Spete contestatie la executare comercial. Decizia 1192/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 1192/
Ședința publică din 08 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de debitoarea - SRL, în nume propriu și prin administrator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr. 1052/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu creditoarea - - și CONSILIUL LOCAL T, având ca obiect contestație
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, în reprezentarea intimatului Consiliul Local T, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta Consiliului Local T depune delegație de reprezentare, cerere pentru comunicarea motivelor de recurs și un înscris prin care arată că debitoarea a achitat creanța către creditoarea Consiliul Local T, în totalitate.
Se constată că la dosarul cauzei există o copie a recursului declarat de debitoarea - SRL care se comunică reprezentantei creditoarei intimate Consiliul Local T și nu mai solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul recursului declarat de lichidatorul debitoarei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reprezentanta creditoarei arată că lasă soluția la aprecierea instanței având în vedere faptul că i s-a achitat creanța avută.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1051/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a respins contestația debitoarei - SRL prin administrator social cu privire la tabelul preliminar al creanțelor debitoarei falite întocmit de administratorul judiciar cabinet individual de insolvență în dosar nr- și s-a respins contestația formulată de creditoarea Consiliul Local al Municipiului T cu privire la același tabel preliminar al creanțelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a constatat că prin sentința civilă nr. 2428/PI din 14 noiembrie 2006 pronunțată în dosarul nr. 3414/COM/S/2006 Tribunalul Timișa respins contestația la preliminar al creanțelor formulată de debitoarea RL. T în contradictoriu cu creditoarea A D, admițând, totodată, contestația creditoarei Consiliul Local al Municipiului T și dispunând înscrierea în preliminar al creanțelor debitoarei a întregii sume pretinse de acesta în cuantum de 630,21 RON.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 1042 din 9 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 8844/2005 a fost admisă contestația formulată de RL. T și s-a respins contestația Consiliului Local al Municipiului T, ambele la tabelul preliminar al creanțelor din dosarul nr. 80/S/2005, dispunându-se respingerea înscrierii în tabelul preliminar a creanțelor creditorilor A D și Consiliul Local al Municipiului
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea A D, iar prin decizia civilă nr. 252/13.03.2006 pronunțată în dosarul nr. 235/COM/2006 Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis recursul și a trimis cauza spre rejudecare, cu îndrumarea de a fi avut în vedere de către tribunal aspectul referitor la autoritatea conferită unui titlu executoriu, respectiv dacă judecătorul sindic mai are mijloace procesuale de a-l analiza, iar pe de altă parte, dacă raportat la data nașterii debitului, creanța nu este prescrisă.
In rejudecare s-a format dosarul nr. 3414/COM/S/2006 în cadrul căruia, contestația a fost analizată și prin prisma prescripției dreptului de a mai solicita declanșarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, excepție invocată de societatea debitoare și referitor la care instanța a constatat că, creanța creditoarei A D nu este prescrisă, întrucât prin nota contabilă emisă de R T la data de 03.12.2002 a avut loc prima întrerupere a cursului prescripției și, dacă raportat la această dată executarea silită este perimată în temeiul art. 389 alin.1 Cod procedură civilă prin trecerea a 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, nu este perimată și cererea de declanșare a procedurii falimentului.
In ceea ce privește contestația debitoarei, prima instanță, având în vedere poziția instanței de control judiciar care a apreciat că judecătorul sindic nu are mijloace procedurale pentru a interveni în autoritatea de lucru judecat conferită unui titlu executoriu, a dispus respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.
Cu privire la contestația formulată de creditorul Consiliul Local al Municipiului T privind înscrierea întregii creanțe de 632,21 RON, astfel cum a fost ea stabilită prin procesul-verbal de control al inspectorilor de specialitate din cadrul Primăriei, instanța a constatat că aceasta este întemeiată și în consecință a admis-o, în considerarea faptului că această sumă reprezintă obligații datorate de debitoare bugetului de stat pentru perioada trimestrului I 2000 - trimestrul II 2005, constând în debite, dobânzi și penalități de întârziere calculate până la 17.08.2005 și care sunt venituri la bugetul local, situație ce se încadrează în prevederile art. 108 pct. 4 din fosta Lege nr. 64/1995, republicată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs atât debitoarea RL. T, cât și administratorul judiciar al debitoarei - Cabinet Individual de Insolvență, cererile lor fiind înregistrate la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub dosar nr-.
Debitoarea recurentă a solicitat modificarea în totalitate a sentinței atacate ca fiind netemeinică și nelegală, pentru următoarele motive:
În pronunțarea sentinței recurate prima instanță a analizat în mod superficial lucrările dosarului fără a studia concluziile scrise depuse la dosar atât de RL. cât și de administratorul judiciar desemnat în cauză, argumentându-și soluția de respingere a contestației debitoarei la preliminar al creanțelor doar prin prisma concluziilor scrise ale creditoarei A În contestația depusă de debitoare cu privire la preliminar al creanțelor - pct.4 din tabel privind pe creditoarea A D cu suma de 44.643,6 RON - s-a solicitat neînscrierea acestei creanțe având în vedere trei motive principale.
Titlul reprezintă o eroare, A D nu a fost parteneră cu RL, ci cu o altă societate - COMERCIALĂ RL. T, înregistrată la ORC sub nr. J-, având -.În ceea ce privește al doilea motiv, privitor la faptul că titlul este perimat și prescris, judecătorul sindic nu s-a pronunțat nici cu privire la argumentele din contestație, și nici cu privire la cele depuse ulterior, respectiv existența deciziei civile nr. 96/R/30.01.2006, ultima de acest fel, prin care a fost anulat procesul-verbal al executorului judecătoresc din 12.01.2005 întrucât a fost încheiat fictiv. Totodată, aceeași decizie irevocabilă constată că potrivit art. 389 (1) Cod procedură civilă executarea este perimată de drept și că titlul este prescris.
În legătură cu al treilea motiv referitor la calculul acestor sume "nedatorate", care a fost făcut incorect, Tribunalul Timiș nu s-a pronunțat sub nici o formă.
În contestația depusă la tribunal cu privire la preliminar al creanțelor s-a explicat pe larg că suma de 44.643,6 RON este greșit calculată de către executorul judecătoresc. Oricum, nu este normal ca instanța să nu verifice suma solicitată de către creditoarea C - D, astfel că recurenta solicită ca la calcularea creanței acesteia să se țină cont de argumentele și actele depuse la contestația inițială.
Debitoarea a mai arătat că înțelege să conteste și admiterea pe creanțelor a sumei de 630,21 RON în favoarea Consiliul Local al Municipiului T, întrucât aceasta a fost achitată prin ordine de plată emise de RL. prin administrator judiciar, având nr. 1,2,3,4 și 5 din data de 09.11.2005, astfel că societatea nu are nici o datorie față de acest creditor. Din dispozitivul sentinței civile nr. 2428/PI/2006 a judecătorului sindic se constată că instanța nu a ținut cont de faptul că suma de 630,21 Ron (sumă ce reprezintă taxa pentru firma societății calculată în 18.07.2005), înscrisă în de creanțe, a fost integral achitată la data de 09.11.2005, deși la dosar se află documentele de plată.
In drept a invocat dispozițiile an. 299 și urmat. Cod procedură civilă.
Administratorul judiciar a solicitat casarea hotărârii recurate, iar pe fond, admiterea contestației debitoarei C RL. la preliminar al creanțelor întocmit și depus în dosarul de faliment nr. 80/S/2005, pentru următoarele motive:
Judecătorul sindic nici nu a făcut referire în motivarea sentinței atacate la decizia civilă nr. 96/R din 30.01.2006 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 8132/C/2005, irevocabilă, și prin care a fost admis recursul administratorului judiciar anulându-se procesul-verbal din 12.01.2005 întocmit în dosarul execuțional nr. 34/Ex/2004, constatându-se prescrisă executarea silită, ori tocmai acest act de constatare a stat la baza deschiderii procedurii insolvenței. .-se termenul de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie și, ca atare, el nu mai poate sta la baza deschiderii unei proceduri de executare silită individuală sau colectivă (procedura insolvenței).
Mai mult decât atât, judecătorul sindic a apreciat că la data de 14.11.2006 nu a intervenit prescripția creanței A D, or acest lucru nu făcea obiectul cauzei.
În privința contestației Consiliului Local al Municipiului T la preliminar al creanțelor judecătorul sindic a omis să constate că această creanță a fost integral achitată, deși ordinele de plată nr. 1,2,3,4 și 5 din 09.11.2005 au fost depuse la dosarul cauzei, astfel că în prezent RL. nu mai are nici o datorie față de acest creditor.
De asemenea, judecătorul sindic nu a avut în vedere la soluționarea dosarului următoarele aspecte:
- recurenta RL. nu a avut niciodată relații contractuale cu intimata -;
- titlul executoriu în baza căruia s-a solicitat și obținut deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, republicată și modificată, este consecința unei erori judiciare, dar este și prescris;
- în ceea ce privește facturile fiscale prezentate în instanța de către -, ca dovadă a relațiilor sale contractuale cu recurenta, nici una dintre cele 23 de facturi nu conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege și nici una nu este ceea ce în literatura juridică se numește "factură acceptată", toate reprezentând acte unilaterale ale furnizorului - D, neînsușite de către beneficiar.
In drept a invocat art. 299 și urm. Cod procedură civilă.
Examinând recursurile declarate în baza art. 304, art. 3041 și art. 312 Cod procedură civilă, prin prisma motivelor arătate, precum și din oficiu cu privire la aspectele de ordine publică, Curtea a constatat că acestea sunt fondate și au fost admise ca atare, dispunându-se casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Timiș
Pentru a hotărî astfel, instanța de control a reținut că atât contestația formulată de societatea debitoare, cât și contestația formulată de creditorul Consiliul Local al Municipiului T, împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei RL. T întocmit de administratorul judiciar au fost înregistrate inițial la Tribunalul Timiș sub dosar nr. 8844/COM/S/2005, instanță care, prin sentința civilă nr. 1042//09.11.2005 a admis doar contestația debitoarei, respingând-o pe cea a creditorului.
Curtea de APEL TIMIȘOARA prin decizia civilă nr. 252/13.03.2006 pronunțată în dosar nr. 235/COM/2006 a admis recursul declarat de creditoarea C - D și a casat sentința tribunalului, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
a fost reînregistrată la Tribunalul Timiș sub dosar nr.3414/Com/S/2006 instanță care, prin sentința civilă nr. 2428//14.11.2006, de această dată, a respins contestația societății debitoare, admițând-o pe cea a creditorului Consiliul Local al Municipiului
Or, în cauză, același judecător sindic din cadrul Tribunalului Timișa soluționat contestațiile formulate de societatea debitoare și de creditorul Consiliul Local al Municipiului T împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei RL. T întocmit de administratorul judiciar atât prin sentința civilă nr. 1042//09.11.2005, cât și prin sentința civilă nr. 2428//14.11.2006 după casarea cu trimitere spre rejudecare dispusă de instanța de control judiciar, deși se afla în situație de incompatibilitate.
În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- din 07.05.2007.
Creditoarea Consiliul Local al mun. T - Direcția Economică - a emis către lichidatorul judiciar adresa nr. E 12006/-/16.06.2006, prin care a comunicat faptul că obligațiile stabilite prin actul de control din 18.07.2005 au fost achitate de debitoare.
Pentru termenul din 05.12.2007 lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, solicitând admiterea contestației - SRL față de tabelul preliminar cu referire la creanța - - D și respingerea cererii de înscriere în tabelul preliminar al creanțelor a acestui creditor.
A arătat că titlul executoriu in baza căruia a fost declanșata procedura prevăzuta de Legea nr. 64/1995 republicata si modificata reprezintă o eroare judiciara.
Astfel, prin sentința civila nr. 245/1997 pronunțata de Tribunalul Hunedoara in dosarul nr. 2339/1996, rămasă irevocabilă prin decizia civila nr. 2385/1998 a Curții Suprema de Justiție, contestatoarea - SRL a fost obligată să plătească creditoarei declanșatoare - - D suma de 25.677.207 lei cu titlu de pret, 20.868.383 lei cu titlu de penalități de întârziere si 5.382.099 lei cheltuieli de judecată. Această sentință a fost pusă in executare in anul 1999, când prin ordonanța Judecătoriei Timișoara din dosarul nr. 17324/1999 s-a dispus înființarea popririi asupra contului pe care îl avea deschis contestatoarea la BCR Sucursala Ultimul act de executare a fost efectuat in data de 03.12.2002, de la acesta dată a operat întreruperea cursului prescripției.
La data de 19.03.2004 creditoarea declanșatoare - - Das olicitat executorului judecătoresc continuarea executării silite, a sentinței civile nr. 245/1997, formându-se dosarul execuțional 34/ex/2004.
Din conținutul dosarului execuțional reiese că în cursul lunii aprilie 2004 executorul judecătoresc a efectuat mai multe adrese de poprire către sucursalele băncilor care au sediul in T, iar la data de 14.05.2004 a emis o somație către debitoare.
La data de 26.10.2004 creditoarea solicită continuarea executării silite printr-o cerere adresată executorului judecătoresc, în urma căreia se întocmește procesul verbal de constatare la data de 12.01.2005. După acest proces verbal nu s-au mai întocmit alte acte de executare, acesta fiind deci, ultimul act de executare in dosarul nr. 34 ex. 2004.
- SRL a contestat acest proces verbal de constatare al executorului judecătoresc pe motiv că este încheiat in mod fictiv, că mențiunile din cuprins nu corespund realității și că este lovit de nulitate necuprinzând mențiunile de la art. 388 al.2 proc.civ.
