Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 19/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR. 19/C/2010 -
Camera de consiliu din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursurilor comerciale formulate de recurenții - prin avocați & ASOCIAȚII, cu sediul profesional în B, str.-. -, nr.2, 2,.2, sector 5 și- " ROMÂNIA" SRL,cu sediul în B, sector 1,- în contradictoriu cu intimații,din O, str.-. -., nr.3, jud.B,- " MEDIA" SRL,cu sediul în, nr.301, com. jud.B șiOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,cu sediul în O,-, jud.B, împotrivaîncheierii nr.3473 din 22 aprilie 2009, pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor, având ca obiect recurs împotriva încheierii judecătorului delegat la.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurentele și - " ROMÂNIA" SRL - avocat în baza delegației de la dosar și pentru intimata - lipsă, avocat și avocat în baza împuternicirilor avocațiale nr.1 din 13.01.2010, emisă de Baroul Arad cabinet de avocat și nr.48 din 16 octombrie 2009 emisă de Baroul Cluj - și Asociații, lipsă fiind intimații - " MEDIA" SRL și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursurile sunt legal timbrate cu câte 19,5 lei taxă judiciară de timbru, achitată prin ordinele de plată nr.5587 și 5588 din 30.09.2009, plus câte 0,15 lei timbre judiciare, că Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihora comunicat toate actele solicitate de instanță, cauza se află la al treilea termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentanta recurentelor depune la dosar dovezile de comunicare cu părțile a hotărârii date în contestația în anulare și comunică părților adverse câte un exemplar din aceste acte și nu are alte cereri.
Reprezentantul intimatei avocat depune la dosar sentința 850 și 851 pronunțate de Tribunalul Bihor în 27 noiembrie 2009 arătând că hotărârea AGA este anulată precum și încheierea nr.3475/2009 dată de judecătorul delegat la ORC B, învederând instanței că nu mai susține cererea de suspendare. Invocă excepția lipsei de interes a recurenților datorită neatacării încheierii nr.3475/2009 și excepția lipsei de obiect a recursului, deoarece Hotărârea AGA s-a anulat. Nu are alte cereri, excepții, chestiuni prealabile.
Nefiind alte cereri, excepții sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentelor solicită admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate, a se dispune modificarea încheierii atacate în sensul admiterii cererii de înregistrare mențiuni și respingerea excepțiilor lipsei de interes și de obiect precum și respingerea cererii de intervenție ca inadmisibilă, pentru motivele invocate în scris prin recursurile declarate. Arată că în prezenta cauză nu solicită cheltuieli de judecată, acestea urmând a fi recuperate pe cale separată.
Reprezentantul intimatei, avocat susține excepțiile lipsei de interes și de obiect, arătând că hotărârea AGA nu mai există aceasta fiind anulată, solicitând respingerea recursurilor, pentru motivele scrise în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. În prezenta cauză nu solicită cheltuieli de judecată, acestea urmând a le solicita pe cale separată.
Reprezentantul intimatei, avocat de asemenea solicită respingerea recursurilor și menținerea încheierii pronunțate de judecătorul delegat la ORC
CURTEA DEAPEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin încheierea nr.3473 din 22 aprilie 2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor, a fost admisă cererea de intervenție în interes propriu înregistrată la ORC sub nr.33311/14.04.2009 formulată de intervenientul în interes propriu în calitate de asociat minoritar al Societății S MEDIA SRL, deținând un procent de 25 % din capitalul social societății.
A fost respinsă ca nefondată cererea de înscriere de mențiuni formulată de petenta ROMÂNIA SRL reprezentată prin dl., având ca obiect înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor prevăzute în Hotărârea adunării generale a asociaților S MEDIA SRL nr.1 din 7.04.2009, privind aprobarea transferului dreptului de proprietate asupra 15 părți sociale fiecare cu o valoare nominală de 10 RON, cu o valoare nominală totală de 150 RON reprezentând 75% din capitalul social subscris și integral vărsat al - Cipru și - ROMÂNIA SRL și revocarea d-nei, fostă, din funcția de administrator unic al societății și numirea dl. Palaz, cu datele personale menționate în cuprinsul hotărârii în funcția de administrator unic al societății pe o perioadă de timp nelimitată, reținându-se că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.21 din Legea 26/1990 raportat și la prevederile art.335 cod procedură civilă.
