Pretenţii. Decizia nr. 418/2013. Tribunalul BIHOR
Comentarii |
|
Decizia nr. 418/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 2346/187/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ NR. 418/R/.>
Ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător O. M. U.
Judecător N. C. T.
Grefier A. F. S.
Pe rol fiind judecarea recursurilor comerciale formulate de recurentele S.C. G. P. S.R.L. PRIN ADMINISTRATOR C. R. cu sediul în Pietroasa, Gurani nr.216, jud. Bihor și S.C. G. A. SA cu sediul procesual ales în Oradea, ., jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 485 din data de 19.03.2013 pronunțată de către Judecătoria Beiuș, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că, dezbaterea cauzei a avut loc la data de 09.09.2013, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 16.09.2013 și 23.09.2013, zi în care s-a pronunțat hotărârea, după care:
TRIBUNALUL
DELIBERÂND:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 485 din data de 19.03.2013 pronunțată de către Judecătoria Beiuș s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în Gurani, nr. 216, ., împotriva pârâtei . sediul în București, .. 45, sector 1.
A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1865,55 lei, reprezentând despăgubiri .
A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 155,20 lei taxă timbru și 3 lei timbru judiciar, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform documentelor justificative depuse la dosar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a parcurs procedura prealabila obligatorie a concilierii, așa cum este reglementata de către articolul 720 1din Codul de Procedura Civila, invitându-o pe pârâtă în acest sens, potrivit înscrisurilor de la filele 7-8 din dosar.
- prin Contractul de asigurare facultativă a flotelor de autovehicule nr. 1764/29.09.2011, fila 13 din dosar, instanța reține că părțile au încheiat asigurarea tip CASCO Standard a semiremorcii_, asigurare valabilă de la data de 29.09.2011 până la data de 28.09.2012.
- din documentul de introducere în reparație a vehiculului din litigiu_, .-009/BH/_, emis la data de 16 martie 2012 de către pârâtă (fila 11) ,rezultă că în urma evenimentului rutier din data de 14.03.2012, semiremorca_ avea următoarele avarii:
- ornament longitudinal superior-drept;
- ornament frontal superior;
- cupolă acoperiș dreapta față;
- din procesul –verbal de constatare a daunelor din dosar nr. DDI-_ având nr. de înregistrare 1052 încheiat la data de 16 martie 2012 (fila 12), rezultă că în urma evenimentului rutier din data de 14.03.2012, semiremorca_ avea următoarele avarii:
- ornament longitudinal superior-drept față ;
- ornament frontal superior;
- pavilion dreapta față;
- din declarația de acceptare a despăgubirii la dosarul de daună nr. DDI-75.557, având nr. de înregistrare 1225/29 martie 2012 (fila 10), rezultă că asiguratul . proprietar al autoturismului cu nr. de înmatriculare_, solicită plata sumei de 7559, 21 lei cu titlu de despăgubiri.
- din declarația numitului D. N. P. – șofer al vehiculului din litigiu, dată în fața pârâtei la 16.03.2011 (fila 39), rezultă că în data de 14.03.2012, când a încercat să parcheze vehicolul în firmă, a agățat cu semiremorca_ acoperișul unei clădiri din firmă, avariile rezultate fiind: plafonul; ornament protector față; ornament protector dreapta.
Din concluziile raportului de expertiză (fila 89) pe care instanța de fond a omologat-o s-au reținut următoarele aspecte:
- costurile reparației ce s-au efectuat la semiremorca cu numărul de înmatriculare_ au fost în sumă de 1.873 ron. S-a arătat că acestea nu au readus semiremorca la starea tehnică dinaintea accidentului, dar au permis re-. a acesteia .
- în cadrul operațiilor de reparație a avariilor înregistrate în data de 16.03.2012 au fost efectuate:
- repararea elementului panou tavan al cărui colț a fost desprins din îmbinare și a cărui suprafață a fost ondulată.
- Tragerea la linie a contururilor celor trei suprafețe ce se închid în colțul avariat ;
- Etanșarea cu chit siliconic a contururilor reparate;
- Întărirea liniei orizontale a colțului reparat ( față și lateral-dreapta) cu un profil laminat de aluminiu.
