Rezoluțiune contract. Decizia 79/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr intern 1664/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 79

Ședința publică de la 09 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase

JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu

Grefier ---

***************

Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect apelul formulat de reclamanții, împotriva Sentinței comerciale nr.4280/16.03.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimații pârâți SC ROMANIAN EXPORT SRL și SC DE SA.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanții prin avocat, cu împuternicire avocațială colectivă depusă la fila 26 și intimata prin avocat, cu împuternicire avocațială la fila 27 din dosar, lipsind intimata de.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Având cuvântul pe eventuale cereri, reprezentanții părților prezente susțin că nu au cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în apel.

Apelanții reclamanți, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, arătând în susținere că nu au furnizat informații pentru că nu le-au fost cerute, raportul de due diligence era în sarcina pârâte care știe ce are de făcut și ce anume de solicitat pentru efectuarea analizei, ulterior a făcut demersuri după data de 28.01.2008; pe fondul cererii nu este nici o soluție privind neaplicarea sancțiunii de neprezentare a pârâtelor la interogatoriu. Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

Intimata pârâtă SC ROMANIAN EXPORT SRL, prin avocat, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, conform întâmpinării depuse la dosar și arată că nu i s-a imputat nici o culpă, că au cerut decalarea termenului pentru vânzare pentru a face verificarea cererilor, respectiv a notificărilor depuse în baza Legii nr.10.

Solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanță privind achitarea onorariului avocațial.

CURTEA,

Asupra apelului comercial d e față, deliberând, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 4280/16.03.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului Bucureștia fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții SC ROMANIAN EXPORT SRL și SC DE SA, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a reținut că reclamanții au solicitat, prin cererea de chemare în judecată, să se dispună rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5474/22.11.2007 încheiat între aceștia și pârâta SC ROMANIAN EXPORT SRL pentru neîndeplinirea de către pârâtă a obligației asumate conform articolului 6 pct.2 și obligarea pârâtei la plata către reclamanți a sumei de 578,1 Euro în echivalent în lei la data plății, cu titlu de daune.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că între reclamanți pârâta SC DE SA s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare și ulterior contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5471/22.11.2007.

Între reclamanți și pârâta SC ROMANIAN EXPORT SRL s-a încheiat la data de 22.11.2007 antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5474 vând ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan situat în B,-, sector 6, în suprafață de 4.193 mp, precum și construcția edificată pe acest teren.

Părțile au stabilit încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare până la data de 28.01.2008, cu respectarea cerințelor cumulative stabilite prin articolul 4.2 din antecontract.

Ambele societăți s-au notificat reciproc - după data de 28.01.2008 - în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în forma autentica, astfel:

Societatea reclamantă a notificat pârâta în vederea încheierii în forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare la data de 13.02.2008,la 22.02.2008, 26.02.2008 și la data de 18.03.2008.

Potrivit încheierii de certificate nr.1436/28.01.2008 - fila 15 la dosar - promitentul cumpărător s-a prezentat prin reprezentant, a prezentat un extras de cont emis de Banca Transilvania nr.042OA- pe numele și a solicitat prelungirea termenului pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în vederea verificării la Primăria Municipiului B cu privire la existenta unei notificări pe Legea nr.10/2001 privind acest bun.

Prin încheierile de certificare nr.2653/20.02.2008, nr.3324/03.03.2008 și nr. 5018/31.03.2008, în urma notificărilor reclamantei în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică, s-a consemnat lipsa societății pârâte, în calitate de promitenta - cumpărătoare.

SC a notificat reclamanta la data de 07.07.2008, pentru data de 15.07.2008, la data de 23.07.2008 pentru data de 05.08.2008 și la data de 06.08.2008 pentru 20.08.2008, fiind depusă la dosar încheierea de certificare nr.9931/15.07.2008 ( fila 121 ).

Pe de alta parte promitentul -cumpărator a solicitat reclamanților, la data de 08.07.2008, în temeiul articolului 6.1.6, articolului 1.2, 4.2 și 4.3 din antecontract documente în vederea finalizării raportului de due dilligence (fila 123 la dosar).

