Pretenţii. Decizia nr. 13/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD

Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD - Sentințe și decizii comerciale / 2014

Decizia nr. 13/2014 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 5884/190/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA C I V I L Ă Nr. 13/2014

Ședința publică din 29 Ianuarie 2014

Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: I. P.

JUDECĂTOR F. M.

GREFIER L. C. A.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamant apelanta ., împotriva Sentinței civile nr. 568/25.01.2013 pronunțate de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații S.C. T. B. IMPEX SRL, S.C. H.-B P. SRL, având ca obiect pretenții .

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 15 ianuarie 2014, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise la data de 22 ianuarie 2014, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru termenul de azi.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată:

Prin sentinței civilă nr. 568/25.01.2013 pronunțate de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._, s-a admis excepția puterii lucrului judecat, ridicată de instanță din oficiu și pe cale de consecință:

S-a respins acțiunea formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtele . SRL și . SRL, ca fiind sub incidența puterii de lucru judecat.

A fost obligată reclamanta să plătească pârâtelor . SRL și . SRL, cheltuieli de judecată în sumă totală de 4.000 lei, câte 2.000 lei pentru fiecare, reprezentând onorarii avocațiale.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 299/08.11.2007 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr._, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.1382/09.06.2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dos.nr._, a fost admisă acțiunea promovată de către aceeași reclamantă ., în consecință s-a anulat în totalitate actul administrativ – Adresa cu nr. 4353/18.01.2007 emis de Direcția de Administrare al Domeniului Public din cadrul Primăriei Mun. Bistrița, aceasta din urmă fiind obligată să permită reclamantei (. transportului public pe traseul nr. 3 Bistrița cu microbuzele proprietatea acesteia, activitate care a fost reluată cu începere din data de 09.02.2009.

Urmare acestui fapt, reclamanta a formulat o altă acțiune în contencios administrativ, care a făcut obiectul dosarului nr._ al Tribunalul Bistrița Năsăud, chemând în judecată pârâții Municipiul Bistrița prin Primar, M. V. și I. C. și solicitând obligarea acestora la plata sumei de 179.740 lei reprezentând despăgubiri (profit nerealizat în perioada încetării activității de transport public) plus dobânda legală aferentă, calculată de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, precum și a sumei de 6812,40 lei reprezentând contravaloare bilete subvenționate pentru lunile aprilie - mai 2007, plus dobânda legală aferentă și acestei sume.

În acest dosar, pârâta Municipiul Bistrița prin Primar, a chemat în garanție pârâtele din dosarul de față, respectiv pe .” SRL și .” SRL.

Prin sentința civilă nr. 306/12.10.2010, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița Năsăud, instanța a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta . în consecință a obligat pârâtul Municipiul Bistrița prin Primar să plătească reclamantei suma de 132.984,02 lei despăgubiri și dobânda legală aferentă de 13.433,62 lei, calculată până la 27.04.2010 și în continuare până la plata efectivă a despăgubirilor, precum și suma de 6.811,20 lei - contravaloare bilete de călătorie subvenționate pe lunile aprilie și mai 2007 și dobânda legală aferentă de 1.753,66 lei, calculată până la 27.04.2010 și în continuare până la plata efectivă a despăgubirilor.

Prin aceeași sentință instanța a admis și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Municipiul Bistrița împotriva .» SRL și respectiv . » SRL, obligând, în solidar pe cele două chemate în garanție să plătească pârâtului Municipiul Bistrița, sumele de 132.984,02 lei și 13.433,62 lei și dobânda legală aferentă sumei de 132.984,02 lei începând cu data de 28.04.2010 și până ia plata efectivă. A obligat de asemenea, în solidar chematele în garanție să plătească pârâtului Municipiul Bistrița și sumele de 6811,20 lei și 1753,66 lei și dobânda legală aferentă sumei de 6811,20 iei începând cu data de 28.04.2010 și până la plata efectivă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Municipiul Bistrița și respectiv chemata în garanție .” SRL, astfel că, prin decizia civilă nr. 2081/2011, pronunțată în dosar nr._, Curtea de Apel Cluj a admis recursurile declarate și a modificat în parte hotărârea atacata, în sensul că a respins cererea de chemare în garanție formulată de Municipiul Bistrița împotriva .” SRL, a admis în parte acțiunea precizată și în consecință, a obligat pârâta Municipiul Bistrița prin Primar să plătească reclamantei . suma de 80.966,56 lei cu titlu de despăgubiri aferente perioadei 11.05._08 și dobânda aferentă acelei sume cu începere de la data de 24.03.2009 și până la plata efectivă, obligând totodată chemata în garanție .” SRL să plătească Municipiului Bistrița suma de 80.966,56 lei și dobânda legală aferentă acestei sume începând cu 24.03.2009 și până la plata efectivă, motivat de faptul că această chemată în garanție nu a formulat recurs, iar Curtea a apreciat că “ nu poate înfrânge autoritatea de lucru judecat a hotărârii „ totodată precizând că “ admiterea recursului profită și celeilalte chemate în garanție “, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței.

