Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 562/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 562/COM
Ședința publică din 9 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice T și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr.2249/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată NICI F prin lichidator judiciar MB MANAGEMENT T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic, în reprezentarea creditoarei recurente Direcția Generală a Finanțelor Publice T, lipsă fiind debitoarea intimată F, prin lichidator judiciar MB MANAGEMENT
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității introducerii cererii de recurs de către creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și acordă cuvântul în dezbaterea recursului formulat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice
Reprezentantul creditoarei recurente, Direcția Generală a Finanțelor Publice T lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate din oficiu, iar în ceea ce privește recursul declarat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice T, solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii pronunțate de către instanța de fond pentru continuarea procedurii insolvenței, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 2249/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL, cu sediul social în F,-, jud. T și radierea debitorului din registrul comerțului. În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței, a descărcat lichidatorul judiciar MB Management, cu sediul în T,-, T, număr de înregistrare 0243, de orice îndatoriri și responsabilități; în temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus notificarea sentinței debitorului, creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Direcției Generale a Finanțelor Publice T și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea sentinței în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că, la data de 11.12.2008, lichidatorul judiciar MB Management, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului; a constatat că procedura concursuală a fost deschisă prin Încheierea nr. 1414 pronunțată în ședința publică din data de 10.07.2008; a constatat că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței; a constatat că notificarea a fost publicată și într-un ziar de largă circulație, conform art. 61 alin. 3 din Legea privind procedura insolvenței.
În temeiul art. 131 din legea privind procedura insolvenței, a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice T, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului la instanța de fond pentru continuarea procedurii.
În motivare, se arată că instanța de judecată a dispus închiderea procedurii față de debitoarea SC SRL F la primul termen de judecată. Prin acest fapt, creditoarea recurentă consideră că instituției i s-au încălcat drepturile procesuale prin care avea posibilitatea să își recupereze creanța față de societatea debitoare.
Astfel, deși lichidatorul judiciar nu a primit actele contabile de la societate, a solicitat instanței să închidă procedura, nefăcând demersurile legale pe care le avea la dispoziție. Consideră ca lichidatorul judiciar trebuia să formuleze plângere penală împotriva administratorilor societății, deoarece nedepunerea actelor contabile este prevăzute de Legea 85/2006 ca infracțiune.
De asemenea, lichidatorul, neavând acte contabile, s-a pronunțat asupra aplicării art.138 din Legea 85/2006, arătând că, în opinia sa, nu se impune antrenarea răspunderii materiale a foștilor administratori. Recurenta precizează că, potrivit art.138 lit. d) din Legea 85/2006, se poate solicita antrenarea răspunderii materiale a foștilor administratori ai societății debitoare dacă aceștia nu au ținut sau au făcut să dispară acele contabile ale societății debitoare.
Se mai arătă că lichidatorul judiciar nu a întocmit Raportul cu cauzele ajungerii societății debitoare în insolvență. Lichidatorul judiciar nu a comunicat creditorilor nici Raportul final de închidere a procedurii insolvenței. Recurenta consideră că lichidatorul judiciar a tratat superficial procedura insolvenței față de acest debitor.
Recurenta arată că în acest fel a fost împiedicată a solicita autorizarea judecătorului sindic în vederea formulării antrenării răspunderii atâta timp cât la primul termen de abia s-a definitivat de creanțe, astfel că la această dată DGFP T nu putea să formuleze vreo cerere de autorizare, atâta timp cât nu a știut dacă se poate sau nu forma un Comitet al creditorilor și dacă cererea de autorizare va fi făcută în nume propriu sau în numele Comitetului creditorilor.
Se arată că lichidatorul judiciar nici măcar nu a solicitat creditorilor să avanseze cheltuieli pentru continuarea procedurii. Pe adresa DGFP T nu a fost formulată o astfel de cerere, astfel că lichidatorul judiciar nu poate presupune acest aspect nu are o confirmare clară a acestui fapt din partea tuturor creditorilor.
De asemenea, din Ordonanța din data de 22.07.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget, rezultă că societatea are de încasat mai multe sume de bani de la diferite persoane juridice cărora le-a efectuat lucrări de construcție. Or prin nedepunerea actelor contabile și prin necomunicarea către lichidatorul judiciar a clienților de încasat, recurenta consideră că foștii administratori ai societăți au prejudiciat creditorii societății și au favorizat neîncasarea debitelor pe care societatea le are de încasat.
