Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 7/2008. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

Nr. în format vechi 2260/2007

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.7

Ședința publică din data de 08.01.2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mioara Badea

JUDECĂTOR 2: Florica Bodnar

JUDECĂTOR 3: Elena Mincu

GREFIER - -

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, împotriva sentinței comerciale nr.3035/21.08.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare prin lichidator judiciar și intimatele-creditoare COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că recurenta a solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsa sa conform disp. art.242 alin.2 pr.civ.

Curtea, având în vedere faptul că recurenta a solicitat prin cererea de recurs soluționarea cauzei în lipsa sa conform disp. art.242 alin.2 pr.civ. constatând cauza în stare de judecată o reține spre soluționare.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.3035/21.08.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a respins ca neîntemeiate cererile formulate de către creditoarele Compania Națională de Ferate CFR SA și Administrația Finanțelor Publice Sector 2 de autorizarea introducerii cererii prevăzută de art.138 din Legea nr.85/2006 și a dispus închiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC, radierea societății debitoare din evidența registrului comerțului precum și notificarea sentinței conform art.135 din legea procedurii insolvenței.

Pentru a respinge cererile privind autorizarea introducerii acțiunii întemeiată pe dispozițiile art.138, prima instanță a reținut în esență că, lichidatorul judiciar nu a formulat cerere în baza art.138 din Legea nr.85/2006 și nici nu a omis să se pronunțe cu privire la analiza acestui text din lege, acesta menționând prin rapoartele de activitate anexate cauzei că, nu deține informații și fapte certe care să determine formularea unei cereri de atragere a răspunderii organelor de conducere și că debitoarea a ajuns în insolvență, datorită conjuncturii economice și a unui management prea optimist față de un mediu de afaceri nesigur, această stare de lucrări neputând fi imputate administratorilor sau altor persoane implicate în conducerea societății.

În adoptarea hotărârii închiderii procedurii insolvenței, instanța fondului a reținut, conform rapoartelor lichidatorului judiciar și înscrisurilor depuse la dosar că, debitoarea nu deține bunuri mobile și imobile în patrimoniu din a căror valorificare să poată fi acoperite creanțele înscrise în tabelul creditorilor, fiind aplicabile dispozițiile art.131 din Legea nr.85/2006.

Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2, criticile formulate fiind motivate în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 și ale art.3041Cod pr.civilă.

Recurenta a solicitat urmare admiterii căii de atac, casarea hotărârii instanței fondului și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea continuării procedurii insolvenței împotriva societății debitoare, susținând în esență următoarele critici:

-lichidatorul judiciar deși a arătat în raportul de activitate depus la termenul din 20.02.2007, că bunurile deținute de debitoare în patrimoniu au fost depozitate în depozitul situat în-, nu a procedat ulterior la valorificarea acestora în cadrul procedurii, ci le-a abandonat, fără a exista o hotărâre în acest sens a adunării creditorilor, ceea ce a condus la prejudicierea recurentei-creditoare, aflată în imposibilitatea recuperării creanței înscrisă în tabelul definitiv;

-închiderea procedurii este netemeinică, instanța neavând în vedere posibilitatea acoperii datoriilor societății și prin achitarea voluntară a acestora, deși la data de 19.03.2007 administratorul debitoarei a achitat o parte din obligațiile datorate bugetului general consolidat al statului, rămânând însă de plată suma de 10.000 RON, reprezentând creanțe rezultate din continuarea activității după data deschiderii procedurii;

-în mod eronat a fost închisă procedura și radiată societatea debitoare, fără a se comunica, lichidatorului judiciar, în vederea analizării creanței, cererea precizatoare depusă de recurentă la data de 03.05.2007, privind creanța de 10.000 Ron, stabilită prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor nr.-/20.01.2006 și nr.-/31.01.2006, în acest mod recurenta fiind prejudiciată prin imposibilitatea recuperării debitelor restante, deși reprezentanții debitoarei au declarat că înțeleg să achite în integralitate obligațiile bugetare.

Recurenta nu a solicitat admiterea de probe în dovedirea susținerilor evocate prin calea de atac promovată.

Examinând sentința comercială atacată, prin prisma criticilor formulate care au privit exclusiv măsura închiderii procedurii insolvenței împotriva societății debitoare, Curtea urmează a respinge recursul pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Actele și lucrările dosarului atestă netemeinicia susținerii recurentei, privind abandonarea de către lichidatorul judiciar a bunurilor existente în patrimoniul debitoarei și a neluării măsurilor necesare pentru valorificarea acestor bunuri.

Astfel, după întocmirea raportului depus la data de 20.02.2007 prin care se relevă depozitarea bunurilor societății debitoare în-, lichidatorul judiciar desemnat în cauză, prin raportul final înregistrat la termenul din 24.04.2007, anexat la filele 190 - 192 din dosarul tribunalului, a menționat că bunurile respective reprezenta produse chimice, care au fost preluate fără documente de calitate și care sunt expirate, constatând datorită acestei cauze, imposibilitatea valorificării bunurilor, "nici măcar ca deșeuri, acestea având un regim special de predare și distrugere către unele firme specializate, contra cost".

Prin raportul mai sus indicat, precum și prin raportul amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței, atașat la același termen de judecată din data de 24.04.2007, lichidatorul judiciar a prezentat în mod detaliat concluziile sale privind neconstatarea nici uneia din faptele reglementate prin literele a-g ale articolului 138 din Legea nr.85/2006 și motivele pentru care nu a înțeles să formuleze acțiunea instituită prin această normă legală, invederând cauzele care au favorizat apariția stării de insolvență, reținute și în considerentele sentinței pronunțată de judecătorul fondului, neimputabile organelor de conducere ale societății debitoare.

Curtea constată că sunt nefondate și celelalte critici evocate prin motivele de recurs, majorarea cuantumului creanței cu suma de 10.000 RON de către creditoarea-recurentă, nefiind de natură a împiedica aplicarea prevederilor art.131 din Legea nr.85/2006, în condițiile în care singurele bunuri existente în patrimoniu debitoarei nu au putut fi valorificate, fiind expirate, iar creditoarele înscrise la masa credală, inclusiv recurenta, nu au dovedit nerealitatea concluziilor lichidatorului judiciar, neînțelegând nici măcar să indice, care din produsele chimice aflate în averea debitoarei puteau fi valorificate și modalitatea care trebuia urmată în acest scop.

Tot astfel, plata voluntară a unei părți din creanță realizată de către administratorul debitoarei, nu poate conduce la admiterea recursului, în sensul continuării procedurii, nimic neîmpietând ca acesta să continue și după închiderea procedurii o astfel de modalitate de recuperare a creanțelor bugetare, în respectarea angajamentului dat în acest sens.

În considerarea celor expuse, în temeiul prev. art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2, împotriva sentinței comerciale nr.3035/21.08.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare prin lichidator judiciar și intimatele-creditoare COMPANIA NAȚIONALĂ DE FERATE și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 8.01.2008.

PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

GREFIER,

Red.Jud.M - 21.01.2008

Tehnored.- 19.02.2008

2 ex.

Fond - Tribunalul București - Secția VII-a Comercială

Președinte - judecător sindic -

Președinte:Mioara Badea
Judecători:Mioara Badea, Florica Bodnar, Elena Mincu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 7/2008. Curtea de Apel Bucuresti