Prin considerentele deciziei precitate, Curtea a statuat în mod irevocabil, cu privire la următoarele aspecte esențiale: ilegalitatea actului administrativ (Adresa cu nr. 4353/18.01.2007 emisă de D.A.D.P. din cadrul Primăriei Mun. Bistrița), act prin care s-a dispus retragerea de pe traseul nr. 3 a microbuzelor reclamantei, rezultă din faptul că a fost irevocabil anulat printr-o hotărâre judecătorească, există legătură de cauzalitate între emiterea actului anulat și prejudiciul produs reclamantei, există îndeplinită și condiția culpei autorității emitente, stabilind și întinderea prejudiciului cauzat: actul administrativ a fost emis la 11.05.2007 si anulat irevocabil la 09.06.2008, astfel că pentru această perioadă reclamanta este îndreptățită la stabilirea prejudiciului suferit, conform raportului de expertiză contabilă ordonat în acel dosar, acesta fiind în cuantum de 80.966,56 lei și dobânda legală aferentă perioadei, calculată de la 24.03.2009.

În ce privește perioada 10.06._09 (adică de la rămânerea irevocabilă a hotărârii de anulare act administrativ și până la data reluării activității), Curtea apreciază că nu se justifică repararea prejudiciului, având în vedere că pârâta Municipiul Bistrița a solicitat reclamantei depunerea unor documente în vederea îndeplinirii condițiilor legale în materia transportului de călători - documente care au fost depuse complet abia la data de 09.02.2009, apreciindu-se că aceste măsuri nu au caracter șicanator, având în vedere exclusiv siguranța transportului public de călători.

În ce privește existența unei legături de cauzalitate între producerea prejudiciului și faptele chematelor în garanție ( pârâte în prezenta cauză ), care au depus o sesizare, urmare căreia s-a emis actul administrativ, Curtea de asemenea statuează irevocabil că nu există o astfel de legătură de cauzalitate între producerea prejudiciului și faptele chematelor în garanție, fiind în prezența unui act administrativ unilateral, care a fost emis în regim de putere publică, pentru producerea efectelor actului ne fiind nevoie de consimțământul destinatarului sau de voința unor terți. Dreptul la petiționare nu condiționează autoritatea publică în aprecierile sale unilaterale cu privire la necesitatea emiterii unui act administrativ, “prin urmare nu se poate reține în planul voinței emitentului actului o contribuție a chematelor în garanție” (f.42).

Prin prezenta acțiune, reclamanta . obligarea pârâtelor la plata în solidar a sumei de 110.000 lei și dobânda legală aferentă de ia data de 23.06.2011 și până la data plății efective.

Din lecturarea acțiunii introductive, rezultă ca această sumă reprezintă același prejudiciu reprezentat de același profit nerealizat în aceeași perioada 11.05._09, de această data ca urmare a pretinsei fapte ilicite a pârâtelor .” SRL și respectiv .” SRL. Se invocă totodată expertiza judiciară contabilă efectuată în dosarul judecat irevocabil nr._ al Tribunalului Bistrița Năsăud, expertiză privitor la care s-a răspuns obiecțiunilor, după care părțile nu au mai formulat obiecțiuni și nu au solicitat efectuarea unei alte expertize judiciare.

Se afirmă de către reclamantă, prin prezenta acțiune, că această expertiză nu ar fi reflectat, adevărul, solicitându-se, efectuarea unei noi expertize în prezenta cauză, privind același profit pretins nerealizat în aceeași perioadă, profit estimat la 110.000 lei.

Instanța a constatat că, toate aspectele învederate de reclamantă prin motivele acțiunii de față, privind fapta ilicită, raportul de cauzalitate și prejudiciul suferit, au fost clarificate în mod irevocabil de instanța de control judiciar în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița Năsăud, între acțiunea care a făcut obiectul acelui dosar și acțiunea care formează obiectul prezentului dosar există identitate absolută de obiect, iar scopul final urmărit de reclamant este același: obținerea unor despăgubiri reprezentând un profit nerealizat sau pretins nerealizat, în perioada 11.05._09, urmare a încetării activității de transport, chiar dacă pârâtele din dosarul de față aveau calitatea de chemate în garanție în dosarul soluționat irevocabil.

Autoritatea lucrului judecat are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată și că o constatare făcută prin hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, tocmai în scopul de a se realiza o administrare uniformă a justiției. Deci principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată în alt proces.

Astfel, având în vedere că situația litigioasă cu privire la părțile din prezentul dosar, la drepturile invocate de acestea, a fost tranșată irevocabil prin decizia civilă nr.2081/2011, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosar nr._, așa după cum s-a expus pe larg în considerentele prezentei hotărâri, instanța, raportat la disp.art.166 din C.proc.civ. și art.1200 pct.4 din vechiul cod civil (acte normative aplicabile în speță), va admite excepția puterii lucrului judecat, pe cale de consecință, va respinge acțiunea formulată de reclamanta ., ca fiind sub incidența puterii de lucru judecat.

Având în vedere constatarea în cauză a puterii lucrului judecat, instanța nu a mai analizat excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâte.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 C.proc.civ., reclamanta a fost obligată să plătească pârâtelor . SRL și . SRL, cheltuieli de judecată în cuantum total de 4.000 lei, câte 2.000 lei pentru fiecare, reprezentând onorarii avocațiale, justificate cu chitanțele depuse la filele 85 și 86 din dosar.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelanta ., care a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare.

In motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis excepția puterii lucrului judecat și a soluționat cauza fără a intra în judecata fondului, deoarece în temeiul principiului disponibilității în procesul civil, în prezenta cauză se pretind alte sume pe car nu le-a pretins în primul litigiu și nici nu au făcut obiectul vreunui litigiu între părți, pentru că la acea dată sumele erau imposibil de cunoscut și calculat. Sumele solicitate prin prezenta cauză, susține apelanta, sunt diferite de cele stabilite prin hotărârile instanțelor judecătorești în dosarul nr. 648/2009, respectiv pentru perioada ll.05.2007 – 9.06.2008 și reprezintă diferența dintre prejudiciul cauzat calculat prin estimare în baza rezultatelor contabile ale anului 2006, pretinse în dosarul nr. 648/ll2/2009 și prejudiciul efectiv cauzat, ce urmează a fi stabilit în baza rezultatelor contabile efective ale celor două pârâte S.C. T. B. IMPEX SRL, S.C. H.-B P. SRL, cu rezultatele efective ale reclamantei, pe lunile prestate în anul 2009, precum și pentru o perioadă suplimentară de timp, respectiv 09.06.2008 până la 9.02.2009. Astfel, nu este vorba despre autoritate de lucru judecat și doar prin acordarea efectivă a acestor sume cu titlu de diferență de despăgubire se dă satisfacție principiului reparării integrale și efective a pagubei provocată de către cele două pârâte. Se impune așadar efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească cu certitudine că sumele pretinse sunt diferite de cele acordate în primul ciclu procesual, motiv ce conduce la anularea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probatoriilor solicitate.

Apelul a fost legal timbrat conform chitanței (f.l0 anulată la dosar) și timbru judiciar aplicat.

Prin întâmpinare, pârâta S.C. T. B. IMPEX SRL, a solicitat respingerea apelului solicitat de reclamantă ca neîntemeiat, iar în subsidiar respingerea apelului și constatarea prescripției dreptului la acțiune a reclamantei. Arată pârâta că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, iar statuările deciziei civile nr.208l/20ll pronunțată de Curtea de apel în dosar nr. 648/ll2/2009 sunt intrate în puterea lucrului judecat, cu atât mai mult în ce o privește, faptul că prin această decizie a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de Municipiul Bistrița împotriva sa, acțiunea introductivă de instanță a fost admisă în parte pentru suma de 80.966,56 lei despăgubiri, cu dobândă aferentă, a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Municipiul Bistrița doar față de S.C. H.-B P. SRL, care a fost obligată să plătească pârâtei sumele arătate, stabilindu-se cu certitudine întinderea prejudiciului suferit de către reclamantă care a fost stabilit la 80.966,56 lei precum și perioada în care a suferit acest prejudiciu, respectiv între l0.06.2008 – 9.02.2009. Curtea a statuat irevocabil că nu există o legătură de cauzalitate între producerea prejudiciului și faptele chematelor în garanție S.C. T. B. IMPEX SRL, S.C. H.-B P. SRL, fiind în prezența unui act administrativ unilateral care a fost emis în regim de putere publică.