Analizând cererea sub aspectul condițiilor de admisibilitate prev.de art.21 din Legea 26/1990 privind înscrierea mențiunilor în registrul comerțului, judecătorul delegat a constatat că aceste condiții nu sunt îndeplinite în cauză, în sensul că hotărârea nr.1 AGA a asociaților - MEDIA SRL din 7.04.2009, pe baza căreia a fost solicitată înscrierea de mențiuni, este contestată de intervenientul în interes propriu în calitate de acționar minoritar al acestei societăți, deținând un procent de 25/% din capitalul social al societății, pe baza cererii de intervenție înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr.-/14.04.2009, cerere întemeiată pe dispozițiile art.49 cod procedură civilă rap.la art.335 cod procedură civilă și susținută prin concluziile verbale formulate în ședința publică din 15.04.2009, invocându-se încălcarea gravă a dispozițiilro art.131, 195, 202 din Legea 31/1990 republicată, privitoare la procedura convocării și desfășurării adunării generale a asociaților, arătând că nu s-au respectat condițiile imperative, convocarea nefiind făcută de administrator și neavând loc la sediul societății - MEDIA SRL, respectiv județul B, localitatea nr.301.
Astfel, în cadrul procedurii speciale de înscriere de mențiuni în Registrul Comerțului prev.de Legea 26/1990 actualizată, controlul judecătorului delegat referitor la condițiile de valabilitate, este limitat doar la aspectele de formă ale înscrisului cât și a condițiilor stabilite de actul normativ menționat, procedură necontencioasă potrivit art.331 și următoarele cod procedură civilă.
De altfel, jurisprudența instanței de control judiciar în speță Curtea de Apel Oradea, este constantă în a statua că, în cazul în care, în fața judecătorului delegat, procedura necontencioasă, prin obiecțiunile ridicate și aspectele invocate de către participanți, a căpătat un caracter contencios, urmează să se dispună respingerea ca nefondată a cererii de înscriere mențiuni, în temeiul art.6 din Legea 26/1990, art.60 din Legea 31/1990 și art.331 și următoarele cod procedură civilă ( deciziile nr.8/C/2008-R, nr. 48/C/2008-R, nr.49/C/2008 - )
Față de considerentele expuse, în temeiul art.49 și 335 cod procedură civilă, judecătorul delegat a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta în interes propriu și a respins ca nefondată cererea de înscriere de mențiuni formulată de petenta - ROMÂNIA SRL.
Împotriva încheierii pronunțate de judecătorul delegat la ORC, au declarat recurs în termen și legal timbrate, recurenții și -" ROMANIA"SRL B, solicitând instanței admiterea recursului și modificarea în totalitate a încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de înregistrare mențiuni nr.32345 din 10 aprilie 2009.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se învederează instanței că prin cererea de înregistrare mențiuni depusă la data de 10 aprilie 2009s-a solicitat înscrierea unor mențiuni referitoare la modificări ale actului constitutiv al Media SRL de transfer de părți sociale și schimbare administrator.
minoritar a depus la termenul de judecată din 15 aprilie 2009, o cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat respingerea cererii de înscriere mențiuni.
La același termen de judecată s-a solicitat respingerea acestei cereri de intervenție ca inadmisibilă, susținerile fiind consemnate în procesul verbal al ședinței de către judecătorul delegat fără a se pune în vedere acoperirea vreunor neregularități ori depunerea de probe sau documente suplimentare la dosar.
