Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Oradea

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 151/C /2009-

Ședința publică din 16 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela

JUDECĂTOR 3: Crișan Marinela

Judecător: - - - vicepreședinte instanță

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursurilor comerciale formulate de recurentele creditoarePORCHE LEASING ROMANIA IFN SAcu sediul în, Șoseaua Pipera Tunari, Clădirea Porche, nr.2, jud. șiPORCHE BROKER DE asigurare SRLcu sediul ales la cabinet de Avocatură, B, sector 5, -. -., nr. 3 în contradictoriu cu intimate debitoareSC SRLcu sediul în O,-/A jud. B șiOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihorcu sediul în O,-, jud. B, împotriva sentinței nr.1012/F/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru intimata debitoare - avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 26-1 din 15.04.2009 emisă de Baroul Bihor, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei, achitată prin chitanța seria - nr.- din6.11.2008 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, intimata debitoare a depus întâmpinare, cauza se află la primul termen de judecată, după care:

Reprezentantul intimatei debitoare depune la dosar extrase de cont pentru a învedera instanței că societatea are lichidități, efectuează plăți, nu se află în stare de insolvență.

Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, recurentele au formulat cerere de deschidere a procedurii pentru o creanță de 12.993.08 lei, sumă pe care societatea debitoare nu a achitat-o datorită conduitei abuzive și duplicitară a societății de leasing. Cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Constată că prin sentința nr.1012/F/2008 Tribunalul Bihora admis contestația la cererea introductivă formulată de debitoarea SC SRL, cu sediul în O,-/A, județul B, în contradictoriu cu creditoarele SC LEASING ROMÂNIA SA, cu sediul în, Șoseaua Pipera Tunari nr.2, Clădirea și BROKER DE ASIGURARE SRL, cu același sediul și cu sediul ales în B, sector 5, str. -. -. nr.3, la Cabinetul de Avocatură, și pe cale de consecință a respins cererea introductivă a creditoarelor pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut, raportat la excepția invocată, că cererea introductivă a fost comunicată cu debitoarea la data de 01.09.2008, iar contestația a fost înregistrată la data de 12.09.2008. În conformitate cu Art.3 alin.2 din 85/2006, debitoarea trebuie să conteste cererea creditoarei în termen de 10 zile de la primirea copiei cererii introductive, iar față de data comunicării cererii cu debitoarea și data înregistrării contestației - 12.09.2008 -, cererea debitoarei se încadrează în dispozițiile Art.33 alin.2 din 85/2006, considerente față de care în baza Art.137 Cod procedură civilă, instanța va respinge excepția tardivității contestației debitoarei invocate de creditoare ca neântemeiată.

În ceea ce privește examinarea pe fond a cererii, instanța a reținut că potrivit extraselor de cont a debitoarei în perioada 01.04.2008-30.04.2008 respectiv 01.07.2008-31.07.2008 debitoarea efectuează în mod curent încasări și plăți în raporturile comerciale angajate, prin urmare debitoarea nu se află în încetare de plăți în condițiile Art.31 din 85/2006.

Insolvența societății debitoare în condițiile art.3 litera b din 85/2006 presupune ca debitoarea să nu poată efectua plăți pentru a achita creditele cu fondurile bănești disponibile la data scadenței, ori, la data emiterii facturii de către creditoare, potrivit extraselor de cont depuse la dosar de către debitoare, aceasta a deținut și deține fonduri bănești în vederea satisfacerii creanței creditoarei.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a formulat recurs recurenta Leasing Romania, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei

În motivarea recursului, recurenta a arătat că un prim motiv de recurs este cel prevăzut de articolul 304 punct 8 cod procedură civilă," când instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia", deoarece instanța de fond nu a luat în considerare la soluționarea cererii întreg probatoriul depus la dosarul cauzei din care reiese foarte clar debitul înregistrat la contractul de leasing nr. -/- încheiat de societatea SRL și anume 12.993,08 lei care reprezintă prețul folosinței autovehiculului până la momentul predării acestuia precum și contravaloarea " utilizării defectuoase a mașinii."

