/07.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, a fost admis recursul petentului, formulat împotriva încheierii nr. 5161/15.11.2007 pronunțată de judecătorul delegat la ORC C-S în dosar nr. 36090/2007, pe care a modificat-o în tot, în sensul că a respins cererea formulată de SC Reșița SRL, prin, pentru încheierea de mențiuni în registrul comerțului, privind retragere administrator, numire administrator și modificare sedii secundare, obligând intimata SC Reșița SRL să plătească petentului recurent 2.000 Ron cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că, prin încheierea nr. 5161/15.11.2007 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S în dosar nr. 36090/2007, s-a admis cererea formulată de, pentru SC REȘIȚA SRL și s-a dispus înscrierea în registrul comerțului privind retragerea administratorului, numire administratorului și modificarea unor sedii secundare ale acestei societăți.

Judecătorul delegat a reținut, din înscrisurile prezentate, că sunt îndeplinite cerințele legale, conform prevederilor Legii 26/1990, ale Legii 31/1990 și Legii 359/2004.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a încheierii recurate și respingerea cererii de înregistrare mențiuni, constatarea ca fiind nelegale a Actului adițional nr. 4444/13.11.2007, Reșița nr. 277/30.10.2007, privind completarea actului constitutiv al SC " Reșița" SRL și înființare punct de lucru, Reșița nr. nr. 278/30.10.2007 privind modificarea actului constitutiv al SC " Reșița" SRL, aprobat prin HCL nr. 44/2006 privind asocierea Consiliului Local al municipiului Reșița cu SC "" SA Reșița, în scopul înființării SC " Reșița" SRL, radierea din registrul comerțului a mențiunilor făcute în baza încheierii recurate, revenirea la situația de fapt și drept anterioară în ce privește actul constitutiv și repunerea sa în funcția de administrator unic, cu achitarea drepturilor financiare începând cu data de 31.10.2007 până la revenirea în funcție.

În motivarea cererii de recurs, se arată că cele două hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Reșița nu pot fi asimilate unor Hotărâri ale Adunării Generale a Asociaților de la SC " Reșița" SRL.

Lipsa unor hotărâri ale conduce la nulitatea absolută a Actului adițional nr. 4444/13,11,2007. Pe cale de consecință, încheierea nr. 5161/15.11.2997 a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind susceptibilă de modificare în totalitate și respingerea cererii de înregistrare a mențiunilor nr. 30690/14.11.2007.

SC " Reșița" SRL este o societate comercială unde conform actului constitutiv există doi asociați, respectiv Consiliul Local al municipiului Reșița cu 99% din capitalul social și SC "" SA Reșița cu 1% din capitalul social.

Conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adunarea generală a unei societăți comerciale este constituită din toți asociații sau reprezentanții lor, înregistrați legal la registrul comerțului la data ținerii ședinței, în cazul de față Consiliul Local al municipiului Reșița și SC "" SA Reșița.

Art. 191 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 prevede că hotărârile asociaților se iau în adunarea generală. Deci, nici unul dintre asociați nu se poate erija singur în adunarea generală și să ia hotărâri privind societatea de unul singur, indiferent de capitalul social deținut, fără convocarea legală și a celorlalți asociați.

Adunarea Generală a Asociaților SC " Reșița" SRL este constituită din reprezentantul Consiliului Local al municipiului Reșița și reprezentantul SC "" SA Reșița. Doar acești reprezentanți, constituiți în adunare generală, pot proceda la modificarea actului constitutiv al societății și implicit, schimbarea administratorului.

Consiliul Local al municipiului Reșița, în calitate de asociat, putea, eventual, să adopte o hotărâre prin care să-și desemneze un reprezentant în adunarea generală a societății, să adopte propuneri de modificare a actului constitutiv și să îl mandateze pe reprezentant să le prezinte administratorului unic pentru ca acesta să le supună adunării generale, să mandateze acest reprezentant, ca în cazul în care administratorul unic nu convoacă adunarea generală și nu include pe ordinea de zi modificările actului constitutiv, să ceară instanței de judecată convocarea adunării generale în temeiul prevederilor art. 195 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Același gen de hotărâre trebuia să ia consiliul local și în cazul calității de acționar unic al SC "" SA.

Consiliul Local al municipiului Reșița putea să se constituie singur în adunare generală a asociaților doar în condițiile prev. Art. 1961alin. 1 și 2 Legea nr. 31/1990 care precizează că "în cazul societăților cu răspundere limitată cu asociat unic, acesta va exercita atribuțiile adunării generale a asociaților societății. unic va consemna de îndată, în scris, orice decizie adoptată în conformitate cu alin. 1". Cum SC " Reșița" SRL este societate cu doi asociați, Consiliul Local al municipiului Reșița nu putea să adopte de unul singur o hotărâre care să privească societatea.

Regula generală instituită de art. 195, alin. 1 din Legea nr. 31/1990 este aceea că adunarea generală se convoacă de către administratorii acesteia ori de câte ori este necesar. 2 dă posibilitatea ca un asociat sau un număr de asociați, ce reprezintă cel puțin o pătrime din capitalul social, să poată cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.

Din economia celor două dispoziții legale rezultă că așa zisa ședință din data de 30.10.2007 trebuia convocată de către administratorul unic în mod voluntar sau la cererea reprezentantului consiliului local, mandatat în condițiile pct. 5.

În cazul SC " Reșița" SRL, Actul constitutiv poate fi modificat doar prin hotărârea adunării generale, dispozițiile art. 204 din Legea nr. 31/1990 fiind imperative, astfel încât hotărârea unilaterală de modificare adoptată de către un singur asociat, în afara ședinței adunării generale, nu poate produce nici un efect juridic.

În calitate de asociat al SC " Reșița" SRL, consiliul local nu este competent, în baza prev. art. 36 din Legea nr. 215/2001 să procedeze singur la luarea deciziilor în ceea ce privește societatea respectiv.

Art. 36 alin. 3, lit. c din Legea nr. 215/2001 precizează că un consiliu local exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societățile comerciale sau regiile autonome, în condițiile legii.

Chiar dacă prin absurd s-ar accepta că Hotărârea nr. 278/30.10.2007 conferă consiliului local competența schimbării administratorului direct, fără acceptul, chiar formal, și al celuilalt asociat, această hotărâre este adoptată cu încălcarea prevederilor privind numărul de voturi necesar.

Art. 45 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, precum și art. 58, alin. 1 din regulamentul de funcționare al Consiliului Local al municipiului Reșița, adoptat prin HCL nr. 133/28.09.2004 stipulează că în exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.

Sintagma "o altă majoritate" presupune în mod logic ca aceasta să fie superioară celei a majorității membrilor prezenți, acest tip de majoritate fiind cel mai mic posibil și care respectă regulile democrației.

În acest context consiliul local nu poate să stabilească un număr de voturi mai mic pentru adoptarea unei hotărâri,

Astfel, așa cum rezultă din procesul verbal de numărare a voturilor privind desemnarea administratorului SC " Reșița" SRL au fost prezenți 21 de consilieri și au votat 21 de consilieri.

Numărul minim de voturi pentru adoptarea hotărârii este 12 în acest caz. În favoarea lui s-au pronunțat 11 consilieri, iar în favoarea lui 9, iar unul a fost declarat nul.

În această situație este fără echivoc faptul că hotărârea a fost adoptată ilegal, fără a se fi întrunit numărul de minim 12 voturi.

Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursul este fondat, însă numai pentru unele din motivele expuse, astfel că, în baza art. 312, alin. 1.proc.civ. urmează a fi admis, pentru considerentele ce succed:

Prin încheierea atacată, judecătorul delegat la ORC C-S a admis efectuarea unor mențiuni de natură a modifica actul constitutiv al SC REȘIȚA SRL, în ceea ce privește revocarea din funcția a administratorului și numirea în funcția de administrator a d-lui - și deschiderea unor puncte de lucru.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul delegat a avut în vedere înscrisurile depuse în sprijinul cererii de efectuare mențiuni, printre care: act adițional la actul constitutiv al SC REȘIȚA SRL, împuterniciri acordate de SC SA (unul dintre cei doi asociați ai SC REȘIȚA SRL) și Primarul municipiului Reșița d-lui - în vederea modificării/completării actului constitutiv al SC REȘIȚA SRL, actul constitutiv actualizat al SC REȘIȚA SRL, HCL Reșița nr. 277/30.10.2007 și HCL Reșița nr. 278/30.10.2007.

Conform art. 204, alin. 1 din Legea 31/1990, actul constitutiv al unei societăți cu răspundere limitată se modifică, printre altele, prin hotărâre a adunării asociaților.

Întrucât, prin cererea formulată de SC REȘIȚA SRL, prin dl. -, se solicita efectuarea unor mențiuni privind modificarea actului constitutiv al acestei societăți, judecătorul delegat trebuia să verifice dacă există o hotărâre a adunării generale a asociaților în acest sens.