Ulterior, la data de 17 aprilie 2009, au fost depuse note scrise la dosar, prin care s-a invocat excepția inadmisibilității cererii de intervenție. Judecătorul delegat a apreciat că prin formularea cererii de intervenție de către asociatul minoritar care a contestat legalitatea hotărârii AGA, procedura necontencioasă s-a transformat în una litigioasă și a respins cererea de înscriere mențiuni.
Această încheiere pronunțată de judecătorul delegat a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă. Aplicarea greșită a legii rezidă din reținerea admisibilității cererii de intervenție în cadrul de soluționare a cererii de înscriere mențiuni. Cererea de intervenție nu poate fi introdusă decât în situația înregistrării cererii de înmatriculare ( art.46 din Legea nr.31/1990), text legal de strictă aplicare și interpretate, neputându-se aplica prin analogie în cazul cererii de înscriere mențiuni. Mai mult cererea de intervenție nu îndeplinește toate condițiile legale de valabilitate, conform art.49 Cod procedură civilă.
Apreciază că, în situația soluționării cererilor de înregistrare mențiuni, nici Legea nr.31/1990 și nici Legea nr.26/1990 nu conțin vreo prevedere legală care să reglementeze posibilitatea unei persoane interesate de a formula o cerere de intervenție în interes propriu în fața judecătorului delegat, iar dispozițiile art.46 din Legea nr.31/190, nu pot fi aplicate prin analogie,
În doctrină s-a stabilit că dacă s-ar oferi această posibilitate, s-ar deschide calea unor abuzuri de drept din partea persoanelor care ar putea justifica un interes și care ar bloca înregistrările mențiunilor, putând produce prejudicii societăților din cauză. În situația, în care o persoană s-ar considera prejudiciată prin luarea unei hotărâri AGA, are la dispoziție acțiunea în anularea hotărârii, prevăzută de art.132 din Legea nr.31/1990. În plus, dacă judecătorul delegat a apreciat admisibilă intervenția, pronunțându-se asupra unei chestiuni care deja declaclanșase caracterul contencios al procedurii, ar însemna că s-au încălcat dispozițiile legale în defavoarea petentei care a invocat excepția inadmisibilități intervenției.
Consideră, că drept urmare a formulării cererii de intervenție, judecătorul delegat avea teoretic două opțiuni și anume, să respingă ca inadmisibilă intervenția și să analizeze cererea de înscriere prin prisma prevederilor art.6 din Legea nr.26/1990 și art. 60 din Legea nr.31/1990 și respectiv dacă aprecia incidența în cauză a dispozițiilor art.335 Cod procedură civilă, să respingă cererea de înscriere fără a se pronunța asupra inadmisibilității cererii de intervenție.
O soluție intermediară ca și cea adoptată în cauză este echivalentă unei denegări de dreptate constituind un abuz din partea instanței. De asemenea, arată că cererea de intervenție nu este admisibilă nici în virtutea Codului d e procedură civilă, deoarece potrivit prevederilor art.49 alin.2, ea nu putea fi formulată decât de o persoană care ar putea pretinde același drept ca și petentul. Ori, în speță, cererea de înscriere mențiuni nu putea fi formulată de intervenientă, ci doar de petentă.
Cererea de intervenție nu putea fi formulată decât de o persoană care ar fi avut interes, potrivit prevederilor art.49 alin.1 Cod procedură civilă, ori acționarul minoritar nu a fost prejudiciat cu nimic, prin simplul fapt al formulării cererii de înscriere mențiuni. Asigurarea opozabilității față de terți a unor mențiuni cu privire la modificări intervenite în interiorul societății, nu poate conduce la nici un fel de prejudiciu direct care să justifice un interes din partea acționarului minoritar de a interveni.
Consideră că judecătorul delegat a depășit limitele controlului de legalitate in cauză deoarece a reținut în motivarea încheierii recurate că prin cererea de înscriere mențiuni s-au încălcat drepturile acționarului minoritar ce derivă din contractul de vânzare cumpărare din 22 iunie 2007, mai precis încălcarea dreptului de exercitare a opțiunii de vânzare cumpărare părți sociale. Scopul procedurii de înregistrare este opozabilitatea față de terți și asociații ce nu au luat parte la AGA, prin această procedură neputându-se stabilii drepturi și obligații în sarcina nici unei părți. Prim invocarea acestui motiv de fond judecătorul delegat a depășit limitele controlului de legalitate atingând fondul cauzei prin pronunțarea asupra încălcării drepturilor acționarului minoritar prin încheierea acordului de dare în plată. Potrivit limitelor de control pe care le precizează chiar judecătorul delegat în motivare acesta nu putea să analizeze justețea unor argumente referitoare la fondul cauzei, soluția corectă fiind de respingere a cererii de intervenție urmând ca intervenienta să se adreseze instanțelor de drept comun. Arată că judecătorul putea din oficiu să invoce excepția de nelegalitate a unui act aflat la baza unei înregistrări și să respingă cerere,dar în cauză nici unul din motivele invocate de intervenientă nu este unul de nulitate absolută.
Încheierea judecătorului delegat nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ci cuprinde motive contradictorii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Astfel, se arată că încheierea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de admitere a cereri de intervenție și nici nu au fost respectate cele două etape prevăzute la art.52 Cod procedură civilă, privitoare la admiterea în principiu a cererii și soluționarea fondului ei. acestor etape presupune contradictorialitate, respectiv punerea în discuție a admisibilității și susținerea argumentelor contrare, însă în cauză nu au fost avute în vedere argumentele invocate, în susținerea inadmisibilității cererii.
Încheierea recurată cuprinde motive contradictorii, judecătorul delegat concluzionând că se impune respingerea cererii de înscriere mențiuni ca urmare a înregistrării cererii de intervenție în interes propriu, apreciindu-se că procedura s-a transformat din necontecioasă în contencioasă. Ori, respingerea cererii pe simplul fapt al introducerii unei cereri abuzive a unui terț, fără cenzurarea admisibilității cererii, constituie un abuz din partea judecătorul delegat. Aceasta este obligat să înfăptuiască controlul de legalitate și să se limiteze la una din soluțiile de admitere ori respingere a cererii. Tocmai pentru că scopul procedurii de înregistrare mențiuni este opozabilitatea față de terți și asociații care nu au luat parte la AGA și că prin procedură nu se stabilesc drepturi sau obligații în sarcina nici unei părți, judecătorul delegat trebuie să înlesnească efectuarea înregistrărilor și nu împiedicarea lor.
În drept au fost invocate prevederile art.6 alin.2 din Legea nr.26/1990, art.299, 304 pct.7 și 9, art.312 Cod procedură civilă.
Intimata, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursurilor formulate,arătând că motivele de recurs invocare sunt nefondate.
Intimata arată că Hotărârea AGA nr.1 din 7.04.2009 care a constituit obiectul cererii de înscriere mențiuni s-a adoptat cu nerespectarea dispozițiilor legale și statutare privitoare la convocarea adunării generale. Cesiunea intervenită prin mecanismul dării în plată între recurente, nu a fost valabil aprobată de adunarea generală a asociaților, întrucât intimata intervenientă nu a fost convocată și nu a putut lua parte la adunare pentru susținerea intereselor și drepturilor proprii. Arată de asemenea că, hotărârea s-a luat cu încălcarea dispozițiilor art. 191 și 195 alin.1 din Legea nr.31/1990referitoare la modul de adoptare valabil al hotărârilor. Adunarea generală nu poate fi ținută valabil în absența convocării decât cu prezența tuturor asociaților, iar ținerea ei nu poate avea loc decât la sediul societății. Din procesul verbal de ședință nu rezultă cum au fost efectuate formalitățile de publicitate, unde s-a ținut adunarea și nici cine a fost prezent.