- reparațiile efectuate la semiremorcă sunt în concordanță cu avariile consemnate în procesul verbal de constatare depus la filele 12 și 27 dosar și în documentul de introducere în reparații a vehiculului din 16.03.2012 depus la fila 11 din dosar ( chiar dacă au fost utilizate denumiri diferite ale reperelor vizate), dar nu au avut anvergura acestora. Nu au fost efectuate conform tehnologiei de reparație:
- înlocuirea panoului tavan;
- înlocuirea ramei superioare a peretelui frontal;
- înlocuirea ramei superioare a peretelui lateral dreapta;
- înlocuirea capacului colț superior.
- Reperele avariate au fost parțial înlocuite cu componente de mai mică anvergură ( învelișuri și piese recuperate de la semiremorci de aceeași marcă sau structură), reparația vizând asigurarea etanșării incintei izotermei.
În concluzie, raportat la reparațiile efectiv aduse vehiculului din litigiu, în urma producerii riscului asigurat, reparații care au remediat avariile determinate de evenimentul din 14.03.2012, instanța de fond a admis în parte doar acțiunea reclamantei, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
Văzând considerentele mai sus expuse, ținând seama de prevederile articolului 969 aliniatul 1din Codul Civil potrivit căruia - convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, a articolului 970 din Codul Civil potrivit căruia convențiile trebuie executate cu bună-credință, raportat la prevederile articolului 720 indice 8 din Codul de Procedura Civila, instanța de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1865,55 lei reprezentând contravaloare prejudiciu.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța de fond în temeiul articolului 274 din Codul de Procedură Civilă, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 155, 20 lei taxă timbru și 3 lei timbru judiciar, cu titlu de cheltuieli de judecată aferente pretențiilor admise.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal recurenta-pârâtă S.C. G. A. solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță și recurenta S.C. G. P. S.R.L solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecarea cererii în fond sau trimiterea spre rejudecare.
În motivarea recursului S.C. G. A. arată că prin sentința recurată as fost obligată la plata sumei de 1865, 55 lei sumă pe care a achitat-o însă anterior pronunțării sentinței cu o.p nr. 425/19.02.2012.Mai arată că a fostd e acord cu plata către reclamantă a sumei la care a fost obligată, situația în care potrivit disp. art. 274 aceasta trebuia obligată la plata c/val onorariului de expertiză în cuantum de 1441 lei, sumă pe care a achitat-o pentru administrarea acestei probe.
În motivarea recursului său recurenta S.C. G. P. S.R.L susține că în mod eronata instanța a dispus obligarea pârâtei doar la plata sumei de 1865, 55 lei deși prin raportul de expertiză s-a stabilit că valoarea reparațiilor necesare readucerii semiremorcii_ la starea anterioară este de 8496 lei .
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu în temeiul disp. art. 304 ind. 1 c.pr.civ instanța reține următoarele:
- Recursul S.C. G. P. S.R.L este fondat pentru considerentele ce succed:
Recurenta a încheiat cu societatea pârâtă contractul de asigurare facultativă 1764/29.09.2011 și urmare a unui eveniment rutier auto asigurat_ a suferit mai multe avarii, pentru plata despăgubirilor de către asigurator fiind deschis dosarul de daună DDI-_ .
Prin devizul de reparații nr. 2170 din data de 12.06.2012 valoarea pieselor și manoperei pentru readucerea auto în starea anterioară producerii prejudiciului a fost stabilită la 7559, 21 lei, sumă pentru care recurenta s-a adresat intimatei cu cerere de despăgubiri, iar intimata a acceptat această sumă conform declarației de acceptare a despăgubirii nr. 1225/29.03.2012.
Ulterior intimata a refuza plata despăgubirii solicitate pe motiv că nu au fost efectuate lucrările menționate în devizul de reparații.
Întra-adevăr astfel cum rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert L. L. costurile reparațiilor efectuate au fost de 1873 lei, dar acestea nu au readus semiremorca la starea tehnică dinaintea accidentului rutier, valoarea reparațiilor pentru readucerea acesteia la starea inițială fiind de 8496 lei .
