Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 354/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.354

Ședința publică de la 08 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Iulia Prelipcean I -

JUDECĂTOR 2: Aurică Avram

GREFIER: - -

======

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta - pârâtă SC ROMANIA SRL împotriva sentinței comerciale nr. 4721 din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă UNIVERSITATEA DIN

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta, reprezentată de avocat, cu împuternicirea avocațială la dosar și intimata, prin consilier juridic, cu delegație la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinarea în original.

În temeiul art.172 alin.1 pr.civ. apărătorul apelantei solicită obligarea intimatei de a depune la dosarul cauzei documentul numit "cerere de participare la licitație" care ar putea să dovedească că a existat o convenție a părților pentru încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă de patru ani.

Reprezentantul intimatei învederează instanței faptul că la judecata în fond a cauzei a prezentat tot dosarul de achiziții publice, în original și arată că nu se regăsește în acest dosar documentul solicitat de către apelantă a se prezenta. Precizează că nu mai are alte cereri sau probe de solicitat.

Curtea, deliberând, asupra cererii apelatei de a se depune la dosar înscrisul intitulat "cerere de participare la licitație" ce face parte din documentația depusă la dosarul instanței de fond, având în vedere obiectul litigiului, precum și chestiunea rămasă în litigiu privind posibilitatea de prelungire sau neprelungire a contractului de închiriere care ține de regulile de interpretare prevăzute de Codul civil instanța va respinge cererea ca neutilă lămuririi litigiului.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.

Apărătorul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și admiterii cererii reconvenționale formulată de către apelanta de față.

De asemenea, solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise și să se consemneze faptul că i-a fost refuzată cererea de amânare a cauzei cu o săptămână în vederea studierii întâmpinării.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Arată că în contractul de închiriere la art.2 este stabilit termenul de închiriere de un an. Se putea prelungi valabilitatea contractului printr-un act adițional, cu indexarea și renegocierea prețului, conform caietului de sarcini. Depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA:

Prin sentința comercială nr.4721/23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a vi-a Comercială s-a admis cererea principală formulată de reclamanta Universitatea B în contradictoriu cu pârâta SC Romania SRL și în consecință, s-a dispus evacuarea pârâtei din spațiile ce au format obiectul contractului nr.125/2.10.2006 și al actului adițional nr.1 încheiate cu reclamanta. Prin aceeași hotărâre s-a dispus obligarea pârâtei de a ridica panourile și suporturile metalice care le susțin de pe terenurile proprietatea reclamantei situate la adresele din nr.91-93 și nr.204, nr.32, Calea intersecția cu str. - -, str.- - și s-a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată.

În considerentele hotărârii se reține că la data de 2.10.2006 reclamanta în calitate de proprietar a încheiat cu pârâta în calitate de chiriaș contractul de închiriere a unor suprafețe însumând 6 mp situate în B la adresele indicate mai sus, iar la art.2 părțile au convenit că termenul de închiriere este de 1 an cu începere de la data de 2.10.2006, că la expirarea termenului pot prelungi valabilitatea contractului prin act adițional, cu indexarea și renegocierea prețului, conform caietului de sarcini. Contractul a fost prelungit prin actul adițional nr.1 pe o perioadă de 1 an, până la data de 3.10.2008 și după expirarea acestei perioade reclamanta a refuzat prelungirea locațiunii. Contractul de închiriere a fost încheiat în urma licitației organizate de reclamantă și câștigată de pârâtă. Pârâta a susținut că oferta reclamantei era de închiriere pentru o durată de 1 an sau 4 ani și că a optat expres pentru aceasta din urmă, astfel că a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei de a prelungi anual contractul până la împlinirea termenului ofertat. Tribunalul a constatat în urma verificării documentației de atribuire că acesta stabilea limita minimă și maximă a închirierii, că ofertantul trebuia să menționeze expres că este de acord cu indexarea chiriei în forma stabilită de reclamantă dacă dorea ca închirierea să fie mai mare de 1 an. Se apreciază că determinant pentru câștigarea licitației era prețul oferit și nu perioada pentru care ofertantul intenționa să închirieze și având în vedere clauza înscrisă în contract referitoare la durata locațiunii, respectiv 1 an cu posibilitate de prelungire dacă ambele părți consimt, instanța de fond a reținut că reclamanta nu și-a asumat obligația de a prelungi anual contractul de închiriere în limita maximă a locațiunii de 4 ani și drept urmare, a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată. Cererea principală formulată de reclamantă a fost admisă în conformitate cu prevederile art.969, 1436 și 1431.civil, având în vedere expirarea termenului de închiriere și lipsa unui acord al părților pentru prelungirea locațiunii.

SC Romania SRL a declarat apel împotriva acestei sentințe, solicitând ca în urma admiterii apelului să se schimbe în tot sentința atacată în sensul respingerii cererii reclamantei și admiterii cererii reconvenționale.

În motivarea apelului se arată că instanța de fond nu a analizat susținerile pârâtei Romania SRL privind încheierea unui contract în formă consensuală. Se precizează că apelanta a menționat expres în documentele de participare la licitație că solicită închirierea pentru 4 ani și că este de acord cu indexarea chiriei. În materie comercială, oferta urmată de acceptare valorează contract, ceea ce conduce la admiterea cererii reconvenționale. Deși instanța a pus în vedere intimatei reclamante să depună la dosarul cauzeicererea de participarela licitație, acesta nu a înțeles să prezinte acest înscris, iar instanța nu a făcut aplicarea art.174 proc.civ.

Apelanta mai susține că instanța de fond a considerat în mod eronat că reclamanta nu și-a asumat obligația de a prelungi contractul de închiriere, deoarece din întreaga documentația de atribuire pentru participarea la licitație rezultă voința reală a părților, respectiv de prelungire a duratei contractuale ca obligație a părților.

Prin întâmpinare, intimata Universitatea Bas olicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică. Se învederează că părțile au încheiat contractul de închiriere pe o perioadă de 1 an cu posibilitatea și nu cu obligația de prelungire și că, potrivit art.969 civil, contractul este legea părților.

Analizând sentința atacată în raport de criticile invocate de apelantă și ținând seama de probele de la dosar, precum și de prevederile legale aplicabile în cauză, Curtea a constatat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a fost investită cu soluționarea unei cereri principale având ca obiect evacuarea pârâtei SC Romania srl din spațiile închiriate de la reclamanta Universitatea B în calitate de proprietar, precum și cu o cerere reconvențională prin care pârâta a solicitat obligarea reclamantei la încheierea actelor adiționale de prelungire a contractului de închiriere nr.1255/2.10.2006.

Instanța de fond a analizat cererea de evacuare în temeiul dispozițiilor art.969 civil și al contractului de închiriere, precum și al actului adițional nr.1. Contractul este legea părților și conform art.970 civil, convențiile legal făcute trebuie executate cu bună-credință.

Astfel, din probele de la dosar rezultă că apelanta și intimata-reclamantă au încheiat contractul de închiriere nr.1255/2 10 2006 în care au prevăzut că durata locațiunii este de 1an, cu posibilitate de prelungire prin act adițional. Prin actul adițional nr.1 încheiat de cele două părți, termenul de închiriere s-a prelungit cu o perioadă de un an, începând cu dat de 3.10.2007. Ulterior, deși apelanta a solicitat reclamantei prin mai multe adrese reînnoirea contractului, reclamanta a hotărât să nu mai prelungească locațiunea, iar după data de 3.10.2008, data expirării perioadei locațiunii și a încetării de drept a contractului, apelanta a continuat să ocupe spațiile ce au format obiectului închirierii, fără a avea un titlu. Intimata-reclamantă a notificat pe apelantă despre încetarea contractului și eliberarea spațiului prin adresa nr.16184/15.10.2008.

În acest context, nu pot fi reținute susținerile apelantei referitoare la un contract consensual prin care părțile ar fi convenit ca închirierea să fie pe o perioadă de 4 ani, în considerarea formularului de înscriere la licitația organizată în vederea încheierii contractului, formular în care ar fi optat în mod expres asupra duratei de 4 ani, ceea ce ar conduce la obligativitatea prelungirii locațiunii.

Din verificarea documentației de atribuire a contractului de locațiune (53-60 din ) Curtea reține în acord cu constatările instanței de fond, că acestea stabileau o limită minimă și maximă a închirierii, de un an și de 4 ani și că ofertantul trebuia să menționeze expres că este de acord cu indexarea chiriei în forma stabilită de reclamantă dacă dorea ca închirierea să fie mai mare de 1 an. De asemenea, determinant pentru câștigarea licitației era prețul oferit și nu perioada pentru care ofertantul intenționa să închirieze, astfel că termenul locațiunii putea face obiectul negocierii ulterioare dintre reclamantă și câștigătorul licitației. Ulterior câștigării licitației, apelanta a înțeles să semneze contractul de închiriere având înscrisă clauza privind durata închirierii de 1 an cu posibilitate de prelungire, prin acordul părților și prin încheierea unui act adițional. Nimic nu împiedica părțile să prevadă în contractul de închiriere că durata locațiunii este de 4 ani și în această situație s-ar fi prevăzut contravaloarea chiriei pentru primul an și indexarea aferentă pentru ceilalți ani. Nu are nici o relevanță împrejurarea că apelanta a optat în cadrul licitației pentru o perioadă de 4 ani de închiriere, atât timp cât contractul de locațiune a fost încheiat ulterior licitației. Contractul reprezintă acordul de voință al părților, precum și legea pe care trebuie să o respecte în temeiul art.969 civil.

În mod corect a reținut prima instanță faptul că intimata-reclamantă nu și-a asumat nici un moment obligația de a prelungi contractul la data expirării locațiunii ci, doar a prevăzut posibilitatea prelungirii prin încheierea unui alt act adițional, în condițiile întrunirii acordului de voințe al părților. Or, intimata-reclamantă nu a mai fost de acord să încheie un alt act adițional prin care să prelungească durata contractului de închiriere.

Așadar, instanța de fond a făcut o justă aplicare a prevederilor art.1431, 1436 și 969 civil în sensul că a dispus evacuarea apelantei-pârâte care continuă să ocupe spațiile închiriate și după expirarea termenului de 1 an stabilit prin actul adițional la contractul de închiriere, fără a avea vreun temei legal sau contractual.

În concluzie, Curtea urmează ca în conformitate cu dispozițiile art.296 proc.civ. să respingă apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă SC ROMANIA SRL cu sediul în B,--5, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.4721 din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă UNIVERSITATEA DIN B cu sediul în B,--46, sector 5, ca nefondat.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2009.

Președinte, Judecător,

I - - -

Grefier,

- -

Red.Jud. - 6.11.2009

Nr.ex.: 4

Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială

Președinte:

Președinte:Iulia Prelipcean
Judecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 354/2009. Curtea de Apel Bucuresti