În privința cererii de înscriere mențiuni arată că ea a fost semnată în numele administratorului societății d-na, deși nu s-a prezentat nici un document care să justifice dreptul de reprezentare al &Asociații. Consideră că cererea de intervenție pe care a formulat-o îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art.49 Cod procedură civilă, intervenienta justificând un interes legitim, născut și actual pentru a interveni în cauză, dacă s-ar admite opinia contrară s-ar ajunge la situația inacceptabilă de a se încălca dreptul constituțional al accesului liber la justiție, în procedura specială de înscriere mențiuni. Dispozițiile speciale din materie nu interzic în mod expres promovarea și admisibilitatea unei cereri de intervenție în procedura necontecioasă.
Mai mult, posibilitatea formulării unei asemenea cereri rezultă și din prevederile art.23 alin.3 din normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului.
Încheierea judecătorului delegat este temeinică și legală, deoarece s-a făcut corect aplicabilitatea prevederilor art.335 Cod procedură civilă.
În momentul în care, procedura necontencioasă caracter contencios prin obiecțiile și aspectele invocate de participanți, cererea de înscriere mențiuni se va respinge, iar conflictul va fi soluționat în instanță pe procedura de drept comun. Deoarece, au fost invocate argumente contra legalității și validității hotărârii a cărui înscriere s-a cerut, este pe deplin justificată respingerea cererii, neputându-se susține că judecătorul delegat ar fi depășit limitele controlului de legalitate stabilit în sarcina sa.
Intervenția judecătorului delegat, nu vizează declararea nulității hotărârii, ci se limitează la analiza aspectelor necesare pentru a stabili dacă admite sau respinge cererea de înregistrare astfel încât principiile elementare de drept societar, să fie respectate.
În ședința camerei de consiliu din data de 25 februarie 2010, intimata intervenientă a invocat excepția lipsei de interes a recurenților, câtă vreme nu au înțeles să atace încheierea nr.3475 din 22 aprilie 2009 pronunțată de judecătorul delegat la ORC care viza înregistrarea în registrul comerțului a aceleași hotărâri AGA nr.2/28.04.2009 și cerere de intervenție, precum și excepția lipsei de obiect a recursului deoarece prin sentința nr. 851/COM/2009 a Tribunalului Bihors -a anulat hotărârea AGA a cărei înscriere s-a solicitat.
Instanța de recurs analizând recursurile declarate, prin prisma excepțiilor și motivelor invocate, cât și din oficiu, reține următoarele:
Conform prevederilor art.6 alin.2 și 3 din Legea nr.26/1990, încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului, sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului, termenul de recurs fiind de 15 zile de la data pronunțării pentru părți și de la data publicării în Of. al României, pentru orice alte persoane interesate.
Dispozițiile art.6 alin.4 din Legea nr.26/1990 prevăd că, recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea, iar ulterior el se înaintează de către oficiul registrului comerțului, curții de apel competente.
Cu privire la excepția lipsei de interes al recurentelor datorită nerecurării încheierii nr.3475/2009 a judecătorului delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Bihor, instanța de recurs reține că este nefondată, deoarece cele două încheieri, cea invocată și cea recurată în cauză, sunt distincte și separate.
Interesul în declararea căii de atac împotriva uneia dintre ele nu depinde de declararea căii de atac și împotriva celeilalte, partea interesată având drept opțiune de a declara sau nu calea de atac împotriva uneia sau alteia dintre încheierile respective.
Exercitarea căii de atac împotriva uneia dintre ele, nu condiționează exercitarea și interesul procesual al declarării căii de atac împotriva celeilalte încheieri astfel că, instanța de recurs în temeiul prevederilor art.137 Cod procedură civilă, va respinge această excepție invocată de intimată.
În privința excepției lipsei de obiect a recursului datorită anulării în primă instanță a hotărârii AGA cărei înregistrare s-a solicitat se reține că obiectul cauzei deduse judecății în speță este încheierea pronunțată de judecătorul delegat privind cererea de înregistrare formulată. Cu această încheiere a fost sesizată instanța de recurs și nu cu hotărârea AGA anulată ulterior de instanța de drept comun. Prin anularea acestei hotărârii obiectul recursului nu a dispărut, astfel că în temeiul prevederilor art. 137 Cod procedură civilă va fi respinsă ca nefondată excepția invocată.
Încheierile date de judecătorul delegat la registrul comerțului, privitoare la înmatricularea societăților comerciale și a mențiunilor referitoare la acestea în registrul comerțului, sunt pronunțate în cadrul unei proceduri necontencioase, prin aceste cereri neurmărindu-se realizarea unui drept potrivnic față de altă persoană, iar soluționarea lor este guvernată de dispozițiile referitoare la procedurile necontencioase cuprinse la art.331 și urm. Cod procedură civilă.
Conform acestor dispoziții dacă cererea prin însăși cuprinsul ei sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate ori care intervin, prezintă caracter contencios, va fi respinsă de instanță ( art.335 Cod procedură civilă) părțile urmând să aleagă pentru soluționarea diferendului ivit, calea procedurii contencioase.
Dispozițiile speciale cuprinse în Legile nr.26/1990 și 31/1990, privitoare la înmatricularea societăților comerciale și înregistrarea mențiunilor ce intervin ulterior în structura și modul de desfășurare a activităților acestor societăți, se completează cu dispozițiile generale procedurale în materie, respectiv cele ale Codului d e procedură civilă.
Într-adevăr, în cuprinsul acestor dispoziții speciale, nu se prevede expres posibilitatea formulării unor cereri de intervenție voluntare principale, ori accesorii, decât în cazul reglementat de art.46 din Legea nr.31/1990 privitor la înmatricularea societăților, însă aceste dispoziții nu interzic posibilitatea legală conferită de normele generale procedurale prevăzute în Codul d e procedură civilă de a formula intervenții în cazul celorlalte cereri de înscriere mențiuni.
Simplul fapt al nereglementării exprese de către legiuitor a posibilității formulării unor cereri de intervenție în cadrul procedurii cererilor de înregistrare în registrul comerțului al modificărilor intervenite la societățile înmatriculate, nu duce la inadmisibilitatea formulării acestor cereri cum invocă nefondat recurentele, deoarece posibilitatea formulării cererilor de intervenție este conferită de normele generale de procedură care se aplică la înregistrarea cererilor și care completează dispozițiile speciale.
De altfel, în cuprinsul normelor metodologice aprobate prin ordinul nr.2594/2008 privitoare la modul de ținere a registrelor comerțului și de efectuare a înregistrărilor, se precizează la art.23 alin.3 că, în cazul în care au fost formulate cereri de intervenție, oficiul ia măsuri pentru îndeplinirea procedurii de citare a intervenienților în condițiile Codului d e procedură civilă.
Mai mult, din cuprinsul dispozițiilor procedurale prevăzute la art.331 și urm. Cod procedură civilă, rezultă cu claritate că există posibilitatea pentru părțile interesate de a interveni în cadrul procedurii necontencioase, procedură care guvernează modul de soluționare a cererilor de înregistrare în registrul comerțului.
În consecință, nu pot fi reținute ca fondate motivele de recurs invocate de recurenți, în sensul inadmisibilității cererii de intervenție, datorită neprecizării exprese în dispozițiile speciale, a posibilității formulării ei, în cazul cererilor de înregistrare mențiuni în registrul comerțului.
Cât privește motivele de recurs referitoare la inadmisibilitatea cererii de intervenție datorită neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art.49 Cod procedură civilă se reține de asemenea că sunt nefondate.
Astfel, conform prevederilor art.49 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane, ea fiind în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.
Prin cererea de intervenție principală intervenientul nu trebuie să pretindă același drept ca și petentul cum invocă nefondat recurentele, deoarece prevederile art.49 alin.2 Cod procedură civilă stipulează clar și expres că cel care intervine trebuie să invoce un drept al său și nu al altor participanți la procedură.