Instanța de fond, deși a susținut că și-a însușit concluziile raportului de expertiză a obligat pârâta doar la plata sumei de 1865, 55 lei, sumă cu plata căreia s-a declarat de acord pârâta, prin întâmpinare deși această sumă nu coincide cu niciuna dintre cele două valori stabilite prin expertiză .
Între părți fiind încheiat un contract de asigurare facultativă se aplică prevederile acestuia conform disp. art. 2 din Legea nr. 136/1995 și art. 969 c.civ . Ori, conform contractului, asigurarea s-a făcut pentru toate daunele „FULL CASCO”. Prin daună se înțelege prejudiciul efectiv suferit, noțiune care în niciun caz nu se confundă cu valoarea reparațiilor efectiv efectuate . Repararea prejudiciul presupune acordarea de despăgubiri necesare readucerii semiremorcii la starea anterioară producerii riscului asigurat . Faptul că recurenta a efectuatdin resurse proprii anumite reparații, a căror valoare, așa cum s-a menționat în raportul de expertiză se situează sub nivelul despăgubirii reale, nu însemnă că asiguratorul datorează doar această sumă. Dacă ar fi așa, ar trebui să se accepte și situația în care asiguratorul ar trebui obligat la plata lucrărilor efectuate chiar dacă valoarea acestora ar depăși valoarea necesară readucerii în starea anterioară.
În speță, deși prin expertiză valoarea despăgubirilor pentru readucerea semiremorcii la starea inițială a fost stabilită în cuantum de 8496 lei, sumă pentru care reclamanta și-a precizat acțiunea, instanța va reține suma de 7559, 21 lei, sumă acceptată inițial de asigurator, având în vedere că reclamanta și-a exprimat intenția de a efectua reparațiile corespunzătoare în regie proprie, costurile fiind cele solicitate prin cererea de despăgubire .Din valoarea de 7559, 21 lei se va scădea suma de achitată de asigurator cu o.p. nr. 425/19.02.2013, urmând ca pârâta să fie obligată al plata sumei de 5693, 66 lei reprezentând diferență neachitată din valoarea despăgubirilor datorate .
- Pentru motivele anterior reținute, recursul G. A. apare ca neîntemeiată și urmează a fi respins în consecință, această recurentă fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 c.pr.civ datorează cheltuieli de judecată atât la fond cât și în recurs.
Față de considerentele ce preced, în temeiul disp. art. 312 al. 1 și 2 c.pr.civ, instanța va respinge recursul G. A. și va admite recursul S.C. G. P. S.R.L cu consecința modificării sentinței civile nr. 485/2013 în sensul că va admite în parte acțiunea și va obliga pe intimata S.C. G. A. SA să-i plătească recurentei S.C. G. P. S.R.L. suma de 5693,66 lei despăgubiri și 541,81 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta S.C. G. A. cu sediul procesual ales în Oradea, ., jud. Bihor în contradictoriu cu intimata S.C. G. P. S.R.L. PRIN ADMINISTRATOR C. R. cu sediul în Pietroasa, Gurani nr.216, jud. Bihor.
Admite ca fondat recursul formulat de recurenta S.C. G. P. S.R.L. în contradictoriu cu intimata S.C. G. A. și în consecință:
Modifică sentința civilă nr. 485/2013 în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pe intimata S.C. G. A. SA să-i plătească recurentei S.C. G. P. S.R.L. suma de 5693,66 lei despăgubiri și 541,81 lei cheltuieli de judecată.
Obligă pe intimata S.C. G. A. SA să-i plătească recurentei S.C. G. P. S.R.L. 269,9 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Septembrie 2013.
Președinte, D. S. | Judecător, O. M. U. | Judecător, N. C. T. |
Grefier, A. F. S. |
Red.Jud. U.O.M.
Red.jud.fond. C.M.
Tehn.red.A.S./2 ex./30.09. 2013
← Pretenţii. Decizia nr. 567/2013. Tribunalul BIHOR | Acţiune în constatare. Decizia nr. 495/2013. Tribunalul BIHOR → |
---|