În speță însă, astfel cum just susține petentul, nu există o astfel de hotărâre, ci doar două hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Reșița prin care s-a hotărât modificarea actului constitutiv al SC REȘIȚA SRL, în sensul numirii unui alt administrator social și înființării unor puncte de lucru.

Aceste hotărâri ale unui singur asociat (indiferent ce proporție din capitalul social deține) nu pot conduce la modificarea actului constitutiv, întrucât ele nu valorează ca hotărâri ale adunării generale a asociaților SC REȘIȚA SRL, în condițiile în care Consiliului Local al municipiului Reșița nu se poate constitui în adunare a asociaților.

Ar putea avea acest caracter numai în cazul în care Consiliului Local al municipiului Reșița ar fi unic asociat, conform art. 1961, alin. 1 din Legea 31/1990, însă, din actul constitutiv al SC REȘIȚA SRL, rezultă că SC SA deține o cotă de 1% din capitalul social al acestei societăți.

Astfel, cele două hotărâri al Consiliului Local al municipiului Reșița nu puteau valora decât ca intenție de vot în cadrul adunării generale a asociaților SC REȘIȚA SRL, însă în nici un caz nu puteau duce la modificarea actului constitutiv.

Potrivit art. 191, alin. 1 din Legea 31/1990, hotărârile asociaților se iau în adunarea generală, iar, pentru a se ajunge la modificarea actului constitutiv, era necesară convocarea adunării generale a asociaților SC REȘIȚA SRL, în condițiile prevăzute de 195 din Legea 31/1990. Numai în acest cadru se putea ajunge la votarea modificărilor de mai sus și numai astfel se putea obține o hotărâre aptă să fie menționată în registrul comerțului.

Hotărârile Consiliului Local al municipiului Reșița avute în vedere de judecătorul delegat nu constituie decât o etapă premergătoare de formare a voinței societare, voință care trebuie materializată într-o hotărâre a adunării generale a asociaților SC REȘIȚA SRL, hotărâre luată în urma votului asociaților.

Față de aceste considerente, împuternicirea acordată de celălalt asociat (SC SA) d-lui -, în vederea înregistrării modificării actului constitutiv al SC REȘIȚA SRL, nu poate acoperi în nici un fel lipsa unei hotărâri a adunării generale a asociaților.

În ceea ce privește motivele de recurs vizând încălcarea prevederilor numărului de voturi necesar pentru adoptarea HCL 278/30.10.2007, Curtea constată că sunt nefondate.

Astfel, în procedura înregistrării unor mențiuni în registrul comerțului, judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului nu poate verifica decât dacă actele a căror menționare s-a cerut sunt apte să ducă la efectuarea de mențiuni, fără a le verifica în vreun fel conținutul (cu referire la modul de convocare a adunării sau la cvorum) sau oportunitatea, mai ales când există alte proceduri legale în acest sens.

În ceea ce privește cele două hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Reșița, nu se poate cere, în procedura menționării unor acte în registrul comerțului și cu atât mai mult în recursul la încheierea prin care s-a soluționat cererea de efectuare de mențiuni, constatarea nelegalității lor, întrucât ele constituie acte administrative și pot fi atacate numai în contencios administrativ.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare SC REȘIȚA SRL, solicitând admiterea acesteia, anularea hotărârii atacate și reluarea judecății în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate, precum și suspendarea executării deciziei civile nr. 84/07.02.2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatoarea arată că deși decizia atacată prevede că "obligă pe intimata SC Reșița SRL să plătească petentului recurent cheltuieli de judecată în recurs", societatea nu a fost citată ca parte în dosarul nr- și prin urmare nu a putut formula apărări în acest caz.

De asemenea precizează că la momentul introducerii recursului de către domnul (04.12.2007), acesta nu mai avea calitatea de administrator unic al SC Reșița SRL, astfel că nu putea să reprezinte societatea prin persoana sa.

În aceste condiții, solicită și suspendarea executării deciziei civile nr. 84/07.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, întrucât această decizia este obținută în condiții de nelegalitate și numai prin această măsură poate fi împiedicată punerea ei în executare, până la soluționarea contestației în anulare formulată în cauză.

Precizează că intimatul se poate folosi de calitatea obținută prin hotărârea atacată, putând reprezenta societatea și putând aduce prejudicii acesteia.

În drept invocă dispozițiile art. 317 pct.1 și art. 3191proc.civ.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației în anulare și menținerea ca temeinică și legală a Deciziei nr. 84/R/COM/07.02.2008.

În motivare, intimatul arată că în ceea ce privește susținerea reclamantei că trebuia să fie citată la judecarea cauzei prin care a fost schimbat din funcție, calitate procesuală avea doar Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, deoarece el a atacat Încheierea acestei instituții de modificare a actului constitutiv al societății și că nici el nu a fost citat când a fost dată încheierea respectivă, dar dispozițiile Legii nr. 31/1990 i-au dat posibilitatea exercitării recursului.

Consideră că încă mai îndeplinea la data formulării recursului calitatea de administrator unic al societății, atâta timp cât Hotărârea Adunării Generale a Asociaților nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României pentru a fi opozabilă terților, astfel încât susținerea contestatoarei că s-a folosit de calitatea de administrator în mod nelegal nu are susținere juridică.

De altfel, arată intimatul, atât practica judiciară cât și doctrina vin în susținerea faptului că doar partea care ar fi fost chemată în judecată se poate prevala de nelegala citare. Or, după cum s-a arătat mai sus, și după cum se poate constata din cererea de recurs, intimatul a chemat în fața instanței de recurs doar Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, nu și pe SC Reșița SRL.

Faptul că în cuprinsul Deciziei contestate se face trimitere și la contestatoare ca și cum ar fi fost intimată în cauză, poate fi considerat ca o eroare materială, dar nu de natura celor care se înlătură pe calea contestației în anulare.

Prin "parte" se înțelege persoana care a formulat cererea de chemare în judecată, cea împotriva căreia s-a acționat, cea care a intervenit sau a fost introdusă în cauză, deci persoana care având una dintre calitățile procesuale ce pot fi avute, a participat la judecarea cauzei. De nelegala citare se poate plânge numai partea care, din această cauză, nu a fost prezentă în instanță pentru a-și formula apărările.

Această cale nu aparține părților care nu au fost prejudiciate în modul arătat și, cu atât mai puțin, o pot folosi terțele persoane, în privința cărora instanța nu a fost sesizată, deci nu au avut calitatea de parte în proces, chiar dacă ar fi avut dreptul și interesul să participe la judecată.

În drept invocă dispozițiile art. 115, art. 317.proc.civ.

Examinând contestația în anulare formulată de contestatoarea SC REȘIȚA SRL, Curtea o găsește întemeiată.

Contestatoarea invocă dispozițiile art. 317 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă care reglementează contestația în anulare obișnuită, iar conform acestor dispoziții hotărârea irevocabilă a instanței de recurs poate fi atacată cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.

Din analiza actelor dosarului, rezultă că petentul a declarat recurs împotriva Încheierii nr. 5161/15.11.2007 pronunțată de judecătorul delegat la. C-S prin care a fost admisă cererea formulată de SC Reșița SRL, prin pentru înscrierea de mențiuni în registrul comerțului.

Prin decizia civilă nr. 84/R/07.02.2008, Curtea de Apel Timișoaraa admis recursul petentului, a modificat în tot Încheierea atacată în sensul că a respins cererea formulată de SC Reșița SRL prin, obligând intimata SC Reșița SRL să plătească petentului 2000 RON cheltuieli de judecată.

Actele dosarului confirmă faptul că, deși instanța de control judiciar s-a pronunțat asupra recursului petentului în contradictoriu cu intimatele SC Reșița SRL și C-S în această etapă procesuală nu s-a dispus citarea intimatei SC Reșița SRL.

Prin urmare contestația în anulare este admisibilă, întrucât în faza procesuală a recursului nu a fost îndeplinită procedura de citare cu contestatoarea.

În consecință, în temeiul art. 317 alin.1 pct.1 proc.civ. admite contestația în anulare, anulează decizia civilă nr. 84/07.02.2008 și fixează termen pentru judecarea recursului la data de 24.04.2008, cu citarea părților.

În baza art. 274.proc.civ. obligă intimatul să plătească contestatoarei 10.15 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea SC Reșița SRL, cu sediul în Municipiul Reșița,-, jud. C-S, împotriva deciziei civile nr. 84/07.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații, domiciliat în Reșița,-, jud. C-S și Oficiul Registrului Comerțului C-S, cu sediul în Reșița,-, jud. C-

Anulează decizia civilă nr. 84/07.02.2008 și fixează termen pentru judecarea recursului la data de 24.04.2008, cu citarea părților.

Obligă intimatul să plătească contestatoarei 10,15 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 martie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

RED. /14.04.2008

TEHNORED. /2 EX/14.04.2008

INSTANȚĂ DE RECURS: CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR: - - -

JUDECĂTOR:

Președinte:Magdalena Mălescu
Judecători:Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae Șerban, Anca

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 300/2008. Curtea de Apel Timisoara