Prin urmare, nu poate fi primită susținerea inadmisibilității cererii de intervenție datorită faptului că intervenienta nu putea solicita înregistrarea în registrul comerțului a hotărârii AGA, deoarece acest drept îi revine petentului cererii, câtă vreme legiuitorul nu a stipulat în cadrul intervenției principale necesitatea pretinderii aceluiași drept cu petentul, ci invocarea unui drept propriu al intervenientei.
Or, prin formularea cererii de intervenție, intimata, tocmai încălcarea și vătămarea drepturilor sale proprii decurgând din calitatea de acționar minoritar al societății a invocat-o în cerere, prin hotărârea AGA a cărui înregistrare s-a solicitat.
În mod evident că, în cazul în care un acționar al societății invocă neregularități privind modul de adoptare al unei hotărâri AGA și încălcarea prin ea, a drepturilor și intereselor sale legitime, aceasta justifică un interes în a interveni în procedura necontencioasă a înregistrării în registrul comerțului a hotărârii considerată prejudiciatoare.
Într-adevăr, legiuitorul a stabilit în sarcina societăților, obligația solicitării înregistrării în registrul comerțului a modificărilor intervenite în societate, în scopul opozabilității către terți, dar prin acest fapt nu se poate îngrădi dreptul unui acționar al societății ale cărui drepturi și interese ar fi putut fi prejudiciate prin modificările respective de a interveni în procedura înregistrării și a arăta neregularitățile care în opinia sa îi vatămă interesele.
Drept urmare, se reține că sunt nefondate motivele de recurs invocate în sensul lipsei de interes a intimatei de a formula cererea de intervenție din cauză.
Controlul legalității actelor și înscrierilor solicitate a fi efectuate în registrul comerțului este doar unul formal, judecătorul delegat neputând statua asupra valabilității pe fondul dreptului al actelor a căror înregistrare s-a solicitat.
În cazul în care se constată în urma analizei susținerilor părților, ori a intervenienților, participanți la procedură că aceasta devine contencioasă, între participanți existând divergențe de natură litigioasă, cererea de înregistrare nu poate fi admisă cum este și cazul din speță.
Prin încheierea recurată judecătorul delegat nu a depășit limitele controlului de legalitate deoarece în considerentele hotărârii nu s-a pronunțat asupra legalității hotărârii AGA a cărei înregistrare s-a solicitat, ci a expus motivele de nelegalitate pe care în susținerea cererii de intervenție le-a invocat intimata. Motivul respingerii cererii de înscriere mențiunii așa cum rezultă el cu claritate din considerentele hotărârii a fost transformarea procedurii necontencioase într-una contencioasă și nu nelegalitatea actului a cărui înregistrare s-a solicitat. Judecătorul delegat doar a constatat caracterul litigios al cererii de înregistrare datorită contestării legalității hotărârii AGA prin cererea de intervenție. Prin această statuare nu se poate susține că a existat o pronunțare asupra unor motive de fond ce țin de competența instanței de drept comun competentă a analiza legalitatea hotărârii adoptate. Judecătorul delegat prin încheierea recurată nu a constatat nici un fel de nulitate a actului a cărui înregistrare s-a cerut, neimpunându-se în consecință acordarea vreunui termen pentru suplinirea unor eventuale lipsuri.
Prin pronunțarea judecătorului delegat asupra cererii de intervenție formulată în fața sa, acesta nu a făcut altceva decât să constate transformarea procedurii necontencioase într-una contencioasă, admiterea cererii de intervenție constatând acest fapt.
Câtă vreme, judecătorul delegat a fost investit cu soluționarea cererii de intervenție formulată, avea obligația legală de a se pronunța asupra ei, neputându-se lăsa cererea nesoluționată, indiferent de soluția care urma a se da în privința cererii de înregistrare.
În consecință, chiar dacă se constată incidența în cauză a prevederilor art.335 Cod procedură civilă, judecătorul delegat trebuie să se pronunțe asupra cererii de intervenție, deoarece ea este o cerere distinctă și separată de cererea de înregistrare mențiuni, motivele de recurs invocate sub acest aspect fiind nefondate.