Mai mult, având în vedere cuantumul important al creanțelor înscrise, consideră că lichidatorul judiciar trebuia să depună diligențele necesare în administrarea procedurii de insolvență și nu închiderea procedurii la primul termen de judecată.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și creditoarea AVAS B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate în sensul continuării procedurii în vederea comunicării actelor precizate, precum și autorizarea creditorilor pentru promovarea acțiunii de antrenare a răspunderii patrimoniale a fostului administrator statutar, în lipsa demersurilor efectuate de lichidatorul judiciar.
În motivare, se arată că instanța de fond a dispus închiderea procedurii întrucât nu se găsesc bunuri în vederea valorificării sau creanțe de încasat, soluție pe care AVAS Boc onsideră greșită.
Se arată că în cauză nu au fost parcurse toate etapele procedurale reglementate de dispozițiile Legii nr. 85/2006, situație în care creditorii, printre care și, au fost prejudiciați, întrucât li s-au restrâns drepturile conferite de lege.
În situația descrisă mai sus, lichidatorul judiciar a propus închiderea procedurii insolvenței debitoarei, fără a fi parcurse toate etapele procedurale reglementate de dispozițiile imperative ale Legii nr. 85/2006, iar judecătorul sindic a admis cererea lichidatorului și a dispus închiderea procedurii, hotărâre care, din punctul de vedere al creditoarei recurenta, este nelegală.
Legea nr. 85/2006 reglementează etapele derulării procedurii insolvenței unei debitoare și stabilește, în mod expres, obligațiile administratorului/lichidatorului judiciar desemnat. În speța de față, lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa de legea insolvenței, însă, instanța a ignorat aceste aspecte și a considerat că sunt îndeplinite condițiile pentru închiderea procedurii.
În susținerea celor afirmate, recurenta precizează că nu i-au fost comunicate, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, actele procedurale efectuate de lichidatorul judiciar în cauză, respectiv:
- nu i-a fost comunicat un exemplar al tabelului creditorilor întocmit de lichidator;
- nu a fost prezentată situația bunurilor din patrimoniul societății, nefiind analizate nici eventualele transferuri patrimoniale intervenite în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenței (așa cum este cerut de dispozițiile art. 59 din lege);
- nu a fost prezentata situația creanțelor deținute de societatea debitoare față de diverși debitori;
- nu a fost întocmit raportul prevăzut de dispozițiile art. 59 din Legea nr. 85/2006, în care să fie analizate cauzele și împrejurările intrării debitoarei în stare de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă crearea acestei situații;
- nu i-a fost comunicat un exemplar al raportului final, așa cum prevede, în mod expres art. 129 alin.1 din Legea nr. 85/2006, care statuează următoarele: "copii de pe acestea ( raportul final și situații financiare finale) vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului".
Comunicarea actelor de procedură este obligatorie, atât potrivit art. 85 și urm. proc. civ. cât și a art. 7 din Legea nr. 85/2007. Or, în speța de față nu s-a făcut nici aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, care reglementează comunicarea actelor de procedură prin publicarea lor în Buletinul procedurilor de insolvență.
Având în vedere că nu a fost efectuată comunicarea unui raport final și a bilanțului general - obligatoriu a fi întocmit chiar și în cazul solicitării de închidere a procedurii în baza art. 131 din lege - drepturile procesuale ale, inclusiv cel de a formula obiecțiuni la acestea, au fost încălcate.
De asemenea, prin aceste omisiuni, dreptul procesual la efectuarea de demersuri în vederea recuperării creanței deținute pe calea antrenării răspunderii patrimoniale a foștilor administratori a fost îngrădit, prin ignorarea calității de creditor pe care o avea în cauză.
Dispunând închiderea procedurii insolvenței debitoarei în condițiile mai sus prezentate, instanța de fond a considerat că lichidatorul judiciar și-a îndeplinit obligațiile stabilite de lege în sarcina sa, fapt care nu poate fi acceptat, întrucât rolul său în procedură a fost redus, chiar și în lipsa disponibilităților financiare.
Recurenta consideră că îndeplinirea atribuțiilor obligatorii de către practicianul în insolvență trebuia să fie dispusă de către judecătorul sindic, în virtutea principiului rolului activ instituit de dispozițiile art. 129 alin. 5 din proc.civ.
Prin închiderea procedurii, fără a da posibilitatea creditorilor, printre care și de a-și recupera creanța pe calea atragerii răspunderii patrimoniale a foștilor administratori, s-au încălcat dispozițiile Legii nr. 85/2006. Pe aceasta cale, s-a prejudiciat dreptul AVAS, în calitate de creditor în prezentul dosar, de a întreprinde toate masurile în vederea recuperării creanței înscrise în cadrul dosarului de faliment, eliminându-se o etapă a procedurii destul de importantă, pe aceasta cale fiind lipsite de eficiență dispozițiile legale referitoare la recuperarea creanțelor în cadrul procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, având în vedere că procedura se desfășoară în interesul creditorilor și al recuperării creanțelor.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 9, ale art. 3041.proc.civ. pe cele ale art. 25, art. 59, 138 din Legea nr. 85/2006 și prevederile OUG nr. 95/2003, aprobată prin Legea nr. 557/2003.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice, Curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru motivele ce succed:
Judecătorul sindic a făcut o greșită aplicare a art. 131 din Legea 85/2006, fiind astfel incident art. 304, pct. 9.proc.civ. întrucât dispozițiile acestui text de lege pot fi aplicate doar în măsura în care tuturor creditorilor li s-a adus la cunoștință că debitoarea aflată în procedură de insolvență nu are nici un fel de bun în patrimoniu și nici un fel de lichiditate care să mai permită continuarea administrării procedurii și că, în consecință, se va face aplicarea art. 131 din Legea 85/2006.
În speță, raportul prin care lichidatorul judiciar MB MANAGEMENT a propus închiderea procedurii insolvenței asupra debitoarei falite, conform art. 131 din Legea 85/2006, a fost depus la dosarul cauzei chiar în ziua pronunțării sentinței atacate, fără a fi însoțit de vreo dovadă din care să reiasă că cei doi creditori (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și DGFP T) au fost informați asupra iminentei închideri a procedurii, în cazul în care nu se oferă să avanseze sumele necesare continuării procedurii.
Sentința atacată a confirmat propunerea lichidatorului judiciar, chiar în ziua depunerii raportului prin care această propunere a fost făcută, fără a da posibilitatea creditorilor, printre care și recurenta DGFP să se pronunțe în vreun fel asupra posibilității de a avansa sumele necesare continuării procedurii insolvenței.
Procedurile judiciare trebuie să fie echitabile pentru toate părțile implicate, ori în speță creditoarei nu i s-a asigurat un tratament echitabil, întrucât nu i s-a oferit niciun răgaz pentru a-și evalua poziția și a putea răspunde în mod adecvat propunerii lichidatorului judiciar.
Concluzia este că această creditoare nu a beneficiat de un proces echitabil, singurul remediu fiind casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca creditoarea să poată uza efectiv de drepturile sale ce decurg din articolele 131 și 138 din Legea 85/2006 (eventuala avansare a sumelor necesare pentru continuarea procedurii sau solicitarea de autorizare în vederea introducerii unei acțiuni în răspundere).
Pe de altă parte, din Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget din data de 22.07.2008, reiese că debitoarea mai are de încasat de la mai mulți beneficiari sume de bani pentru lucrări efectuate, ori lichidatorul judiciar nu a elucidat existența, cuantumul și natura acestor sume, care ar fi trebuit să intre în patrimoniul debitoarei falite.
Atâta timp cât nu s-au făcut demersuri pentru identificarea debitorilor falitei și a creanțelor cu care aceștia sunt datori, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 131 din Legea 85/2006.
În ceea ce privește recursul formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Curtea constată că este tardiv, urmând a fi respins ca atare.
Hotărârea judecătorului sindic a fost comunicată, conform art. 7, alin. 1 din Legea 85/2006, la data de 30.01.2009 prin publicare în, astfel cum rezultă din înscrisuri de la fila 87 dosar fond.
Potrivit dispozițiilor art. 8, alin. 2 din Legea 85/2006, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
În speță, creditoarea a depus la poștă recursul la data de 12.02.2009 (data poștei înscrisă pe plicul poștal-fila 12 din dosarul de recurs), deci peste termenul prevăzut de lege, astfel încât, văzând art. 312.proc.civ. se va respinge ca tardiv recursul.
În baza art. 7 din Legea 26/1990, un exemplar al prezentei decizii va fi comunicat la ORC T, pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice T împotriva sentinței comerciale nr.2249/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, pe care o casează și trimite cauza judecătorului sindic pentru continuarea procedurii.
Respinge ca tardiv recursul formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - DR. - -
GREFIER,
Red./04.05.2009
Tehnored /04.05.2009/3 ex./1 com.
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Jud.
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Cătălin Nicolae Șerban