Încheierea unui proces verbal, in mod fictiv, atrage după sine nulitatea acestuia, el având ca finalitate doar întreruperea executării silite, cauzându-se o vătămare - SRL, deoarece în lipsa acestuia, și nefiind alte acte de executare silită ulterioare, se poate constata perimarea executării silite respectiv a prescripției executării.
Prin decizia civilă nr. 96/R/30.01.2006 pronunțata de Tribunalul Timiș in dosarul nr. 8132/C/2005, definitivă si irevocabilă, s-a constatat prescrisă executarea silită privind punerea in executare a sentinței civile nr. 245/1997 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, și care constituie titlul in baza căruia creditoarea - - D solicită înscrierea in preliminar al creanțelor.
Față și de motivele de casare cu trimitere ale Curții de APEL TIMIȘOARA din dosarul nr. 235/COM/2006 a solicitat a se constata prescrierea creanței creditoarei - - D si a se respinge înscrierea acesteia în preliminar al creanțelor.
Examinând contestația formulată de debitoarea - SRL prin administratorul social referitor la pct. 4 din tabelul preliminar al creanțelor întocmit de administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență, precum și contestația formulată de creditoarea Consiliul Local al Municipiului T, la același tabel preliminar, judecătorul sindic a constatat că ambele contestații sunt neîntemeiate, astfel că le-a respins având în vedere că prin sentința civilă nr. 564/COM/2005 pronunțată în dosar 2758/COM/2005 s-a deschis procedura reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea - SRL la cererea creditorului declanșator - -, care se afla în posesia unor titluri executorii pentru o creanță de 446.070.481 lei ROL.
Prin decizia de casare nr. 252/13.03.2006 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar 235/COM/2006, obligatorie pentru judecătorii fondului, conform art. 315 Cod Procedură Civilă, a fost îndrumată instanța de trimitere ca, raportat la data nașterii debitului și a înscrisurilor depuse în recurs, să se verifice dacă creanța depusă de creditorul - - D nu este prescrisă.
Referitor la această excepție, instanța de fond a constatat că titlul executoriu invocat de creditorul declanșator, respectiv sentința civilă 245/07.03.1997 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar 2339/1996 (fila 15 dosar 2758/COM/S/2005 al Tribunalului Timiș ), rămasă irevocabilă, a fost pusă în executare prin ordonanța de înființare a popririi /18.10.1999 dată de Judecătoria Timișoara (fila 12 dosar 2758/COM/2005) validată prin sentința civilă nr. 3964/24.03.2000, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar 17324/1999 (fila 13 dosar 2758/COM/S/2005), care a întrerupt cursul prescripției, conform art. 16 lit. c din Decretul 167/1958.
Prin sentința 8158/28.09.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar 7075/2004 a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea - SRL în contradictoriu cu intimații - - D, Banca -, Banca Transilvania și BCR Sucursala jud. T, reținând cu putere de lucru judecat că la data respectivă nu a fost întrerupt cursul prescripției executării silite înființată de creditoarea intimată prin poprire.
Excepția prescripției executării silite a fost respinsă și prin sentința 241/15.01.2004. pronunțată de Judecatoria Timișoara în dosar 9030/2003, în care aceeași contestatoare - SRL a cerut să se constate perimarea unor forme de executare și prescripția dreptului de a cere executarea silită în contradictoriu eu pârâtele - - DF.VA și BCR Sucursala T, sentință definitivă prin decizia civilă 100/A/14.04.2004 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar 2527/COM/2004 (filele 38-42).
Prin urmare, asupra excepției prescripției s-au pronunțat definitiv și irevocabil instanțele judecătorești, reținându-se în considerentele sentinței civile nr. 241/15.01.2004 a Judecătoriei Timișoara că prescripția executării silite a fost întreruptă la dată de 03.12.2002, astfel cum rezultă din nota contabilă nr. 1/03.12.2002 a BCR T, potrivit căreia ultimul act de executare a fost efectuat la acea dată.
La data de 19.03.2004, rezultă din considerentele sentinței civile 8158/28.09.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar 7075/2004 (filele 37-38 dosar 2527/COM/2004) că, creditoarea - - a solicitat BEJ continuarea executării silite a sentinței civile 245/2004 a Tribunalului Hunedoara pentru suma de 51.927.789 lei, reevaluată la suma de 404.804.861 lei la data cererii de continuare a executării silite.
n acest sens s-a format dosarul execuțional 34/EX/2004 iar poprirea conturilor debitoarei - SRL a fost confirmată de Banca Transilvania cu adresa 897/27.04.2004 și BCR cu adresa 205//24.05.2004.
Prin urmare, la data declanșării procedurii falimentului, 07.03.2005 prescripția executării silite a titlului executoriu era din nou întreruptă, astfel că cererea fiind formulată în interiorul termenului de 3 ani prev. de art. 3, 6 și 7 din Decretul 167/1958 a fost admisă prin sentința comercială 564/24.05.2005 pronunțată de judecătorul sindic în dosar 2758/COM/S/2005.
Dispozitivul sentinței de deschidere a procedurii de reorganizare și lichidare judiciară a intrat în puterea lucrului judecat prin respingerea recursului declarat de creditoarea - SRL conform deciziei civile 230/28.02.2006, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar 9933/COM/2005.
Rezultă din aceste hotărâri judecătorești că asupra excepției prescripției executării silite instanțele s-au pronunțat irevocabil, fiind instituită prezumția absolută de adevăr a autorității de lucru judecat, conform art. 1201-1202 Cod Civil.
Conform art. 137 alin. 1 Cod Procedură Civilă, judecătorul sindic constată însă, prin înlăturarea excepției prescripției executării silite a creanței creditorului declanșator și faptul că debitorul prin administratorul social nu legitimează calitatea procesuală activă de a formula contestație la tabelul preliminar al creanțelor, după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului prev. de Legea 64/95, actuala Lege a insolventei.
Conform art. 50 alin. 1 din Legea 64/95, în vigoare la data deschiderii procedurii și a depunerii contestației, (actual art. 47 alin. 1 din Legea insolvenței) a fost ridicat dreptul de administrare al administratorului social, întrucât nu și-a declarat, în condițiile legii intenția de reorganizare.
Prin urmare, societatea aflată în insolvență este reprezentată în instanță numai de administratorul judiciar, nu și de administratorul social, care eventual, poate formula unele cereri sau contestații, dar în nume propriu și nu în reprezentarea debitoarei falite.
Pentru argumentele mai sus expuse a fost respinsă contestația formulată de debitoare prin administratorul social.
Contestația formulată de creditoarea Consiliul Local al mun. T, a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât, din adresa comunicată de această persoană juridică în data de 16.06.2006, sub nr. E--- (fila 14 dosar- al Tribunalului Timiș ), rezultă că întreaga creanță a fost achitată, astfel că în acest stadiu al judecății nu mai legitimează interes juridic pentru înscrierea în tabelul de creanțe.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât debitoarea - SRL, cât și administratorul judiciar al acesteia, solicitând admiterea acestora, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare.
În motivarea recursului său, administratorul judiciar a arătat că prin decizia nr. 252/13.03.2006 pronunțata de Curtea de APEL TIMIȘOARA in cauza nr. 235/com/2006 s-a admis recursul - SRL si al administratorului judiciar, cauza fiind trimisa spre rejudecare la instanța de fond - judecătorul sindic - cu îndrumarea de a se verifica dacă, raportat la data nașterii debitului si a înscrisurilor depuse la dosar in recurs, creanța creditorului - - D este prescrisă sau nu.
Prin înscrisuri depuse la dosar in recurs se înțelege decizia civila nr. 96/R/30.01.2006 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția civila, definitivă si irevocabilă, prin care s-a constatat prescrisă executarea silită privind punerea in executare a sentinței civile nr. 245/1997, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, și care constituie titlul in baza căruia creditoarea - - Dad eschis procedura insolventei împotriva - SRL.
Criticile pe care le aduce sentinței comerciale nr. 1051/14.12.2007 vizează următoarele aspecte:
1. Instanța de fond a analizat in mod superficial aspectul referitor la prescripția creanței constatând că asupra excepției prescripției instanțele s-au pronunțat irevocabil, astfel că este instituită prezumția absolută de adevăr a autorității de lucru judecat, conform art. 1201-1202.civ.
Deși face referire la decizia civila nr. 96/R/30.01.2006 pronunțata de Tribunalul Timiș in cauza nr. 8132/c/2005. instanța nu o interpretează la reala ei valoare, aceasta fiind hotărârea prin care Tribunul Taa dmis recursul administratorului judiciar si a anulat procesul verbal de constatare din 12.01.2005 în dosarul execuțional nr. 34/Ex/2004, constatând prescrisă executarea silită privind punerea in executare a sentinței civile nr. 245/1997 a Tribunalului Hunedoara, ori tocmai acest proces verbal de constatare a stat la baza deschiderii procedurii insolventei. .-se termenul de prescripție, orice titlu executoriu își pierde puterea executorie, și nu mai poate sta la baza deschiderii unei proceduri de executare silită individuală sau colectivă (procedura insolvenței).
"Ultimul act de executare in dosarul nr. 34/ex/2004 fiind întocmit la data de 12.01.2005, prin încheierea procesului verbal de constatare, iar acesta fiind lovit de nulitate absoluta, și cum alte acte de executare silită nu au mai fost îndeplinite ulterior, Tribunalul Timiș in mod corect a apreciat că executarea silita in dosarul execuțional nr. 34/ex/2004 al executorului este perimată.
