Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 110/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date - 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 110/
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de debitoarea SC SRL prin administrator împotriva încheierii nr. 24/15.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă administratorul societății debitoare, personal și asistat de avocat, lipsă fiind lichidatorul debitoarei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 22.01.2010, întâmpinare formulată de administratorul debitoarei, prin care se arată că situația financiară a societății debitoare s-a îmbunătățit având lichidități necesare pentru efectuarea plăților restante, astfel că nu mai există starea de insolvență, motiv pentru care arată că achiesează la recursul formulat de către administratorul.
Reprezentanta administratorul societății debitoare SC SRL, depune la dosar împuternicire avocațială și concluzii scrise. Arată că la acest moment și celălalt administrator al firmei debitoare este de acord cu faptul că societatea nu mai este în încetare de plăți și depune la dosar un set de înscrisuri în copie pentru dovedirea faptului că datoriile societății au fost achitate, respectiv: balanța de verificare la 31.12.2009, decont de TVA din octombrie 2009, 2 file extras registru, 2 file confirmare tranzacție de la Bank. Mai arată că societatea era de primit de la bugetul de stat suma de 59.000 lei, iar debitul este de numai 2.900 lei, menționând că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta debitoarei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, fără cheltuieli de judecată, arătând că din balanța depusă rezultă că societatea figurează cu suma de achitat de 1.000.000 lei; că societatea își poate achita datoriile în proporție de 99%; că în data de 05.12.2009 au fost formulate 3 declarații de creanță, de către DGFP, AVAS și GARDA DE MEDIU, două dintre aceste creanțe fiind deja achitate, iar pentru creanța DGFP există o monitorizare din partea Statului pentru rambursarea de TVA. Cu toate acestea, mai arată că asociatul și administratorul nu a fost de acord cu declanșarea procedurii, pentru care de altfel, este necesar acordul Adunării generale a Asociaților, invocând inexistența unei hotărâri AGA în aceste sens.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin încheierea nr. 24/15.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a admis cererea formulată de către debitoarea SC SRL, și în consecință: în temeiul art. 32 alin. 1 din Legea 85/2006, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență împotriva debitoarei SC SRL; a numit lichidatorul judiciar -, pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din lege, stabilind pentru acesta un onorariu de 3.000 lei a cărui plată se va face din fondurile speciale aflate în administrarea UNPIR T; a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului SC SRL, asociaților, acționarilor, creditorilor și ORC T, prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, în vederea efectuării mențiunii, precum și tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi, fixând totodată termenele stabilite de legea insolvenței în acest sens.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că la data de 14.10.2009, debitoarea SC SRL a solicitat să fie supusă proceduri simplificate de insolvență; că sunt îndeplinite condițiile art. 1 alin. 2 lit. f din Legea 85/2006 și că debitoarea se află în încetare de plăți.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs debitoarea SC SRL prin administratorul, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr-, cu motivarea că acțiunea de deschidere a procedurii insolvenței a fost introdusă în mod eronat de către asociata; că nu sunt îndeplinite condițiile legale sau statutare în ceea ce privește o hotărâre a Adunării generale a asociaților, înregistrată în registrul de intrări-ieșiri al societății, în acest sens; că între timp, asociata a revenit asupra acestei decizii. A mai arătat că din balanța depusă odată cu cererea de deschidere a procedurii reiese că societatea are în patrimoniu lichidități și bunuri care acoperă în totalitate pasivul, contrar celor declarate în cererea de deschidere; să societatea are 15 ani de activitate, iar cifra de afaceri a acesteia reiese de asemenea, din balanța depusă.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile Legii 31/1990 modificată și completată prin Legea 441/2006, Legea 85/2006, Codul d e procedură civilă.
Asociata a societății debitoare a formulat întâmpinare, prin care a arătat că a formulat cererea influențată de situația economică generală, de încasarea tot mai dificilă a creanțelor de la clienții societății, preocupată fiind de situația încasărilor și plăților, și fără a se consulta cu celălalt asociat și administrator al societății. A mai arătat că situația financiară a societății debitoare s-a îmbunătățit, având lichidități necesare pentru efectuarea plăților restante, astfel că nu mai există starea de insolvență, motiv pentru care a afirmat că achiesează la recursul formulat de către administratorul.
În drept a invocat prevederile art. 308 alin. 2 raportat la art. 115-118 Cod procedură civilă.
ebitoarea SC SRL prin administratorul a formulat și concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii atacate, arătând că din balanța de verificare de la finele anului 2009, rezultă drepturile de creanță ale societății, precum și totalul obligațiilor de plată; că la data de 31 decembrie 2009 societatea avea constituită în partea de activ patrimonial: lichidități si sume de încasat in valoare de 486.773,8+599.217,8 = 1.085.991,61ei, în condițiile în care în pasivul patrimonial are constituite obligații totale de plata cu o valoare de 489.045 lei, rezultând că, doar din lichiditățile deținute societatea poate sa-si acopere în proporție de 99,55% obligațiile de plată. Din aceeași balanță, se poate constata că societatea figurează cu active imobilizate în valoare totala de 827.436,72 lei, valoare cu care, își poate acoperi pasivul. De asemenea, așa cum rezultă din rulajele debitoare și creditoare ale conturilor din Clasa 5 - Conturi de trezorerie, respectiv 5121 "Conturi la bănci în lei", 5124 "Conturi la bănci în valută", 5311 "Casa în lei", 5314 "Casa în valută", societatea încasează sume din care a făcut plăți, neputându-se pune problema unei existente situații de încetare de plăți din lipsa de încasări, cum greșit a fost estimat că se va întâmpla. În ceea ce privește onorarea la termen a obligațiilor, arată că deși termenul de depunere a declarațiilor de creanța a expirat, la dosarul cauzei există depuse doar 3 cereri de admitere a creanței, formulate de către: DGFP T pentru suma de 9.632 lei; Agenția de Mediu pentru suma de 16 lei și AVAS pentru suma de 117,86 lei.
Referitor la aceste creanțe, debitoarea a precizat că suma de 9.632 lei a DGFP T, este net inferioara sumei de 59.942 lei reprezentând soldul sumelor de TVA pe luna octombrie 2009, ce urmează a fi încasate de către societate. De altfel, controlul prevăzut de Legea 571/2003 Cod Fiscal, în vederea rambursării sumei respective, a și început la data de 07.01.2010, așa cum rezulta din registrul unic de control. Suma de 16 lei ceruta de către Agenția Fondului de Mediu a fost achitata conform Ordinului de plata 7 din data de 22.01.2010, iar suma de 117,86 lei solicitata de către AVAS a fost achitată conform Ordinului de plata 9 din data de 22.01.2010.
Așadar, aceste creanțe, solicitate în cererile de creanță au fost achitate, iar creanța DGFP, reprezentând obligații fata de bugetul general consolidat, urmează a fi stinsa potrivit art. 116 alin. 1 din OG. 92/2003 Codul d e procedură fiscala, care prevede ca "Prin compensare se sting creanțele administrate de Ministerul Economiei si Finanțelor cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel." Astfel, arată că la aceasta data nu exista nicio obligație de plată neachitată sau care să nu poată fi stinsa prin modalitățile prevăzute de lege pentru stingerea obligațiilor, iar, din punct de vedere patrimonial, starea de insolvență este inexistentă.
Debitoarea recurentă prin administrator mai arată că cererea de declanșare a fost formulata în numele societății doar de către unul dintre asociați si administratori, fără a exista o consultare prealabila între aceștia, sau un consens societar. Or, potrivit doctrinei si jurisprudenței, pentru semnarea si înregistrarea cererii de către reprezentantul debitorului persoană juridică, este necesara o prealabilă hotărâre a adunării generale a asociaților societății, necesitatea unei asemenea hotărâri fiind justificata de ideea că declanșarea procedurii modifică actul constitutiv al societății prin înlocuirea administratorului statutar cu administratorul sau lichidatorul judiciar desemnat după deschiderea procedurii, hotărâre AGA care, in speța, nu exista. De asemenea, conform prevederilor art. 35 alin. 1 al Decretului 31/1954 "Actele juridice făcute de organele persoanei juridice, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însăși", iar per a contrario, nu sunt actele persoanei juridice, actele făcute de organele sale peste limitele puterilor conferite.
Recurenta consideră că neexistând o hotărâre a AGA care sa consfințească o decizie a asociaților ca societatea sa intre in faliment și nici un consens al administratorilor legat de o astfel de măsură, cererea de declanșare fiind semnată doar de către unul dintre co-administratori, aceasta nu poate fi considerată un act ce emană de la persoana juridică solicitantă și, astfel, nu îndeplinește condițiile de primire prevăzute imperativ de Legea 85/2006.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă, apărărilor formulate și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 și 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este fondat și urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art. 27 din Legea 8/2006: "(1) Debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență. (2) Va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi și debitorul în cazul căruia apariția stării de insolvență este iminentă. (3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta".
De asemenea, potrivit art. 28 alin. 1 din Legea 8/2006: "(1) Cererea debitorului trebuie să fie însoțită de următoarele acte:
a) bilanțul certificat de către administrator și cenzor/auditor, balanța de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;
b) o listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile și băncile prin care debitorul își rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menționa datele din registrele de publicitate;
c) o listă a numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza și drepturile de preferință;
d) o listă cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive;
e) o listă a activităților curente pe care intenționează să le desfășoare în perioada de observație;
f) contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
g) o listă a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaților cu răspundere nelimitată, pentru societățile în nume colectiv și cele în comandită;
h) o declarație prin care debitorul își arată intenția de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activității ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declarație nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezumă că debitorul este de acord cu inițierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumară a modalităților pe care le are în vedere pentru reorganizarea activității;
j) o declarație pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăților agricole ori, după caz, oficiul registrului comerțului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;
k) o declarație pe propria răspundere autentificată de notar sau certificată de avocat, din care să rezulte că nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infracțiuni prevăzute în Legea concurenței nr. 21/1996 și că administratorii, directorii și/sau asociații nu au fost condamnați definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracțiuni de fals ori infracțiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise."
Având în vedere că la dosarul de fond, cererea formulată de debitoare a fost semnată doar de către unul dintre asociații și administratorii acesteia, respectiv, deși din certificatul ORC privind datele de identificare ale debitoarei reieșea că aceasta are 2 asociați, respectiv administratori: și, și că cererea nu a fost însoțită de actele prevăzute la art. 28 alin. 1 din Legea 85/2006, arătat mai sus, debitoarea depunând la dosar un certificat și un extras de pe site-ul Ministerului Finanțelor cu situația economică a societății, se constată că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 32 din Legea 85/2006 prin care este reglementată deschiderea procedurii insolvenței la cererea debitorului.
Astfel fiind, în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, observând că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în material Legii insolvenței se va admite recursul formulat de debitoarea SC SRL prin administrator împotriva încheierii nr. 24/15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-; se va modifica încheierea recurată și se va respinge cererea formulată de debitoare prin administrator pentru deschiderea procedurii insolvenței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de debitoarea SC SRL prin administrator împotriva încheierii nr. 24/15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Modifică încheierea recurată și respinge cererea formulată de debitoare prin administrator pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 ianuarie 2010
Presedinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./22.02.2010
Tehn. /5 ex./22.02.2010
Instanța de fond - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu
