Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 157/2013. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 157/2013 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 8789/107/2011/a3
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINTA Nr. 157/F/2013
Ședința publică de la 11 Martie 2013
Completul compus din:
Judecător sindic C. L.
Grefier C. F.
Pe rol se află soluționarea cererii de atragere a răspunderii formulată de creditor Direcția G. a Finanțelor Publice A. împotriva pârâtului C. V. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă S. B. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul..
Procedura de citare este îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Reprezentanta reclamantei arată că nu mai are cereri de formulat.
Judecătorul sindic constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea cererii.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâtului la plata pasivului societății . în sumă de 120.213 lei, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 alin. a și d din Legea 85/2006.
JUDECĂTORUL SINDIC
Prin cererea formulată la data de 8.10.2012 creditoarea Direcția G. a Finanțelor Publice A. a solicitat, în baza dispozițiilor art.138 alin.1 lit.a si lit. d din Legea nr.85/2006, obligarea administratorului social al debitoarei, C. V. M. la suportarea pasivului societății ., în sumă totală de 120.213 lei.
În motivarea cererii se arătă că administratorul social al debitoarei nu a predat documentele contabile lichidatorului judiciar, deducându-se că acesta a deturnat sau ascuns activul debitoarei. Obligațiile față de bugetul general consolidat al statului nu au fost înregistrate integral în evidențele contabile ale societății, urmând astfel ascunderea rezultatelor financiare nefavorabile și indirect de starea de insolvență.
Precizează că în conformitate cu prev. art. 11 alin. 1 din Legea Contabilității nr. 82/1991, organizarea și conducerea contabilității revine administratorului sau alte persoane care are obligația gestionării bunurilor unități respective.
Pentru a dovedi culpa fostului administrator, prin neconducerea evidenței contabile, arată faptul că acesta nu a întocmit ultimele raportări fiscale ( bilanț contabil și balanța de verificare) respectiv nu a ținut o evidență contabilă așa cum se prevede în legea societății comerciale și legea contabilități.
Administratorul debitoarei se face vinovat de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006, constând în aceea că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea; a făcut să dispară unele documente contabile și nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea ( nu a făcut dovada întocmirii tuturor documentelor contabile), determinând astfel prejudicierea creditorilor săi, prin imposibilitatea de ași recupera creanțele față de debitoarea lor
În drept: art. 138 alin 1 lit a si d din Legea nr.85/2006.
Pârâtul legal citat nu a depus întâmpinare
Analizând actele și lucrările dosarului judecătorul sindic reține următoarele:
IN FAPT – După deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei ., administratorul judiciar a notificat atât debitoarea și administratorul social pentru a depune în termen de 10 zile, la sediul administratorului judiciar, documentele societății prevăzute de art. 35 și art. 28 alin. 1 lit. a-l din Legea 85/2006.
Fostul administrator social al debitoarei nu a prezentat lichidatorului judiciar documentele contabile potrivit art. 138 alin 1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
În lipsa documentelor societății debitoare, nu au putut fi stabilită succesiunea operațiunilor contabile înregistrate în balanța de verificare și nu au putut fi verificate operațiunile contabile evidențiate în balanțele de verificare .
IN D.
Potrivit disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul societății aflate în insolvență să fie suportat de către organele de conducere a societății care au cauzat starea de incapacitate de plată a debitoarei, prin săvârșirea uneia sau mai multor fapte dintre cele prevăzute la lit. a-g..
Așadar, răspunderea materială poate fi stabilită în condițiile legii insolvenței doar în situațiile în care s-au săvârșit faptele menționate în mod limitativ și care au dus la starea de insolvență a societății.
Conform dispozițiile art. 138 din Legea insolvenței, pentru a se putea dispune obligarea la suportarea pasivului debitoarei insolvente este necesar ca prin faptele reclamate de către reclamant - respectiv contabilitate fictiva sau neținerea evidentei contabile să se fi produs starea de insolvență.
Pe de altă parte, neprezentarea documentelor prevăzute de art. 28 din Lege este, de asemenea, o faptă care se sancționează conform art. 147 din Lege și nu poate atrage ab initio răspunderea organelor de conducere ale societății debitoare în condițiile în care nu se dovedește că prin această omisiune a fost determinată insolvență în lipsa actelor societății și a unor dovezi concludente privitoare la legătura de cauzalitate între prejudiciu și faptă nu se poate antrena răspunderea materială.
Potrivit dispozițiilor art 138 lit a din Legea 85/2006 răspunderea materiala a administratorului statutar poate fi angajată dacă a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
In speța însa deși reclamanta prin acțiune invoca dispozițiile art 138 alin 1 lit a din L 85/2006, nu prezintă justificativ nici o fapta culpabila sancționată cu atragerea răspunderii materiale, așa cum prevede textul de lege invocat.
Dispozițiile art. 138 din Lege nu instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina pârâților, prevăzându-se doar posibilitatea atragerii răspunderii, doar după administrarea de dovezi în acest sens, ceea ce în speța de față nu s-a întâmplat. Așa cum se observă din conținutul raportului întocmit de lichidator, denumit „ raport asupra cauzelor insolvenței” și lichidatorul a concluzionat că nu se pot analiza elementele de antrenare a răspunderii din lipsa documentelor.
Față de aspectele expuse, judecătorul sindic constată că cererea formulată de reclamantă este neîntemeiată, sens în care va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de DIRECȚIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în A. I., ., jud. A., privind atragerea răspunderii pârâtului C. V. M., domiciliat în A. I., .. 33, județul A..
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2013
Judecător sindic, C. L. | ||
Grefier, C. F. |
Red. CL
Dact. C.F. 18 Martie 2013
4 ex.
| ← Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 728/2013.... | Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 191/2013.... → |
|---|