În condițiile in care executarea silita este perimată si având în vedere ultimul act care a întrerupt executarea silită, respectiva notă contabilă emisă de BCR T la data de 03.12.2002 Tribunalul apreciază că, în prezent, executarea silita in dosarul nr. 34/ex/2004 este prescrisă fiind depășit termenul de 3 ani în care se poate cere executare silita conform prevederilor art. 405 CPC ".
2. Nerespectând limitele rejudecării stabilite prin decizia Curții de Apel, judecătorul sindic a apreciat, în mod eronat, că administratorul societății debitoare SRL, dl., nu are calitate procesuală activă si nu poate reprezenta societatea în instanță, conform art. 50 alin. 1 din legea nr. 64/1995, în vigoare la data deschiderii procedurii si a depunerii contestației, fiindu-i ridicat dreptul de administrare.
Interpretarea este eronată, deoarece, în speță, prin hotărârea nr. 564/24.05.2005 pronunțată de Tribunalul Timiș in cauza nr. 2754/com/s/2005, prin care s-a deschis procedura reorganizării judiciare si falimentului împotriva - SRL, nu s-a ridicat dreptul de administrare al d-lui.
Legea nr. 64/1995 prevede in art. 50 alin. 1: " deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare, constând in dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu și-a declarat in condițiile art. 33 alin. 1 lit. g sau după caz, ale art. 39, intenția de reorganizare", dar, aceeași lege, in continuare, in aliniatul 3 dispune: "judecătorul sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare a debitorului o dată cu desemnarea unui administrator, indicând totodată si condițiile de exercitare a acestuia."
Din aliniatul 3 al art. 50 al legii nr. 64/1995, se observă, POSIBILIATEA NU OBLIGATIVITATEA de a ridica dreptul de administrare al debitorului, obligativitatea intervenind, conform alin. 4, la data începerii falimentului.
Ceea ce se judecă în fapt este contestația debitorului la preliminar al creanțelor întocmit de administratorul judiciar, contestație care, în accepțiunea legii nr. 64/1995, poate fi susținută numai de către debitor, creditori sau orice persoană interesată (art.87 alin.1 din legea nr. 64/1995). În drept invocă art. 3041.proc.civ.
Prin recursul declarat, debitoarea - SRL a solicitat admiterea acestuia și pe cale de consecință, modificarea sentinței atacate ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivare se arată că în pronunțarea sentinței civile nr. 1051/14.11.2007, instanța de judecată, a analizat in mod superficial lucrările dosarului fără a studia concluziile scrise depuse la dosar de către - SRL si administratorul judiciar, argumentând soluția de respingere a contestației!a preliminar al creanțelor doar prin prisma concluziilor scrise ale creditoarei Cu privire la AL CREANȚELOR SRL, pct. 4 din tabel, privind creditor D,-, jud. H, in suma de 44643,6 RON, a solicitat neînscrierea acestei creanțe având în vedere trei capete de cerere. Se susține că titlul reprezintă o eroare judiciară, titlul este inegal și abuziv emis de judecători incompetenți, care nu au fost capabili să identifice societatea parteneră de contracte a "acestor păgubiți". - - D nu a fost parteneră cu - SRL T ci cu altă societate - Comercială SRL T, înregistrată la ORC sub nr. J-, CUI -.
Titlul este perimat și prescris și calculul acestor sume nedatorate este incorect.
Sentința civilă nr. 1051/2007 este criticabilă întrucât nu s-a pronunțat la toate capetele de cerere sau s-a pronunțat greșit, la primul capăt de cerere, precum că titlul este o eroare judiciara si că SRL nu a avut relații cu D si ca atare această așa zisă datorie este ca urmare a unei erori judiciare, Tribunalul a constatat că cele de mai sus sunt adevărate iar la al doilea capăt de cerere privind faptul că Titlul este perimat și prescris, Tribunalul Timiș nu s-a pronunțat cu privire la argumentele din contestație dar și cu cele depuse ulterior, respectiv Decizia Civila nr. 96/R/30.01.2006, ultima de acest fel prin care s-a anulat procesul-verbal al executorului judecătoresc din 12.01.2005 fiindcă a fost încheiat fictiv (faptă penală) si totodată aceeași decizie civilă irevocabilă constată că potrivit art.389(1) Cod de Pr.Civ. Executarea se perimă de drept si mai mult, în condițiile in care executarea silită este perimată si având in vedere ultimul act care a întrerupt executarea silită faimoasa notă contabilă a BCR din 03.12.2002 și aceasta întocmită la mai mult de 3 ani de la precedentul act de executare, ord. din 18.10.1999, (altă faptă penală). Decizia civilă nr. 96/R/30.01.2006 constată că Titlul este prescris.
Decizia civilă nr. 96/R/30.01.2006 este irevocabilă. Dacă titlul este prescris pârâta recurentă nu înțelege cum mai poate fi trecut in al Creanțelor acest titlu prescris.
Chiar si cererea D privind declararea falimentului a fost admisă având la bază din data de 12.01.2005 al ex.jud., proces anulat prin Decizia Civila nr. 96/R/2006 irevocabilă - ca întocmit fictiv si in fals. Numai pe baza acestui proces verbal fals în care se spune că SRL, nu există, etc. a fost acceptată deschiderea actualei proceduri judiciare. Acest proces verbal fals a fost anulat prin 96/R/2006 - irevocabilă.
Având in yedere aspectele mai sus menționate, aspecte aduse ca argumente in fața instanței de judecată, în speță Tribunalul Timiș, recurenta a solicitat in considerarea rolului activ al instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța in cauză să se dispună admiterea contestației formulate de către contestatoarei Generai SRL și pe cale de consecință respingerea înscrierii in al Creanțelor al D, fără cheltuieli de judecată.
Din lecturarea Sentinței Civile nr. 1051/2007 se constată că aceste aspecte nu au fost nici măcar menționate.
La al treilea capăt de cerere privind calculul acestor sume nedatorate care, după cum s-a arătat că este făcut incorect, Tribunalul Timiș nu s-a pronunțat sub nici o formă.
La calculul sumei nedatorate, solicită să se cont de argumentele si actele depuse la contestația inițiate, inclusiv de suma reținută societății încă din 1999.
Pârâta-recurentă SRL arată că nu are nici o datorie față de nici un creditor, întrucât pretenția D, de a fura o importantă sumă de bani în baza unui titlu - eroare judiciara, Titlu prescris, la ora actuală, este aberantă chiar si pentru justiția din România, întrucât prin Decizia Civila nr.96/R/30.01.2006 a Tribunalului Timiș, pronunțată în Dosarul nr. 8132/C/2005, se retine:
Se arată că, la ora actuala - - ar fi singura pe preliminar si potrivit legii nu se poate admite falimentarea societății de către un singur creditor având in vedere că debitul către Consiliul Local Taf ost achitat integral încă din 09.11.2005, conform actelor de la dosarul cauzei, fapt confirmat si de Consiliul Local T cu adev-.
Prin scriptul depus la dosar (fila 21), Consiliul Local al Municipiului
precizează că i-a fost achitată creanța de 630,21 lei în totalitate, prin ordinele de
plată enumerate.
Analizând recursurile declarate de debitoarea - SRL în nume propriu și prin administrator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr. 1051/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, din prisma criticilor formulate și din oficiu, Curtea reține că acestea sunt nefondate.
Din cuprinsul sentinței atacate și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei Curtea reține că în mod temeinic și legal a pronunțat judecătorul sindic hotărârea recurată analizând toate aspectele învederate de părți.
Din actele dosarului rezultă că prin sentința civilă nr. 564/COM/2005 pronunțată în dosar 2758/COM/2005 s-a deschis procedura reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea - SRL la cererea creditorului declanșator - -, care se afla în posesia unor titluri executorii pentru o creanță de 446.070.481 lei ROL iar prin decizia de casare nr. 252/13.03.2006 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar 235/COM/2006, obligatorie pentru judecătorii fondului, conform art. 315 Cod Procedură Civilă, a fost îndrumată instanța de trimitere ca, raportat la data nașterii debitului și a înscrisurilor depuse în recurs, să se verifice dacă creanța depusă de creditorul - - D nu este prescrisă.
Instanța de fond a constatat că titlul executoriu invocat de creditorul declanșator, respectiv sentința civilă 245/07.03.1997 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar 2339/1996 (fila 15 dosar 2758/COM/S/2005 al Tribunalului Timiș ), rămasă irevocabilă, a fost pusă în executare prin ordonanța de înființare a popririi /18.10.1999 dată de Judecătoria Timișoara (fila 12 dosar 2758/COM/2005) validată prin sentința civilă nr. 3964/24.03.2000, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar 17324/1999 (fila 13 dosar 2758/COM/S/2005), care a întrerupt cursul prescripției, conform art. 16 lit. c din Decretul 167/1958.
Prin sentința 8158/28.09.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar 7075/2004 a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea - SRL în contradictoriu cu intimații - - D, Banca -, Banca Transilvania și BCR Sucursala jud. T, reținând cu putere de lucru judecat că la data respectivă nu a fost întrerupt cursul prescripției executării silite înființată de creditoarea intimată prin poprire.
În continuarea analizei efectuate asupra excepției prescripției executării silite care a fost respinsă și prin sentința 241/15.01.2004. pronunțată de Judecatoria Timișoara în dosar 9030/2003, în care aceeași contestatoare - SRL a cerut să se constate perimarea unor forme de executare și prescripția dreptului de a cere executarea silită în contradictoriu eu pârâtele - - DF.VA și BCR Sucursala T, sentință definitivă prin decizia civilă 100/A/14.04.2004 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar 2527/COM/2004 (filele 38-42), reține și prima instanță că s-au pronunțat definitiv și irevocabil instanțele judecătorești.
În considerentele sentinței civile nr. 241/15.01.2004 a Judecătoriei Timișoara că prescripția executării silite a fost întreruptă la dată de 03.12.2002, astfel cum rezultă din nota contabilă nr. 1/03.12.2002 a BCR T, potrivit căreia ultimul act de executare a fost efectuat la acea dată.
Ca urmare, la data de 19.03.2004, rezultă din considerentele sentinței civile 8158/28.09.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar 7075/2004 (filele 37-38 dosar 2527/COM/2004) că, creditoarea - - a solicitat BEJ continuarea executării silite a sentinței civile 245/2004 a Tribunalului Hunedoara pentru suma de 51.927.789 lei, reevaluată la suma de 404.804.861 lei la data cererii de continuare a executării silite, s-a format dosarul execuțional 34/EX/2004 iar poprirea conturilor debitoarei - SRL a fost confirmată de Banca Transilvania cu adresa 897/27.04.2004 și BCR cu adresa 205//24.05.2004.
De aceea, la data declanșării procedurii falimentului, 07.03.2005 prescripția executării silite a titlului executoriu era din nou întreruptă, astfel că cererea fiind formulată în interiorul termenului de 3 ani prev. de art. 3, 6 și 7 din Decretul 167/1958 a fost admisă prin sentința comercială 564/24.05.2005 pronunțată de judecătorul sindic în dosar 2758/COM/S/2005, iar dispozitivul sentinței de deschidere a procedurii de reorganizare și lichidare judiciară a intrat în puterea lucrului judecat prin respingerea recursului declarat de creditoarea - SRL conform deciziei civile 230/28.02.2006, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar 9933/COM/2005.
Astfel că, din aceste hotărâri judecătorești că asupra excepției prescripției executării silite instanțele s-au pronunțat irevocabil, fiind instituită prezumția absolută de adevăr a autorității de lucru judecat, conform art. 1201-1202 cod civil și raportat la art. 137 alin. 1 Cod Procedură Civilă.
Părțile fac confuzie între instituțiile prescripției dreptului de a cere executarea silită a unui titlu și prescripția creanței. Aspectele de fapt și de drept mai sus expuse, motivează aspectul privind întreruperea prescripției în ceea ce privește creanța pretinsă împotriva debitoarei.
Cum față de aceste sume sunt deja pronunțate hotărâri irevocabile, niciuna dintre părțile implicate în proces nu mai pot invoca, eficient, apărări prin care să repună în discuție autoritatea de lucru judecat.
În privința criticii aduse de administratorul judiciar al falitei ca motiv de casare, respectiv a faptului că judecătorul sindic a analizat superficial aspectul privitor la prescripție, pe de o parte această critică nu este prevăzută în Codul d e procedură civilă ca motiv de casare, iar, pe de altă parte, prima instanță a motivat pe larg și explicit atât incidența autorității de lucru judecat, cât și motivul pentru care nu este incidentă excepția.
De asemenea, în ceea ce privește neridicarea dreptului de administrare al fostului administrator social, susținută de administratorul judiciar în cuprinsul recursului său, aceasta nu justifică un interes legal în sensul art. 19 din nr. 85/2006 să susțină alte drepturi decât cele ale falitei.
Deși face aprecieri în privința incidenței art. 50 din legea nr. 64/1995, în vigoare la data declanșării procedurii față de debitoare, judecătorul sindic a analizat și susținerile formulate de - SRL în nume propriu, astfel că, nici acest punct din recursul administratorului judiciar nu este pertinent.
Din cele mai sus expuse, rezultă că au fost analizate toate criticile aduse de recurente și nefiind invocate alte motive de casare sau de modificare ale sentinței recurate care să poată fi încadrate în cazurile prevăzute de art. 304 Cpc, Curtea va respinge recursurile declarate de debitoarea - SRL în nume propriu și prin administrator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr. 1051/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de debitoarea - SRL în nume propriu și prin administrator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr. 1051/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
RED. /23.12.2008
TEHNORED./2 EX/23.12.2008
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu
