Spete pretentii comerciale. Decizia 695/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 695/R-COM
Ședința publică din 12 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător
JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 3: Dumitru
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în-, județul A, împotriva încheierii de ședință din data de 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimate-pârâte - INTERNAȚIONAL BANK SA, cu sediul în B-dul - nr. 67-A, tronson 1 și 2 sector 3 și INTERNAȚIONAL BANK -SUCURSALA, cu sediul în-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat G pentru recurenta-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar și avocat G pentru intimatele-pârâte.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară în sumă de 4 lei potrivit chitanței nr. 10040 din 12.06.2009 (fila 53 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus din partea intimatei-pârâte - INTERNATIONAL BANK SA B întâmpinare.
Curtea înmânează copie de pe întâmpinare apărătorului recurentei-reclamante.
Apărătorul recurentei-reclamante arată că firma se află în lichidare, motiv pentru care trebuia conceptat și citat numitul, având calitatea de administrator judiciar. Solicită termen pentru a lua cunoștință și de conținutul întâmpinării comunicate astăzi.
Apărătorul intimatelor-pârâte solicită respingerea cererilor formulate de partea adversă.
Curtea urmează să respingă cererile formulate de apărătorul recurentei-reclamante, privind citarea lichidatorului, cât și luarea la cunoștință a întâmpinării, lăsând cauza la a doua strigare pentru ca aceasta să ia cunoștință de conținutul întâmpinării comunicate astăzi.
Reluându-se cauza la a doua strigare, se prezintă aceleași părți, arătând că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra sa.
Apărătorul recurentei-reclamante, având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, casarea cu trimiterea spre rejudecare pentru continuarea procedurii.
Apărătoarea intimatelor-pârâte, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele invocate în întâmpinarea aflată la dosar și susținută oral în ședință. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la 23 decembrie 2008, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâtele - INTERNAȚIONAL BANK SA și - INTERNAȚIONAL BANK SA - Sucursala Pitești pentru a fi obligată în solidar să-i plătească suma de 10.000.000 lei, reprezentând prejudiciu încercat prin nerealizarea unui contract cu un partener străin.
În motivare s-a arătat că se impune antrenarea răspunderii civile delictuale, dar și contractuale a pârâtelor, întrucât reclamanta nu a putut să încheie și să execute contractul de distribuție cu - REFINE Germania, datorită nerespectării obligațiilor asumate de cele două unități bancare prin înțelegerile încheiate cu reclamanta.
Prin sentința comercială nr.318/C/2009, Tribunalul Comercial Argeș și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Municipiului B, reținând că această instanță trebuie să judece pricina, date fiind dispozițiile art.10 pct.8 din Codul d e procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta pentru motive încadrabile în dispozițiile art.394 pct.9 și art.3041Cod pr.civilă, în dezvoltarea cărora a susținut următoarele:
- instanța nu a manifestat rol activ și a dispus în mod nelegal declinarea competenței, deși raporturile contractuale ale reclamantei se derulaseră cu pârâta Pitești și deci trebuiau avute în vedere dispozițiile art.12 raportate la art.7, 10 pct.1 și pct.4 din Codul d e procedură civilă;
- reținând că în cauză există două pârâte, reclamanta era îndreptățită să aleagă instanța competentă teritorial față de oricare dintre acestea;
- au fost ignorate și dispozițiile legale referitoare la competența după locul executării contractului, în condițiile în care toate înțelegerile părților s-au semnat la Pitești și plățile urmau a fi făcute tot în această localitate.
Examinând criticile formulate se constată că ele sunt fondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Din modul în care a fost învestită instanța prin acțiunea formulată de reclamanta-apelantă rezultă că obiectul litigiului este unul de natură comercială, aspect necontestat de către nici una din părțile din prezenta cauză.
Ca temei al răspunderii, în baza căreia reclamanta a solicitat să fie obligate pârâtele să o despăgubească, a fost invocat atât prejudiciul produs printr-o faptă ilicită, cât și prejudiciul rezultat din neexecutarea obligațiilor contractuale. Reclamanta vorbește, așadar, atât de o răspundere contractuală, cât și una de natură delictuală, susținând că datorită comportamentului celor două pârâte nu a fost în măsură să încheie și să execute contracte cu o altă firmă și astfel a suferit un prejudiciu.
Ceea ce se impută pârâtelor este faptul că acestea nu și-au îndeplinit obligațiile pe care și le asumaseră prin contractele depuse în copie la filele 7-16 și care constau în acordarea unui împrumut ce urma să fie folosit pentru înființarea unei rețele de distribuție.
Față de această susținere a reclamantei se impune aprecierea că principala cauză a pretențiilor formulate este reprezentată de neîndeplinirea unor obligații contractuale, așa cum sunt ele prevăzute în art.14 din contractul nr.17/2007 și art.1 din contractul nr.46/2006, ceea ce poate să atragă răspunderea contractuală a pârâtelor, reținând și că răspunderea delictuală are un caracter subsidiar. Neîndeplinirea unei obligații contractuale nu atrage răspunderea delictuală, ci răspunderea contractuală.
În urma acestei statuări se apreciază că se stabilește competența teritorială a pricinii de față, în raport de dispozițiile art.5 și art.10 pct.4 din Codul d e procedură civilă.
Potrivit primului text de lege citat, competentă să judece o cauză comercială este, în principal, instanța de la domiciliul pârâtului, însă, în afară de aceasta mai este competentă și instanța locului unde obligația lua naștere sau cea a locului plății pentru cererile privitoare la obligații comerciale (art.10 pct.4).
Din economia textului rezultă că este vorba de obligații comerciale contractuale, întrucât cele care izvorăsc din fapte ilicite beneficiază de o reglementare distinctă la pct.8 al aceluiași articol 10.
Potrivit art.12 din Codul d e procedură civilă, reclamantul este acela care poate alege una din instanțele deopotrivă competente.
În ceea ce privește locul executării obligațiilor comerciale urmează a se observa că regula instituită de art.1104 Cod civil, care consacră caracterul cherabil al plății, a suferit modificări adaptate și impuse de nevoile, tradiția și uzurile traficului comercial.
Aceste modificări rezultă din art.59 din Codul comercial, potrivit cărora obligațiile comerciale trebuie executate la locul arătat de părți în contract, la locul rezultat din intenția părților sau la locul unde, potrivit materiei contractului, apare firească executarea.
În conformitate cu alin.2 din textul precitat "În lipsă de o clauză expresă contractul trebuie să fie executat în locul unde cel ce s-a obligat își avea stabilimentul său comercial sau cel puțin domiciliul ori reședința la formarea contractului".
Cele două contracte invocate în cauză sunt contracte de împrumut comercial și s-au încheiat între reclamantă, ce-și are sediul în Câmpulung, și pârâta INTERNATIONAL BANK SA - Sucursala Pitești, localitate în care se găsește aceasta din urmă.
Cele două convenții s-au încheiat în mod neîndoielnic în Pitești, așa cum de altfel rezultă din sigiliul aplicat de pârâta - parte în contract și ele urma să fie executate în aceeași localitate. O astfel de apreciere se impune având în vedere dispozițiile art.59 alin.2 din Codul comercial, observând și că ambele părți contractante aveau calitatea atât de creditor, cât și de debitor, și sediul lor se afla în Pitești.
Față de toate aceste considerente se apreciază că răspunderea ce se cere a se stabili este de natură contractual-comercială, iar locul încheierii contractelor și cel al executării lor este în raza de competență a Tribunalului Comercial Argeș.
Această concluzie este susținută și de dispozițiile art.7 alin.2 din Codul d e procedură civilă, având în vedere că sucursala bancară din Pitești este o reprezentanță care a încheiat cu reclamanta contractele de împrumut, iar faptul de a obține o autorizație din partea băncii mamă nu constituie un aspect de natură a înlătura concluziile de mai sus.
Se apreciază, așadar, că este fondat recursul și, în baza art.312 alin.2 Cod pr.civilă, urmează a fi admis, iar sentința criticată va fi casată și trimisă cauza pentru continuarea judecății la Tribunalul Comercial Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în-, județul A, împotriva încheierii de ședință din data de 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimate-pârâte - INTERNAȚIONAL BANK SA, cu sediul în B-dul - nr. 67, -A, tronson 1 și 2 sector 3 și INTERNAȚIONAL BANK -SUCURSALA, cu sediul în-, județul
Casează sentința și trimite cauza pentru continuarea judecății. la Tribunalul Comercial Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
03.07.2009
Red.GC
EM/4 ex.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Dumitru