Un alt aspect pe care instanța de fond nu l-a luat în considerare este acela al neîndeplinirii obligației esențiale și principale asumate prin contractul de leasing, aceea de plată a ratelor de leasing restante, debitoarea srl încetând plățile față de societatea de leasing de aproximativ 300 (trei sute) zile, deci cu mult mai mult decât termenul minim prevăzut de lege și anume 30 (treizeci) zile.

Un alt motiv de recurs este cel prevăzut de articolul 304 punct 9"când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii,", întrucât, instanța de fond, în mod eronat a constatat faptul că, în cauză, debitoarea nu se află în stare de insolvență întrucât acesta a efectuat plăți succesive către alte societăți, deoarece, față de societatea recurentă, aceasta și- încetat plățile de aproximativ 30 zile, deci cu mult mai mult decât termenul legal de 30 zile prevăzut de articolul3 punct 1 lit.a din Legea 85/2006.

Conform dispozițiilor articolul31 coroborat cu articolul3 punct 1 lit.a punct 6 și punct 12 din Legea 85/2006 " orice creditor este îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență - ". Or, în conformitate cu articolul3 punct 1 lit.a din Legea 85/2006 "insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori."

În ceea ce privește contractul de subînchiriere încheiat între debitoare și societatea SRL menționăm că nu am avut cunoștință de acest lucru și mai mult nu a existat nici convenție cu privire la transmiterea facturilor restante către acest terț, facturile fiind transmise regulat la sediul debitoarei, care trebuia să le achite conform scadențarului semnat și acceptat de părți. În această situație s-au încălcat în mod iremediabil prevederile articolul2.2 din contractul de leasing conform căruia utilizatorul nu are dreptul să înstrăineze direct sau indirect titlul sau obiectul de leasing, să subînchirieze, să gjreze fără acordul scris al PORCHE LEASING ROMANIA și fără plata unei prime suplimentare pentru polița CASCO, sub sancțiunea rezilierii contractului."

Nu în ultimul rând, recurenta a criticat obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care este prejudiciată prin neplata ratelor de leasing de către debitoare.

S-au invocat în drept prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă și art. 8 din Legea 85/2006.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.

În apărare, intimata a arătat că motivul pentru care nu a achitat facturile anexate cererii introductive nu îl constituie lipsa disponibilităților bănești ci conduita abuzivă și duplicitară a societății de leasing.

Data încheierii contractului de leasing a fost 07.11.2006. de la data respectivă ratele de leasing au fost achitate conform scadențarului.La 04.05.2007 a fost încheiat, cu acordul societății de leasing, un contract de închioriere prin care folosința asupra autoturismului obiect al contractului de leasing a fost transmisă către SC SRL. pentru simplificarea relațiilor dintre părți s-a convenit ca facturile pentru ratele de leasing să fie trimise de societatea de leasing direct locatorului.

a achitat ratele de leasing până în luna septembrie 2007, când din motive pe care nu le cunoaște, a încetat să le mai achite. În urma încetării acestor plăți, societatea de leasing a transmis o notificare prin care face cunoscut că la data de 04.12.2008 societatea intimată are o sumă restantă de 2.119,68 lei reprezentând facturi pentru ratele de leasing din lunile septembrie și octombrie 2007. Aceasta confirmă implicit că până în luna septembrie 2007 facturile au fost achitate.

După primirea somației a fost contactată telefonic societatea de leasing, societatea intimată oferindu-se să achite facturile restante, să preia autoturismul și să continue contractul de leasing, însă societatea de leasing a informat-o că nu este posibil, deoarece contractul de leasing a fost reziliat în mod unilateral, autoturismul fiind preluat de și a fost vândut. Ulterior intimata a aflat că autoturismul a fost vândut la un preț modic chiar unuia dintre angajații PORCHE LEASING.

S-a mai precizat că motivele de recurs invocate de recurentă sunt nefondate. În primul rând, factura nr. -/03.04.2008, în sumă de 5.246,19 lei, reprezentând penalități pentru numărul de kilometri parcurși în plus față de limita stabilită în contract, respectiv 25.000 km. pe an, nu poate fi luată în considerare, fiind emisă la aproximativ patru luni de la data la care contractul de leasing a fost reziliat, pe motivul că este necesară o expertiză tehnică pentru a se determina numărul de kilometri parcurși.

În al doilea rând, faptul că nu a achitat recurentei sumele pretinse timp de mai mult de 300 zile, este lipsit de relevanță prin prisma obiectului cauzei, având în vedere că instanța de fond a constatat că nu se află în stare de insolvență.

Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum și din oficiu, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța reține că recursul este nefondat, urmând a fi respins și menținută ca legală și temeinică sentința recurată, pentru următoarele considerente:

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 31 alin. 1 cu art. art. 3 pct. 1 și 6 din Legea 85/2006, rezultă că, pentru deschiderea procedurii insolvenței, la cererea unui creditor, acesta trebuie să dovedească existența unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva debitorului, de mai mult de 30 zile, superioară valorii-prag de 10.000 lei, iar în măsura în care dovedește acest fapt, împotriva debitorului se declanșează prezumția de insolvență prevăzută de art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea 85/2006.

În speță, în condițiile în care debitoarea intimată a contestat parțial creanța invocată de creditoare împotriva sa (factura nr. -/03.04.2008), al cărei cuantum este de 5.246,19 lei, din totalul creanței pretinse, de 12.993,08 lei, iar criticile debitoare par a fi pertinente, și nu pur formale, nu poate fi admisă cererea de deschidere a procedurii insolvenței. Sub acest aspect, este nefondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, având în vedere și împrejurarea că nu este în căderea judecătorului-sindic a se pronunța asupra temeiniciei pretențiilor creditoarei recurente, aspect ce poate fi rezolvat, în măsura contestării caracterului cert, lichid și exigibil al creanței creditoarei, doar în cadrul unui litigiu în pretenții pe dreptul comun.

În ceea ce privește motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, nici acesta nu poate fi reținut, judecătorul-sindic stabilind în mod legal și temeinic că debitoarea a răsturnat prezumția legală de insolvență ce opera în sarcina sa.

Astfel, corect a reținut judecătorul-sindic că, atât la momentul înregistrării cererii de deschidere a procedurii, cât și anterior acestei date, debitoarea a dovedit cu extrasele de cont și ordinele de plată depuse la dosar că efectuează plăți, in baza relațiilor comerciale pe care le desfășoară, cu mult peste suma pretinsă de creditoare. De altfel, și din extrasele de cont și ordinele de plată depuse în faza de recurs, vizând luna martie 2009, rezultă același aspect, respectiv existența fondurilor bănești suficiente pentru plata creanței pretinse. Or, într-o asemenea situație, pretențiile creditoarei vor putea fi valorificate în cadrul procedurii de executare silită prevăzută de Codul d e procedură civilă, și nu prin deschiderea procedurii insolvenței,în baza Legii 85/2006.

În ceea ce privește obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată în fața instanței de fond, soluția judecătorului-sindic este legală și sub acest aspect, căci la baza acordării cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală a părții care a pierdut procesul.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins recursul ca nefondat și menținută ca legală și temeinică sentința comercială nr. 1012/F/2008 a Tribunalului Bihor.

Față de culpa procesuală a recurentei, în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi obligată să plătească intimatei suma de 1000 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial, potrivit chitanței depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentele creditoarePORCHE LEASING ROMANIA IFN SAcu sediul în, Șoseaua Pipera Tunari, Clădirea Porche, nr.2, jud. șiPORCHE BROKER DE ASIGURARE SRLcu sediul ales la cabinet de Avocatură, B, sector 5, -. -., nr. 3 în contradictoriu cu intimate debitoareSC SRLcu sediul în O,-/A jud. B șiOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihorcu sediul în O,-, jud. B, împotriva sentinței nr.1012/F/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.

Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 16 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER

- - - - - -

Red.dec./27.04.2009

Jud.fond

Dact./28.04.2009

1 COM/ORC

Președinte:Boța Marilena
Judecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Crișan Marinela

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Oradea