Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 372/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR. 15.-
DECIZIA CIVILĂ NR. 372/R/COM
Ședința publică din 17 aprilie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Cătălin Nicolae
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de către creditoarele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.673/25.10.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată prin lichidator judiciar P Consult T, administratorul intimat -G și creditorii intimați prin lichidator judiciar, Direcția Sanitar Veterinară pentru Siguranța Alimentelor T, Sucursala T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea creditoarei recurente Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L și avocat în reprezentarea administratorului intimat -G, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus prin serviciul registraturii întâmpinare de către administratorul intimat - Se comunică un exemplar din întâmpinare creditoarei recurente prin reprezentant.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul creditoarei recurente, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L, solicită admiterea recursului formulat și atragerea răspunderii administratorului societății debitoare și de asemenea solicită admiterea recursului formulat de către creditoarea
Reprezentantul administratorului intimat solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate și în consecință menținerea ca fiind temeinică și legală hotărârea recurată pentru motivele prezentate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.673/S/25.10.2007, dosar nr-, Tribunalul Timiș dispus închiderea procedurii declanșate împotriva debitoarei SC. SRL cu sediul in L- jud. înreg. la ORC T sub nr. J -, CF - prin lichidator judiciar SC. cu sediul in T- în contradictoriu cu creditorii: L str. -. - nr. 1-3 jud. T, SC. SA în faliment reprezentată legal prin SC. SRL cu sediul în T-. 10, DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ și pentru SIGURANȚA ALIMENTELOR T cu sediul în T-, SC. -POST SA Sucursala Bv. nr. 2 /A, B cu sediul in B str. - nr. 21 sector 1, cu fostul administrator G domiciliat in str. - - bloc 11 scara A. 4 jud. si cu CAMERA de COMERT INDUSTRIE si AGRICULTURA cu sediul in T P-ța - nr. 3 pentru opozabilitate; a dispus radierea debitoarei din evidențele registrului comerțului; a respins cererea de antrenare a răspunderii.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr.70/COM/S/27.01.2006 pronunțată de judecătorul sindic în.5410/COM/S/2004 s-a dispus declanșarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea SC SRL L iar pentru administrarea procedurii s-a format.15/S/2005 devenit nr-, în cadrul căruia, în temeiul art.106 din fosta Lege nr.64/1995 debitoarea a fost declarată în faliment prin Încheierea din 21 aprilie 2005, ocazie cu care a fost desemnat ca lichidator judiciar SC Consult SA.
In exercitarea atribuțiilor conferite de lege, lichidatorul a arătat cauzele și împrejurările care au conduc debitoarea la încetare de plăți, după înființarea acesteia în anul 1999, respectiv reducerea volumului de activitate prin scăderea producției de preparare și comercializare a produselor din carne de porc și, până la întreruperea activității cu păstrarea constantă a unor costuri; creșterea cheltuielilor datorită majorării periodice a prețurilor de aprovizionare la produsele din carne; renunțarea la aplicarea unui sistem de salarizare corelat cu rezultatele economico-financiare obținute, care au condus la creșterea ponderii cheltuielilor cu munca vie reflectată în costuri și neacționarea în instanță a clienților răi platnici, în vederea recuperării sumelor datorate în timp real, ceea ce a condus la diminuarea drastică a capitalului de lucru.
Au fost depuse declarații de creanță de către creditorii Administrația Finanțelor Publice L, SC SA, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, SC -Post SA - Sucursala T, AVAS
In patrimoniul debitoarei a fost identificat un activ, constând în construcții și teren, înscris în CF 1623, fiind întocmit un raport de evaluare al acestuia, activ vândut la licitație publică pentru suma de 45.000 euro + TVA iar prețul distribuit între creditorii garantați.
Nemaifiind bunuri în averea debitorului pentru a acoperi cheltuielile administrative, se va dispune închiderea procedurii și radierea debitoarei din registrul în care a fost înmatriculată, prin prisma disp.art.131 și art.132 al.2 din Legea 85/2006, Raportul final fiind aprobat în Adunarea creditorilor convocată pentru acest termen și pentru care nu au fost formulate obiecțiuni.
Creditoarea SC SA a solicitat antrenarea răspunderii fostului administrator G, fără a se indica motivele acestei răspunderi. Totodată, lichidatorul judiciar solicită de asemenea suportarea de către fostul administrator a unei părți din pasivul societății, prevalându-se de expertiza efectuată în cauză de către expert în cadrul căreia nu se regăsesc elementele răspunderii civile delictuale ci, se rezumă a se prezenta situația financiară a debitoarei în faliment, creditele contractate de către aceasta concluzionându-se " De situația financiară a societății este răspunzătoare persoana care a administrat-o în această perioadă, G". Cum însă, simpla încetare de plăți nu este suficientă pentru antrenarea răspunderii iar lichidatorul judiciar în prezentarea istoricului societății se referă doar la un management defectuos care nu poate constitui cauză de răspundere delictuală, urmează a se respinge această cerere a lichidatorului și a creditoarei SA ca neîntemeiată, nefiind incidente situațiile enumerate de art.137 din Legea 85/2006.
Împotriva sentinței civile nr.673/S/25.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timișa formulat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L solicitând rejudecarea cauzei și să se dispună modificarea hotărârii atacate în sensul de dispune antrenarea răspunderii administratorului societății pentru întreaga creanță a instituției creditoare care nu a fost recuperată pe parcursul desfășurării procedurii falimentului cu motivarea că în conformitate cu prevederile art.129 și art.138 din Legea nr. 85/2006 a insolvenței, premisele atragerii răspunderii administratorului unei societăți comerciale se regăsesc în raportul final întocmit de lichidator: "După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale
La data ședinței, judecătorul-sindic va soluționa, prin încheiere, toate obiecțiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, dacă este cazul, modificarea corespunzătoare a acestuia". Arată că în această cauză lichidatorul a reținut că se impune atragerea răspunderii administratorului raportat la prevederile art.138 alin.1 lit. d din legea insolvenței, concluzii care au fost de acord creditorii înscriși pe tabelul de creanțe, inclusiv reprezentantul creditoarei recurente. Față de prevederile art.129 alin. Ultimo din legea insolvenței susținem că din moment ce aprobat raportul final, astfel cum se precizează în hotărârea atacată și nu a dispus modificarea acestuia cu privire la atragerea răspunderii, judecătorul sindic s-a pronunțat asupra acestei probleme și nu mai putea reveni reținând că nu este întemeiată. Este logic să fie așa întrucât judecătorul nu poate pe de o parte aproba un raport final pentru ca apoi prin aceeași hotărâre să infirme cele reținute în acesta.
Pe de altă parte arată că deși a constatat existența în cauză a unui management defectuos cu privire la administrarea societății, judecătorul sindic a considerat că nu se impune atragerea răspunderii administratorului. Critică această motivație având în vedere că administratorul societății este supus dispozițiilor legale privind contractul de mandat comercial. În aceste condiții, răspunderea prevăzută de art.138 din legea insolvenței intervine și pentru cea mai ușoară culpă cu obligația de reparare integrală a prejudiciului, respective a obligațiilor neachitate către creditori. Fapta culpabilă și raportul de cauzalitate între acesta și prejudicial cauzat creditorilor au fost expuse chiar de lichidator în raportul prezentat.
Împotriva aceleiași sentința a formulat recurs și creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B prin care solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate, urmând a se dispune continuarea procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006 cu motivarea că după întocmirea raportului final în conformitate cu prevederile legale, lichidatorul judiciar era obligate să-l comunice, împreună cu bilanțul general, în temeiul art.129 din Legea nr. 85/2006, tuturor creditorilor pentru analiza și eventualele obiecțiuni, urmând a fi convocată Adunarea Creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final, în vederea aprobării acestuia. Menționează că Legea nr. 85/2006 nu prevede o "opțiune" în acest sens, lichidatorul judiciar neîndeplinindu-și atribuțiile și obligațiile legale prin ceastă necomunicare.
Prin necomunicarea către creditori, în condițiile art.129 din Legea nr. 85/2006, a Raportului final privind lichidarea L, a fost privat de dreptul de a exercita calea de atac prevăzută de legiuitor, și anume obiecțiunile la Raportul final.
Mai mult decât atât, prin pronunțarea soluției de închidere a procedurii fără comunicarea Raportului final, a fost obstrucționat și dreptul creditorilor de control asupra activității lichidatorului judiciar, eliminându-se o etapă importantă din cadrul procedurii, în care creditorii puteau formula inclusiv cereri de atragere a răspunderii administratorilor debitoarei.
Față de cele arătate, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 673/S/25.10.2007, punând în vedere instanței de fond să dispună continuarea procedurii și să puneți în vedere lichidatorului judiciar să comunice raportul final, din care să rezulte în mod amănunțit cauzele și împrejurările ajungerii debitoarei în încetare de plăți, precum și persoanele care se fac vinovate de aceasta.
Intimatul -G a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursurilor declarate de creditoare, ca nefondate.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate de creditoarea a municipiului L, dar și din oficiu în limitele conferite de art.306 alin.2 proc.civ. Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că judecătorul sindic a stabilit în mod corect starea de fapt și a aplicat tot astfel dispozițiile Legii nr. 85/2006, recursul declarat nefiind fondat.
Criticile aduse de creditoarea a municipiului L sentinței civile nr. 673/25.10.2007 a Tribunalului Timiș, se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului societății debitoare, însă aceste critici nu pot fi primite. Aceasta întrucât acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi pornită numai de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar conform art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 sau, în cazurile prevăzute de alin.3 din aceeași lege, de comitetul creditorilor, iar nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală.
Așadar, norma cuprinsă în art. 138 din legea insolvenței nu include între titularii acțiunii în răspundere civilă și creditori, fiind evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din lege, și de altfel nici nu a formulat o astfel de cerere, cu atât mai mult ea nu poate solicita în recurs acest lucru. Deși nici unui creditor nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea în mod direct a textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare a înțeles să modifice condițiile în care creditorii - prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului sindic o astfel de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a persoanelor care au determinat sau au contribuit la starea de insolvență a debitoarei.
Cum în cauză practicianul nu a declarat recurs împotriva sentinței civile nr.673/25.10.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr-, Curtea constată că recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L nu poate fi primit, urmând a fi respins.
Și în ceea ce privește recursul declarat de creditoarea B, Curtea îl găsește neîntemeiat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că raportul final a fost comunicat creditorilor și depus la grefa Tribunalului Timiș, iar înscrisul depus la dosarul de fond (fila 45) și comunicat recurentei cu faxul nr. 021/-/1.10.2007, confirmă fără nici un dubiu că recurenta a fost convocată împreună cu celelalte creditoare pentru ședința adunării creditorilor din data de 25.10.2007, pe ordinea de zi fiind aprobarea raportului final, a bilanțului de închidere cu atragerea răspunderii administratorului.
Având în vedere că norma cuprinsă în art.129 din Legea nr. 85/2006 prevede posibilitatea de a formula obiecțiuni la raportul final, este evident faptul, că deși creditoarelor societății falite li s-a comunicat raportul și au fost convocate pentru adunarea din 25.10.2007, nu au înaintat obiecțiuni judecătorului sindic, acesta procedând în mod corect la aprobarea raportului final.
Prin urmare, susținerea recurentei în sensul continuării procedurii de lichidare, nu are suport legal critica acesteia fiind neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse mai sus recursul declarat de creditoarea B urmează a fi respins ca nefondat, în baza art.312 alin.1 proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de creditoarele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.673/25.10.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
DR. - - DR. - - - -
GREFIER,
Red.16.05.2008
Tehnored 2 ex.16.05.2008
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Jud.
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae
