Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 775/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara
Secția Comercială
Operator nr.2928
Dosar nr-
DECIZIA NR. 775/
Ședința publică din 06.10.2008
PREȘEDINTE: Anca Buta
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Dorin Ilie
Grefier:
Pe rol se află judecarea recursului formulat de debitoarea SC SRL A împotriva sentinței civile nr. 466/08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu creditoarea intimată și administratorul judiciar IP A, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru debitoarea recurentă av. și pentru creditoarea intimată avocat, lipsă fiind administratorul judiciar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta debitoarei recurente depune la dosar împuternicire avocațială și note de ședință.
În ceea ce privește excepția tardivității invocată prin întâmpinare de către intimata, reprezentanta debitoarei recurente solicită respingerea acesteia ca nefondată.
Reprezentanta creditoarei intimate solicită admiterea excepției și respingerea recursului.
Curtea, în deliberare respinge excepția invocată, având în vedere că cererea de recurs a fost expediată prin poștă la data de 29.04.2008, astfel că a fost declarat în termen.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reprezentanta debitoarei recurente solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta creditoarei intimate solicită respingerea recursului pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 466/08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 3340.1/108//2007, s-a admis cererea formulată de creditorul pentru deschiderea procedurii insolvenței, împotriva debitorului SC SRL A, în temeiul art. 33 alin.6 din Legea privind procedura insolvenței s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC SRL A, în temeiul art. 34 din Lege a fost numit administrator judiciar A, iar în temeiul art. 61 din Lege, s-a dispus notificarea deschiderii procedurii.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că cererea formulată la 27.08.2007 de creditorul în dosar nr-, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL A, a fost respinsă prin sentința nr. 2225/19.09.2007, sentință care a fost casată, prin decizia nr. 1378/T/19.11.2007 din dosar nr- de Curtea de Apel Timișoara, că în rejudecare, în prezentul dosar, debitorul și-a exprimat poziția față de cerere prin note de ședință și prin reprezentantul său prezent la mai multe termene de judecată și că debitorul se află în încetare de plăți, dovedită prin faptul că, după depunerea la dosar și comunicarea cu acesta a înscrisurilor doveditoare a creanței, nu a făcut dovada că a achitat această creanță în condițiile art. 2.3 din contractul nr. 3656/17.10.2006 încheiat între părți.
S-a reținut că creditorul are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului în cuantum superior valorii a 6 salarii medii pe economie, constând din 15 salarii, conform sentinței nr. 378/127.03.2006 a Tribunalului Arad.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC SRL A, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că între părți nu a existat nici un contract înregistrat sub nr. 3656/17.10.2006, că creanțele în baza cărora creditoarea a formulat cererea de constatare a insolvenței debitoarei sunt constatate prin două hotărâri judecătorești: sentința civilă nr. 223/2005 pronunțată de Tribunalul Arad, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1586/2005 a Curții de Apel Timișoara, și sentința civilă nr. 378/2006 a Tribunalului Arad.
Între debitoarea SC SRL A, societatea debitoare, și defunctul G, a existat un contract de muncă prin care acesta a dobândit calitatea de angajat al SC SRL A, contract înregistrat sub nr. -/11.12.2003 și la ITM A în data de 17.12.2003, astfel că hotărârea judecătorului sindic conține motive cu totul străine de natura cererii deduse judecății.
Se mai arată că judecătorul sindic a încălcat disp.art. 261 alin.1 pct.3 și pct.5 proc.civ. și nu a verificat îndeplinirea tuturor condițiilor declanșării procedurii insolvenței, că deși societatea debitoare și-a formulat apărări prin notele de ședință depuse la termenul de judecată din 12.12.2007 și 15.01.2008, aceste apărări nici măcar nu sunt consemnate în hotărârea recurată și nu au fost analizate de către judecătorul sindic, iar hotărârea sa nu cuprinde motivele pentru care apărările societății debitoare au fost înlăturate.
Recurenta arată că la momentul promovării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, creanța creditoarei își pierduse caracterul cert întrucât prin sentința civilă nr. 1379/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- a fost admisă cererea de revizuire formulată de debitoarea SC SRL A, a fost anulată sentința civilă nr. 223/16.03.2005 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 112/2005 și a fost respinsă cererea formulată de către G împotriva SC SRL A având ca obiect pretenții salariale, situație în care, una dintre creanțele pentru care creditoarea a formulat cererea de constatare a insolvenței nu mai întrunea condițiile impuse de dispozițiile art. 31 alin.1 lit.a) din Legea nr. 85/2006
Totodată, anularea sentinței civile nr. 223/2005 a Tribunalului Arada adus în discuție și valoarea-prag definită în art.3 pct.12 din lege pe care creanța sau creanțele trebuie să le îndeplinească în vederea declanșării procedurii insolvenței, iar judecătorul sindic nu a verificat îndeplinirea tuturor condițiilor declanșării procedurii insolvenței cu toate că avea această obligație.
Se mai arată că împotriva societății debitoare creditoarea a declanșat și procedura executării silite în baza acelorași titluri executorii, sentința civilă nr. 223/2005 pronunțată de Tribunalul Arad, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1586/2005 a Curții de Apel Timișoara și sentința civilă nr. 378/2006 a Tribunalului Arad, fără însă a depune la dosarul cauzei dovezi că această procedură a fost finalizată prin imposibilitatea recuperării creanței datorate, precizând că cererea de executare silită promovată de creditoare formează obiectul dosarului execuțional nr. 300/2007 al.
Apreciază recurenta că prin hotărârea pronunțată, judecătorul sindic nu a intrat în cercetarea fondului cererii de deschidere a procedurii insolvenței, nu a analizat situația reală în care se află societatea debitoare, a ignorat apărările formulate de către acesta, fapte care atrag casarea hotărârii pronunțate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, creditoarea, în calitate de moștenitoare a defunctului G, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și nelegal, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare și a onorariului de avocat.
Intimata invocă excepția tardivității cererii de recurs, având în vedere că a fost promovată în 05.05.2008 iar comunicarea s-a făcut în jurul datei de 20.04.2008, deci după expirarea celor 10 zile în care se putea promova calea de atac.
Intimata arată că are un drept de creanță împotriva recurentei, iar debitoarea nu a achitat respectivele drepturi bănești, drepturi stabilite prin două sentințe civile ale Tribunalului Arad, respectiv sentința civilă nr. 223/2005 și sentința civilă nr. 378/2006, că în mod corect instanța de fond a reținut că intimata are o creanță certă, lichidă și exigibilă, creanță decurgând din drepturile salariale în cuantum superior valorii a 6 salarii medii pe economie, respectiv 15 salarii la care se adaugă și indemnizația de concediu aferentă anului 2004 precum și drepturile salariale pentru perioada august 2004 - martie 2006.
Se arată că instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiat motivul de recurs invocat de recurentă deoarece în cuprinsul sentinței atacate instanța a reținut că apărările la care face referire recurenta atât în fața primei instanțe cât și în fața instanței de recurs cu privire la lipsa caracterului cert al creanței invocate de creditoarea-intimată nu pot fi reținute, precizând totodată că a fost promovată revizuirea împotriva celor două sentințe care consfințesc creanța creditoarei intimată în acest dosar, însă ambele au fost respinse de Curtea de Apel în recursurile promovate împotriva căii extraordinare de atac a revizuirii, astfel că la momentul pronunțării sentinței comerciale creanța avea un caracter cert, lichid și exigibil.
Se mai arată că în ceea ce privește argumentul invocat de recurentă potrivit căruia intimata a promovat procedura executării silite împotriva debitoarei, atâta timp cât nu s-a reușit recuperarea sumelor datorate de recurentă, starea de insolvență a debitoarei persistă.
Prin notele de ședință depuse la dosar, debitoarea SC SRL A arată că sentința comercială nr. 466/08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- a fost comunicată societății debitoare la data de 18.04.2008, potrivit datei care apare pe ștampila Poștei aplicată pe formularul de comunicare, termenul de recurs începând să curgă de la această dată, iar potrivit dispozițiilor art. 101 alin.1 proc.civ. termenele de recurs se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul, astfel că ultima zi în care recurenta putea declara în termenul legal recursul a fost 29.04.2008, iar la această dată, conform Notei de inventar, recurenta a trimis prin Poștă către Tribunalul Arad, memoriul prin care declara și motivele recursului promovat.
Analizând recursul de față, raportat la susținerile părților și la dispozițiile art. 304/1 Cpc, Curtea constată că acesta este nefondat, motiv pentru care îl va respinge apreciind că judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Susținerile recurentei nu au suport probator în înscrisurile de la dosar, nici în ceea ce privește creanța, nici în ceea ce privește inexistența vreunui titlu al creditoarei.
Creditoarea, în calitate de moștenitoare a defunctului G, a arătat că are un drept de creanță împotriva recurentei, iar debitoarea nu a achitat respectivele drepturi bănești, drepturi stabilite prin două sentințe civile ale Tribunalului Arad, respectiv sentința civilă nr. 223/2005 și sentința civilă nr. 378/2006.
În mod corect instanța de fond a reținut că intimata are o creanță certă, lichidă și exigibilă, creanță decurgând din drepturile salariale în cuantum superior valorii a 6 salarii medii pe economie, respectiv 15 salarii la care se adaugă și indemnizația de concediu aferentă anului 2004 precum și drepturile salariale pentru perioada august 2004 - martie 2006.
Nu este întemeiat motivul de recurs invocat de recurentă în ceea ce privește admiterea cererii de revizuire a hotărârii în baza căreia s-au emis pretențiile, având în vedere că a fost promovată revizuirea împotriva celor două sentințe care consfințesc creanța creditoarei intimată în acest dosar, însă ambele au fost respinse de Curtea de Apel în recursurile promovate împotriva căii extraordinare de atac a revizuirii, astfel că la momentul pronunțării sentinței comerciale creanța avea un caracter cert, lichid și exigibil, iar această situație nu s-a modificat în recurs.
Ca urmare, recurenta nu a dovedit prin nici un mijloc de probă temeinicia susținerilor sale, formulând cererile în disprețul art. 1169.civ. coroborat cu disp. art. 46.com.
De asemenea, intimata nu avea obligația legală de a încerca recuperarea debitului pe calea executării silite, ci recurenta de a respecta dispozițiile unei hotărâri irevocabile.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, nefiind invocate nici un motiv de modificare ori de casare a sentinței recurate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de debitoarea SC SRL A, împotriva sentinței civile nr. 466/2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Raportat la disp. art. 274 Cpc. obligă recurenta la plata sumei de 500 lei către intimata - cu titlu de onorariu de avocat, în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de debitoarea SC SRL A, împotriva sentinței civile nr. 466/2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Obligă recurenta la plata sumei de 500 lei către intimata - cu titlu de onorariu de avocat, în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. /16.10.2008
Tehnored./2 ex/16.10.2008
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător sindic:
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Petruța Micu, Dorin Ilie