Prin adresa de răspuns nr.1696/14.07.2008, reclamanții au aratat că, față de încălcarea gravă a obligațiilor, consideră antecontractul ca rezolvit de drept și înțeleg să solicite aplicarea sancțiunilor legale și contractuale (fila 126 al dosar).

In opinia tribunalul, notificările ulterioare datei de 28.01.2008 și încheierile de certificare nu prezintă relevanta în speța de față, importanța fiind încheierea de certificare nr.1436/28.01.2008 - data la care trebuia încheiat contractul de vânzare-cumpărare în forma autentică, daca erau îndeplinite cumulativ toate obligațiile stabilite de părți. Tribunalul a reținut că, la momentul 28.01.2008, promitentul-cumpărător și-a îndeplinit obligațiile potrivit art.3.2 din antecontract, în sensul că a prezentat un extras de cont care, împreună cu contractul încheiat cu dl la data de 27.11.2007 demonstrează că acesta a acționat ca un "procurator de fonduri", având un interes direct, așa cum rezultă din convenție, în procurarea imobilului respectiv. Pe de alta parte, potrivit art.1093 civ. obligația de plată poate fi achitată de orice persoana interesată și chiar de o persoana neinteresată.

Problema identificată de tribunal privește solicitarea promitentului-cumpărător în sensul prelungirii prelungirii termenului prevăzut pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în vederea verificării la Primăria Municipiului B cu privire la existența unei notificări pe Legea nr.10/2001 privind acest bun.

Prin articolului 4.3 se stipulează că îndeplinirea condițiile prevăzute de art.4.2. lit.a este prevăzută în sarcina promitentului-cumpărător, iar cele prevăzute de art.4.2 lit. b-g si art.6.1. în sarcina promitentului-vânzător, care avea obligația de a furniza documentele cu cel puțin 30 de zile înainte de data de 28.01.2008 pentru ca promitentul cumpărător să le poată revizui. Prin art.4.2 lit. f, promitenții-vânzători s-au obligat să furnizeze documentele și informațiile cerute pentru efectuarea unui due-diligence în mod satisfăcător pentru promitentul-cumpărător, în caz contrar aceasta din urma având posibilitatea, în condițiile articolului 4.4 să procedeze în mod unilateral la prelungirea perioadei de obținere până la obținerea tuturor, fără formalitate.

In opinia tribunalului, solicitarea promitentului-cumpărător cu privire la verificarea existenței unei notificări în baza Legea nr.10/2001 privind acest imobil era întemeiată în condițiile în care, față de adresa nr.2999/25.07.2007 potrivit împuternicirii nr.14281/13.11.2007, SC de SA a făcut demersuri în legătură cu notificările aferente imobilelor aflate în B, nr.294-296 și nr.296 și care ar putea avea legătură cu proprietatea localizată în- (fila 11 si 96 la dosar).

Tribunalul a reținut că din actele dosarului nu rezultă soarta notificărilor aferente imobilului situat B, în consecință neexistând certitudinea cu privire la lipsa unor impedimente la vânzarea imobilului, promitenții vânzători neprezentând documente în acest sens.

Societatea pârâta a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că a efectuat demersuri în vederea verificării situației juridice a imobilului la Serviciul analiza dosar Legea 10/2001, Prefectura Municipiului B, Primăria Sectorului 6 B, Ministerul Mediului și Dezvoltării.

După lămurirea situației în ceea ce privește notificările pe Legea 10/2001, SC SRL a notificat promitenții-vânzători în vederea încheierii contractului în forma autentica.

In ceea ce privește rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare în condițiile art.1020-1021 cod civil și art. 9.3 din antecontract, tribunalul a reținut potrivit art. 1020-1021, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul când una din parți nu îndeplinește angajamentul sau. Într-acest caz, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie să se ceara înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.

contractului este o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic constând în desființarea retroactiva a acestuia și repunerea părților în situația avută anterior, însă acțiunea în rezoluțiune poate fi intentată numai de partea care a executat sau care se declara sa execute contractul.

Având în vedere considerentele expuse, apreciind că nu se poate reține culpa societății parate în neexecutarea antecontractului în sensul încheierii contractului de vânzare-cumpărare până la data de 28.01.2008, tribunalul a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamanții, invocând în drept dispozițiile articolului 282 și următoarele Cod procedură civilă.

Aceștia au solicitat modificarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

În motivarea apelului s-a arătat că hotărârea este netemeinică, întrucât au fost apreciate greșit probele administrate în cauză, a fost stabilită greșit situația de fapt și de drept și întrucât legea a fost aplicată greșit.

După cum rezultă din clauza stabilită la articolul 4 pct. 2 lit. f din antecontract, obligația apelanților de a furniza intimatei documente și informații în vederea întocmirii raportului de due diligence se referă la "documentele și informațiile cerute", lucru cât se poate de firesc în condițiile în care raportul urma să fie întocmit de către intimată pe răspunderea sa, astfel încât numai aceasta din urmă putea aprecia documentele și informațiile necesare în acest scop.

Astfel, conform articolului pct. 2 lit. a din antecontract, îndeplinirea condiției privind întocmirea raportului de due diligence a fost stabilită în sarcina promitentului cumpărător. În vederea îndeplinirii acestei obligații, prin articolul 6.2.2 din antecontract, părțile au stabilit în sarcina intimatei și obligația de depune toate diligențele necesare pentru ca, până la data prevăzută pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare, să întocmească raportul și să întreprindă toate demersurile pentru realizarea unui raport de due diligence în deplină obiectivitate și profesionalism și să trateze cu bună credință concluziile acestui raport.

Din probele administrate în cauză rezultă o situație contrară celui reținute de prima instanță în sensul că nefinalizarea în timp util a raportului s-a datorat faptului că apelanții nu au pus la dispoziția intimatei documentele și informațiile necesare pentru întocmirea acesteia.

Astfel, intimata nu a solicitat apelanților, până la data de 28 ianuarie 2008, nici un document sau informație pentru lipsa cărora nu a reușit să finalizeze raportul în timp util. Societatea intimată nu a solicitat apelanților acordarea vreunui mandat pentru efectuarea demersurilor legale în vederea obținerii de la autorități a documentelor suplimentare necesare pentru întocmirea raportului de due diligence.

În mod netemeinic instanța de judecată a ignorat cu desăvârșire refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde la interogatoriu, deși întrebarea nr.10 viza aceste aspecte.

cumpărător nu a făcut nici o dovadă în sensul că în perioada 22.11.2007 - 28 ianuarie 2008 fi depus vreo diligență sau ar fi făcut vreun demers pentru întocmirea raportului de due diligence cu privire la imobil.

Argumentul că pârâta a solicitat reclamanților la data de 8.07.2008 documente în vederea finalizării raportului de due diligence, însă reclamanții au refuzat să i le furnizeze este vădit neîntemeiat în condițiile în care promitentul cumpărător ar fi trebuit să termine raportul până la data de 28 ianuarie 2008.

Instanța de fond a ignorat faptul că pârâta a rămas în pasivitate până la momentul limită stabilit de părți în vederea perfectării vânzării, că nu a făcut nici un demers legal în vederea clarificării situației juridice a imobilului și nu a adresat nici o cerere de informații vreunei instituții publice în acest sens.

Referitor la argumentul reținut de tribunal potrivit căruia din actele dosarului nu rezultă soarta notificărilor formulate în baza legii nr. 10/2001 cu privire la imobil, apelanții au arătat că eventualele notificări nu reprezintă un impediment legal la vânzare, iar informațiile referitoare la acestea sunt disponibile publicului pe site-ul Primăriei Municipiului B, putând fi consultată de orice persoană interesată.

În aceste condiții, pârâta trebuia să depună din timp diligențele necesare pentru a verifica dacă notificările ce figurau pe site-ul în dreptul fostei adrese a imobilului nu se referă cumva la acestea.

Împrejurarea că, după efectuarea verificărilor, pârâta a notificat promitenții vânzători în vederea perfectării vânzării este irelevantă întrucât pârâta a început efectuarea diligențelor abia după data de 28 ianuarie 2008.

Referitor la argumentul reținut de tribunal în sensul că promitentul cumpărător ar fi făcut dovada deținerii, la data de 28 ianuarie 2008, disponibilităților bănești necesare pentru plata restului prețului imobilului, prin prezentarea extrasului de cont pe numele procuratorului de fonduri și a contractului încheiat între pârâtă și acesta din urmă la data de 27.11.2007, apelanta a arătat următoarele:

Din cuprinsul contractului încheiat între pârâtă și procuratorul de fonduri rezultă că acesta urma să plătească prețul imobilului în condițiile în care pârâta i-ar fi cedat drepturile decurgând din antecontractul de vânzare-cumpărare, imobilul urmând a fi achiziționat de către dl. în mod direct, iar nu de către societatea pârâtă. Din actele dosarului nu rezultă însă că o atare cesiune a intervenit, iar într-o astfel de situație s-ar fi pus problema acordului promitenților vânzători cu privire la un astfel de transfer în condițiile articolului 14 pct. 1 din antecontract.

Susținerile instanței de fond referitor la faptul că notificările ulterioare datei de 28 ianuarie 2008 nu ar prezenta nici o relevanță, importantă fiind doar încheierea de certificare nr.1436 din 28 ianuarie 2008 sunt neîntemeiate.

Antecontractul poate continua să producă efecte și după această dată în cazul în care niciuna dintre părți nu a invocat aplicarea pactului comisoriu prevăzut de articolul 9 pct. 3 lit.

Chiar dacă s-ar admite concluzia că pârâta nu s-a aflat în culpă la data de 28 ianuarie 2008, aceasta ar fi fost în continuare obligată să încheie contractul de vânzare-cumpărare în termen de 30 de zile de la obținerea tuturor documentelor și informațiilor necesare.

De vreme ce, la numai două zile după data de 28 ianuarie 2008, pârâta a solicitat instanței de judecată să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare cu privire la imobil înseamnă că la data respectivă nu mai avea incertitudini cu privire la situația juridică a imobilului.

Acesta a fost și motivul pentru care reclamanții au convocat din nou societatea pârâtă pentru datele 20.02.2008, 26.02.2008 și respectiv 31.03.2008 în vederea perfectării vânzării, dar, din motive inexplicabile, pârâta a omis de fiecare dată să se prezinte.

Apelul a fost legal timbrat.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate și în lumina dispozițiilor articolului 295 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5474/22.11.2007 și obligarea pârâtei la plata unor daune interese având în vedere refuzul nejustificat al acesteia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare la termenul convenit de părți, respectiv la data de 28 ianuarie 2008.

În motivarea acțiunii s-a arătat că încheierea contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică până la data de 28 ianuarie 2008 era o obligație de esența antecontractului, iar societatea promitent - cumpărător a refuzat în mod constant să-și respecte această obligație, inclusiv în cadrul termenelor de grație acordate de reclamanți.

Față de împrejurarea că reclamanții au invocat neexecutarea obligațiilor contractuale de către pârâtă la data de 28.01.2008, Curtea apreciază că susținerile acestora referitoare la culpa pârâtei în neexecutarea obligației de perfectare a vânzării ulterioară datei menționate excede susținerilor din cererea de chemare în judecată și nu poate fi analizată de către instanța de control judiciar.

În ceea ce privește situația de fapt, Curtea reține că între apelanți și intimata SC ROMANIAN EXPORT SRL s-a încheiat la data de 22.11.2007 antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5474 vând ca obiect promisiunea de vânzare- cumpărare a unui teren intravilan situat în B,- (fostă nr. 296) sector 6, în suprafață de 4.193 mp, precum și construcția edificată pe acest teren.

Conform articolului 4.1 din antecontract, încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare urma să aibă loc până la data de 28 ianuarie 2008, fiind condiționată de îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de articolul 4.2 din contract.

Printre condițiile stipulate se regăseau cele privitoare la:

- finalizarea raportului de due diligence de către promitentul cumpărător în baza documentelor și informațiilor furnizate de către promitentul vânzător, cu rezultate pozitive pentru promitentul cumpărător, respectiv care să nu constate impedimente la vânzarea imobilului;

- furnizarea de către promitentul vânzător a documentelor și informațiilor cerute pentru efectuarea unui due dilligence în mod satisfăcător pentru promitentul cumpărător.

Prima obligație a fost prevăzută de părți în sarcina promitentului cumpărător, iar cea de-a doua obligație revenea promitentului vânzător care urma să furnizeze toate documentele cu cel puțin 30 de zile înainte de data de 28 ianuarie 2008, pentru ca promitentul cumpărător să le poată revizui.

Conform articolului 4.4 din antecontract, în cazul în care promitentul vânzător nu a furnizat toate documentele și informațiile prevăzute în antecontract sau nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, promitentul cumpărător putea proceda în mod unilateral la prelungirea perioadei de obținere a acestora până la obținerea tuturor documentelor, fără alte formalități.

vânzător a declarat că nu are cunoștință de existența unor acțiuni sau cereri de restituire a imobilului inclusiv în conformitate cu legea nr.10/2001.

Printre obligațiile promitentului vânzător se regăsește, la articolul 6.1. din antecontract, obligația de a depune toate diligențele necesare pentru ca, până la data prevăzută în antecontract, să obțină toate documentele menționate la articolul 4.2 lit. b-

cumpărător s-a obligat să depună toate diligențele necesare pentru ca, până la data prevăzută pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare să întocmească raportul de due dilligence.

Referitor la termenii folosiți în redactarea antecontractului, curtea constată că apelanta apreciază că părțile s-au referit în cuprinsul antecontractului la informații "cerute", verbul folosit având relevanță în ceea ce privește modul în care se va stabili dacă au fost îndeplinite sau nu obligațiile contractuale până la termenul limită de 28.01.2009. Astfel, se apreciază că intimata a manifestat o atitudine de dezinteres față de perfectarea vânzării în condițiile în care nu a cerut apelanților să-i prezinte nici un document considerat util pentru efectuarea raportului de due dilligence până la data de 28.01.2008.

Față de acest motiv de apel, curtea urmează a examina sensul termenilor folosiți de părți în antecontractul de vânzare cumpărare pentru stabili în ce măsură acestea și-au îndeplinit obligațiile asumate în vederea perfectării vânzării.

Se va observa mai întâi că raportul de due dilligence urma a fi finalizat conform documentelor și informațiilor "furnizate" de promitentul vânzător, verbul "a furniza" având sensul de "a oferi", " a livra" sau "a procura", această obligație fiind în sarcina promitentului cumpărător.

În ceea ce privește obligația de furnizare de către promitentul vânzător a documentelor și informațiilor cerute pentru efectuarea unui due dilligence în mod satisfăcător pentru promitentul cumpărător, curtea apreciază că sensul termenului "cerute" este acela de "necesare" sau "trebuincioase" întrucât nu se raportează la persoana căreia urmează să-i fie solicitate informațiile.

În consecință, interpretarea semantică a termenilor antecontractului nu relevă, din punct de vedere al curții, obligația promitentului vânzător de a furniza informații și documente numai la cererea promitentului cumpărător, iar ansamblul clauzelor contractuale conduce la concluzia că părțile urmau să colaboreze la întocmirea unui raport de due dilligence cu rezultate pozitive pentru promitentul cumpărător.

Chiar dacă s-ar admite ideea că informațiile trebuiau solicitate de către intimată apelanților, iar, în lipsa oricărei solicitări a intimatei, apelanților nu li se poate reproșa neîndeplinirea obligațiilor contractuale la data de 28.01.2008, curtea reține că singurul motiv pentru care nu a fost încheiat actul de vânzare cumpărare în formă autentică este solicitarea intimatei de a se prelungi termenul în vederea efectuării de verificări la. cu privire la existența unei notificări pe Legea nr. 10/2001 cu privire la bun.

Deși existența unor notificări poate fi verificată pe site-ul instituției, curtea apreciază că nu se poate reproșa intimatei lipsa de diligență în acest sens, atât timp cât prin antecontract promitentul vânzător a declarat că nu are cunoștință de existența unor acțiuni sau cereri de restituire a imobilului inclusiv în conformitate cu legea nr.10/2001.

Împrejurarea că intimata nu a solicitat în mod nejustificat prelungirea termenului pentru perfectarea vânzării este susținută și de toate demersurile acesteia pentru a lămuri situația juridică a imobilului la Primăria municipiului B - Serviciul analiză dosar Legea 10/2001, Primăria sector 6, Prefectura Municipiului B, Ministerul Mediului și Dezvoltării, astfel încât solicitarea acesteia la data de 28.01.2008 nu poate fi apreciată ca fiind făcută pro causa.

Față de valoarea considerabilă a prețului vânzării, curtea reține că nu se poate reproșa intimatei solicitarea unor verificări concrete cu privire la situația juridică a imobilului, atât timp cât aceasta și-a îndeplinit celelalte obligații care îi reveneau pentru perfectarea vânzării la data de 28.01.2008.

Astfel, promitentul a prezentat un extras de cont privind existența disponibilului pentru achitarea prețului vânzării, iar împrejurarea că domnul a acționat în calitate de procurator de fonduri în temeiul contractului încheiat la 27.11.2007 nu reprezintă un impediment la perfectarea vânzării întrucât plata poate fi efectuată de orice persoană interesată sau chiar neinteresată (art. 1093 Cod civil), iar părțile nu au condiționat cesiunea contractului de acordul promitentului vânzător (art. 14.1).

De altfel, din conținutul încheierii de certificare nr. 1436/28.01.2008 nu rezultă că apelanții ar fi formulat obiecțiuni cu privire la aceste aspecte.

Solicitarea de amânare a încheierii contractului a fost determinată de riscul ca promitentul cumpărător, în cazul perfectării vânzării, să fie evins de un terț dobânditor în cazul unei hotărâri de restituire a bunului în natură în temeiul Legii nr. 10/2001.

În acest sens, solicitarea intimatei de prelungire a termenului este apreciată de instanță ca fiind rezonabilă având în vedere faptul că intimata nu a arătat nici un moment că nu mai dorește încheierea contractului.

În ceea ce privește lipsa răspunsului intimatei la interogatoriu, curtea constată că intimata a formulat, la data de 23.02.2009, o cerere pentru imposibilitate de prezentare a apărătorului său, cerere care a fost însă respinsă de tribunal, reținându-se cauza spre soluționare întrucât reclamanții nu au insistat în administrarea probei testimoniale.

În aceste condiții, curtea apreciază că nu se poate reține lipsa unor motive temeinice pentru care partea a refuzat să răspundă la interogatoriu pentru a se aprecia că lipsa răspunsului la interogatoriu constituie o mărturisire deplină sau un început de dovadă în folosul părții potrivnice, așa cum prevăd dispozițiile art. 225 Cod de procedură civilă.

Față de considerentele expuse pe larg mai sus, curtea apreciază că sentința pronunțată de tribunal este legală și temeinică, astfel că va respinge apelul ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 274 Cod de procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanții cu domiciliul ales în B, la #. & Asociații" nr.239,.6, sector 1, cu domiciliul ales în B la #. & nr.239,.6, sector 1, cu domiciliul ales în B, la #. & nr.239,.6, sector 1, împotriva Sentinței comerciale nr.4280/16.03.2009 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București, în contradictoriu cu intimații pârâți SC ROMANIAN EXPORT SRL cu sediul în B, sector 5, nr. 1,. A,. 5,. 15 și SC DE SA cu sediul în B, sector 6, nr. 296.

Obligă apelanții la plata sumei de 7.000 lei cheltuieli de judecată către intimată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 9.02.2010.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

---

Red.Jud.

Tehnored./ex.7/8.03.2010

.

Tribunalul București Secția a VI-a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Tatiana Gabriela Năstase
Judecători:Tatiana Gabriela Năstase, Minodora Condoiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Rezoluțiune contract. Decizia 79/2010. Curtea de Apel Bucuresti