Analizând încheierea recurată instanța de recurs constată că din aceasta rezultă care au fost motivele pe care s-a întemeiat soluția de admitere a cererii de intervenție formulată, respectiv caracterul contencios al divergențelor intervenite între acționarul majoritar și cel minoritar, ce nu pot fi soluționate în cadrul procedurii necontencioase.
Analizarea cererii de intervenție ce viza neînregistrarea hotărârii AGA datorită nelegalității ei ce se impune a fi cercetată împreună cu cererea de înregistrare în registru a hotărârii și expunerea în comun a considerentelor ce au precedat soluția pentru ambele cereri, nu echivalează cu nemotivarea admiterii cererii de intervenție din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă. Nemenționarea expresă a admiterii atât în fond cât și în principiu a cererii de intervenție, în cuprinsul încheierii, nu înseamnă neparcurgerea celor două etape prevăzute de lege la art.52 Cod procedură civilă, câtă vreme ele pot avea loc în cadrul aceleași ședințe și prin aceeași hotărâre.
Din considerentele expuse în încheierea recurată, reiese că judecătorul delegat a analizat apărările invocate de recurente în privința admisibilității sau nu a cererii de intervenție, reținând că ea este admisibilă, expunerea mai succintă a argumentelor ce vizau acest aspect neechivalând cu neanalizarea acestora.
Încheierea recurată nu cuprinde nici motive contradictorii, cum invocă nefondat recurentele, câtă vreme motivele de fapt și de drept ce au dus la pronunțarea soluției sunt clare, logice și nu cuprind argumente care s-ar exclude reciproc datorită contradictorialității lor. Respingerea cererii de înregistrare, concomitent cu admiterea intervenției ce viza respingerea și neînregistrarea hotărârii, nu poate fi considerată contradictorie, câtă vreme motivele ce au determinat respingerea cererii de înregistrare și admiterea intervenției, sunt identice.
Analizând cererea formulată, precum și obiecțiile ridicate în privința hotărârii ce s-a solicitat a se înregistra de intimata intervenientă, judecătorul delegat în mod corect a reținut că procedura ce se desfășura în fața sa, s-a transformat într-una contencioasă, neputându-se da curs favorabil cererii de înregistrare în registrul comerțului a hotărârii AGA contestate sub aspectul legalității ei.
Aceasta, având în vedere și scopul urmărit, prin efectuarea publicității actelor și faptelor de comerț necesar a se înregistra în registrul comerțului, respectiv aducerea lor la cunoștința celor interesați ( terți ori acționari) care ar putea fi prejudiciați prin înregistrarea unor mențiuni în baza unor acte juridice asupra cărora urmează a se pronunța instanța competentă în procedura contencioasă.
În consecință, instanța de recurs reține că motivele de recurs invocate de recurente prin prisma prevederilor art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă sunt nefondate, urmând să dispună în temeiul art.6 din Legea nr.26/1990, art.312, 331 și urm. Cod procedură civilă, respingerea ca nefondate a recursurilor declarate și menținerea în totalitate a încheierii recurate.
Instanța de recurs nu va acorda cheltuieli de judecată în recurs, deoarece părțile au precizat expres că vor fi solicitate pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepțiile lipsei de interes și de obiect.
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de recurentele și - ROMÂNIA SRL împotriva încheierii nr.3473 din 22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor - judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Dată în camera de consiliu din 25.02.2010.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
În concept 5.03.2010.
Jud.fond.
Tehnired. 7 ex.
În 05.03.2010.
5 com.
recurenta -
recurenta -- " ROMÂNIA" SRL
intimata -
intimații -- " MEDIA" SRL,cu sediul în,
nr.301, com. jud.B
- "" - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ
TRIBUNALUL BIHOR,cu sediul în O, str.-
-, nr.11, jud.
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Blaga Ovidiu, Bocșe Elena
