Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 90/
Ședința publică din 22.01.2009
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Marian
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele C-S și Inspectoratul Teritorial d e Muncă C-S, împotriva sentinței comerciale nr. 693/JS/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator - GRUP Reșița, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, văzând că s-a solicitat judecata și în lipsă, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 693/JS/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, s-a respins cererea creditorului C-S pentru înscrierea creanței precum și obiecțiunile formulate de creditorul DGFP C-S la raportul final de lichidare, a fost aprobat raportul final întocmit de lichidatorul Grup, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei - SRL și radierea acesteia din registrul comerțului, a fost descărcat lichidatorul Grup de orice îndatoriri și responsabilități și s-a dispus notificarea sentinței tuturor părților interesate.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că la data 19.06.2008 lichidatorul Grup desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, că procedura simplificată a fost deschisă prin sentința comercială nr. 260/JS/13.03.2008, că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea nr. 85/2006 iar la masa credală s-a înscris numai creditorul DGFP C-S cu o creanță de 16.859 lei și că prin cererea depusă la 15.07.2008 creditorul C-S a solicitat înscrierea creanței sale în sumă de 457 lei ca și creanță bugetară.
Judecătorul sindic a respins cererea de înregistrare a creanței ca tardiv formulată deoarece nu s-a respectat termenul de 60 de zile de la deschiderea procedurii prevăzute de art. 62 alin.1 lit.b din Legea nr. 85/2006, cererea fiind formulată după afișarea definitiv și a raportului final de lichidare, în speță nefiind întrunite dispozițiile legale care permit modificarea final.
Judecătorul sindic a mai constatat că lichidatorul a depus raportul final de lichidare în care a arătat că debitoarea nu a primit notificarea trimisă, nu dispune de nici un act al debitoarei, fiind în imposibilitatea formulării unui raport cu privire la cauzele încetării plăților, fapt pentru care nu se poate pronunța nici în ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Creditoarea C-S a formulat obiecțiuni la raportul final, solicitând completarea acestuia de către lichidator, în sensul de a preciza clar dacă se impune antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor sau să precizeze motivele pentru care nu este posibilă formularea unei acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Obiecțiunile formulate sunt neîntemeiate, având în vedere că lichidatorul s-a pronunțat asupra problemei antrenării răspunderii patrimoniale arătând motivul nepromovării unei cereri cu acest obiect.
Societatea fiind dizolvată, neputându-se lua legătura cu administratorii ei, neavând actele debitoarei, nu a putut formula o cerere întemeiată, fiind cunoscut că simpla afirmație a lichidatorului sau raportul final de lichidare fără alte probe certe, utile și pertinente, nu este de natură să conducă automat la antrenarea răspunderii patrimoniale, pentru antrenarea acestei răspunderi fiind necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor răspunderii civile delictuale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs creditoarele DGFP C-S și C- Prima creditoare a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul antrenării răspunderii materiale a administratorului social -a al debitoarei - SRL arătând că sunt întrunite elementele răspunderii civile prevăzute de art. 138 lit.d din Legea nr. 85/2006, iar a doua creditoare a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de creanță așa cum a fost formulată în primă instanță, arătând în motivare că în mod nelegal i s-a respins această cerere de către Tribunal în condițiile în care creditoarea nu a fost notificată cu privire la deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare și, prin urmare nu a avut cunoștință despre această procedură.
Examinând cele două recursuri astfel declarate prin prisma motivelor invocate, precum și a dispozițiilor art. 304, 304 indice 1 și 306 alin.2 proc.civ. Curtea constată că acestea sunt nefondate.
Astfel, relativ la recursul declarat de creditoarea DGFP C-S, Curtea constată că în fața primei instanțe această creditoare a formulat doar obiecțiuni la raportul final întocmit de către lichidator, nemulțumită fiind de poziția acestui lichidator prin care s-a exprimat că nu are temeiuri pentru a introduce o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale personale a organelor de conducere ale societății debitoare. Totuși, creditoarea nu a formulat ea însăși o cerere de autorizare judecătorului sindic pentru a introduce o astfel de cerere în condițiile art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006, pentru a valorifica propria pretenție la angajarea răspunderii patrimoniale a administratorilor. În absența unei astfel de cereri creditoarea nu poate prin omisio medio să solicite direct în calea de atac a recursului modificarea sentinței Tribunalului și pronunțarea Curții asupra acțiunii în răspundere patrimonială în sensul obligării organelor de conducere ale debitoarei la suportarea unei părți din pasivul debitoarei angajate în procedură.
Referitor la cel de-al doilea recurs, Curtea constată că susținerile creditoarei nu au suport în materialul probator administrat în fața Tribunalului, în special susținerea acesteia că în lipsa unei notificări relative la deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL nu a cunoscut termenii exacți ai depunerii declarației de creanță. Dimpotrivă, Curtea constată că practicianul în insolvență, lichidatorul judiciar Grup a notificat la adresă creditorii cunoscuți ai debitoarei precum și prin ziarul Adevărul din data de 10 aprilie 2008 pentru creditorii necunoscuți. Cu toate acestea, creditoarea ITM a înregistrat declarația de creanță la Tribunalul C-S abia în data de 15.07.2008, cu depășirea termenului de 60 de zile de la deschiderea procedurii așa cum o prevede dispozițiile art. 62 alin.1 lit.b din Legea nr. 85/2006. Prin urmare, în mod corect Tribunalul a respins cererea de înregistrare a creanței acestei creditoare pe temeiul tardivității depunerii declarației.
Astfel fiind, Curtea urmează a respinge recursurile declarate de creditoarele DGFP C-S și ITM C-
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile creditoarelor C-S și C-S împotriva sentinței civile nr. nr. 693/JS/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2009.
PREȘEDINTE Pt. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Aflată în concediu medical
PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER
RED. /13.02.2009
TEHNORED. /13.02.2009
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL C-
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Magdalena Mălescu, Marian