Referitor la prezența acțiune arată pârâta, în care reclamanta a solicitat obligarea sa în solidar cu cea de a doua pârâtă la plata sumei de ll0.000 lei cu dobândă aferentă, cu aceeași justificare și invocând același pretins prejudiciu suferit în perioada ll.05.2007 până la 9.02.2009, este neîntemeiată, situație în care, existând identitate de obiect, părți și scop, în mod corect instanța de fond a reținut autoritatea de lucru judecat și a pronunțat hotărârea atacată în prezentul apel.

Prin întâmpinare, pârâta S.C. H.-B P. SRL, a solicitat respingerea ca nefondată a apelului, cu mențiunea că hotărârea apelată este legală și temeinică, iar ca și chestiune prealabilă a solicitat obligarea apelantei la plata unei taxei judiciare de timbru egală cu l/2 din taxa datorată la suma contestată în situația în care acțiunea promovată este una evaluabilă în bani.

Privitor la chestiunea prealabilă privind timbrarea apelului, arată intimata că în cauză cererea de apel trebuie timbrată cu 50 % din taxa datorată la suma contestată, fiind o acțiune evaluabilă în bani.

In ce privește fondul apelului, se solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, hotărârea instanței de fond prin care s-a constatat incidența autorității puterii lucrului judecat fiind temeinică și legală. Astfel, statuându-se în mod irevocabil obligarea pârâtului Mun.Bistrița, prin primar, la plata sumei de 80.966,56 lei cu titlu de despăgubiri ,aferentă perioadei ll.05.2007 – 09.06.2008 și dobânda legală aferentă aceste sume, calculată de la 24.03.2009 până la data plății efective, reprezintă o dispoziție irevocabilă a instanței de control judiciar, cu atât mai mult cu cât în considerentele acesteia se reține că, pentru perioada l0.06.2008 - 09.02.2009 nu se justifică repararea prejudiciului.

In al doilea rând, arată intimata, chiar și în situația de admisibilitate a acțiunii formulate de reclamantă, se impune a se constata prescripția dreptului la acțiune, excepție invocată și în fața instanței de fond, obligatorie pentru instanță în temeiul prev.art.l8 din Decretul nr. l67/l958, sub imperiul căruia s-a născut, deoarece de la data pretinsei vătămări a trecut termenul general de prescripție al acțiunii.

Recursul este nefondat.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel precum și sub toate aspectele, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.

Referitor la excepția insuficientei timbrări a prezentului apel, invocată de intimata S.C. H.-B P. SRL, prin care se invocă faptul că apelul declarat de reclamantă trebuie timbrat cu 50 % din taxa datorată la suma pretinsă în cazul cererilor evaluabile în bani, tribunalul o găsește neîntemeiată și o respinge ca atare. Se reține că prin hotărârea apelată instanța de fond a admis excepția puterii lucrului judecat și a respins acțiunea introductivă prin admiterea acestei excepții.

Potrivit disp.art.ll alin.2 liniuța a 4-a din L.nr.l46/l997, se timbrează cu 4 lei cererile pentru exercitarea apelului sau recursului, împotriva hotărârilor prin care s-a respins cererea introductivă de instanță ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat. Prin urmare, în temeiul acestei dispoziții legale, prin rezoluția de înregistrare, instanța de apel a pus în vedere apelantei achitarea taxei judiciare de timbru aferentă apelului în sumă de 4 lei și a timbrului judiciar, dispoziție îndeplinită de către apelantă conform chitanței f.l0 anulată la dosar.

In ce privește fondul apelului, instanța îl găsește nefondat, urmând a fi respins și în consecință hotărârea instanței de fond va fi menținută în întregime ca fiind temeinică și legală.

În acest dosar, pârâta Municipiul Bistrița prin Primar, a chemat în garanție pârâtele din dosarul de față, respectiv pe .” SRL și .” SRL.

Prin decizia civilă nr. 208l din l6.05.20ll pronunțată de Curtea de apel Cluj în dosar nr. 648/ll2/2009, au fost admise recursurile declarate de Mun.Bistrița și chemata în Garanție . SRL, hotărârea instanței de fond a fost modificată în parte în sensul respingerii cererii de chemare în garanție formulată de Mun.Bistrița împotriva . SRL ,a fost admisă în parte acțiunea precizată formulată de reclamantă, iar pârâta Mun.Bistrița prin primar a fost obligată să-i plătească suma de 80.966,56 lei cu titlu de despăgubiri ( aferente perioadei ll.05.2007 – 09.06.2008) și dobânda legală aferentă acelei sume calculată de la 24.03.2009 și până la plata efectivă. Chemata în garanție . SRL a fost obligată să plătească Mun.Bistrița suma de 80.966,56 lei și dobânda legală aferentă acestei sume calculată începând cu 24.03.2009 și până la plata efectivă, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

In considerentele deciziei Curții de apel se reține în ce privește întinderea prejudiciului cauzat reclamantei că pentru perioada ll.05.2007 – 09.06.2008 reclamanta este îndreptățită la stabilirea prejudiciului suferit, cuantificat de instanță la suma de 80.966,56 lei și dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la 24.03.2009 și până la data plății efective. S-a stabilit că nu există o legătură de cauzalitate între producerea prejudiciului și faptele chematelor în garanție care au depus o sesizare în baza căreia a fost emis actul administrativ vătămător, care este un act unilateral, care exprimă voința unică a unității emitente, act emis în regim de putere publică.

Cum prin acțiunea introductivă de instanță, ce face obiectul prezentului apel, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata în solidar a sumei de ll0.000 lei și a dobânzii legale de la 23.06.20ll și până la data plății efective, sumă ce ar reprezenta prejudiciu, respectiv profit nerealizat pentru perioada ll.05.2007 – 09.02.2009, în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză ființează autoritatea de lucru judecat prin prisma soluției pronunțate irevocabil în dosarul nr. 648/ll2/2009 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, tranșat irevocabil prin decizia nr. 208l/20ll a Curții de apel Cluj, respingând acțiunea în temeiul admiterii excepției puterii de lucru judecat.

Nu pot fi primite motivele de apel invocate de către reclamantă în sensul că sumele pretinse prin acțiunea prezentă ar reprezenta diferența dintre prejudiciul cauzat calculat prin estimare și care a fost stabilit prin hotărârea Curții de apel mai sus arătată și prejudiciul efectiv cauzat, ce ar urma să se stabilească în temeiul unei expertize contabile efectuate în cauză, în condițiile în care, Curtea a statuat irevocabil că nu există o legătură de cauzalitate între producerea prejudiciului și faptele celor două chemate în garanție, pârâte în prezenta cauză. De asemenea, se observă că reclamanta invocă ca suma pretinsă prin acțiune reprezintă același prejudiciu reprezentat de profitul nerealizat pentru perioada ll.05.2009 până la 9.02.2009, deși cuantumul acestui prejudiciu a fost stabilit prin hotărârea arătată și întemeiată pe expertiza contabilă efectuată în dosarul nr. 648/ll2/2009, astfel că efectuarea unei noi expertize cu privire la aceleași obiective nu se justifică.

Autoritatea principiului lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces încheiat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, ci și eventualele contraziceri între două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, dată într-un alt proces, devenind incident aspectul efectului negativ invocat de doctrină în ce privește excepția puterii lucrului judecat.

Găsind pe deplin justificată hotărârea instanței de fond prin admiterea excepției puterii lucrului judecat, celelalte aspecte invocate prin întâmpinare și care țin de eventuala prescriere a drepturilor invocate de către reclamantă, nu vor mai fi analizate.

Față de aceste considerente, se va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.

In baza art.274 C.pr.civ., apelanta va fi obligată să plătească intimatelor . SRL și respectiv Harry B P. SRL câte l.000 lei pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta . sediul în Bistrița, ., jud.Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr.568 din 25.0l.20l3 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. 5884/l90/2012.

Obligă apelanta să plătească intimatelor . SRL, cu sediul în Bistrița, ..6l, jud.BN și respectiv Harry B P. SRL, cu sediul în Bistrița, ..36 A, jud.BN, câte l.000 lei pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Cu drept de recurs în termen de l5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 ianuarie 20l4.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

I. P. F. M. L. C. A.

Red/dact PI/CR

2 ex

Jud.fond. B. V.

← Dizolvare societate. registrul comerţului. Încheierea nr....		Încuviinţarea executării silite. Decizia nr. 254/2014.... →

Pretenţii. Decizia nr. 13/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 13/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD