Suspendare provizorie a executării. Hotărâre din 07-05-2014, Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 4314/190/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA C I V I L Ă Nr. 125/2014
Ședința publică de la 07 Mai 2014
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: F. M.
JUDECĂTOR V. C.
GREFIER G. H.
Pe rol fiind pronunțarea apelului declarat de apelanta . SRL, împotriva Sentinței civile nr. 8583/31.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._, în contradictoriu cu intimata ., având ca obiect contestație la executare.
Apelul s-a judecat în fond la data de 23 aprilie 2014, concluziile și susținerile reprezentanților părților fiind consemnate în aceea ședință, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, fiind amânată pentru a da posibilitate părților de a formula concluzii scrise pentru data de azi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând, constată că:
Prin Sentința civilă nr. 8583/31.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ , s-a respins excepția tardivității introducerii opoziției la executare invocată de .>
S-a admis cererea de chemare în judecată formulată de . în contradictoriu cu . SRL.
S-a anulat titlul executoriu fila CEC . 303 nr._, emisă de . .
S-au anulat actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 155/2013 al B. M. M..
A fost obligată . SRL la plata către . a sumei de 5398 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând 5000 lei onorariu avocațial și 398 taxe judiciare.
S-a respins cererea . SRL de obligare a . la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
1. Între cele două părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.54 din_, în baza căruia intimata s-a obligat să-i livreze mărfuri (păcură), iar contestatoarea s-a obligat să plătească prețul acestora( filele 6-9 la dosar).
2. Conform art. 5.4 din contract, scadenta plații a fost stabilită la 30 de zile de la livrare, prin ordin de plată.
3. Pentru garantarea plătii, părțile au stabilit ca oponenta să emită pentru intimată, cu titlu de garanție, o fila CEC care să acopere fiecare tranșă de marfă cumpărată (art.5.5 din contract).
În contractul amintit nu este inserată . numărul filei CEC ce a fost lăsată ca și garanție însă ambele părți recunosc că este fila CEC din cauză cu . 303 nr._.
Astfel scopul filei CEC din cauză era să garanteze obligația principală a oponentei de a plăti contravaloarea mărfii livrate de intimată.
4. Prin clauza prev. la art.5.6 litera a din contract, părțile au stabilit și consecințele neîndeplinirii la termen a obligațiilor de plată ale oponentei, respectiv introducerea la plată a filei CEC, cu notificarea prealabilă a emitentului cu cel puțin o zi calendaristică înainte, sistarea livrării produselor și perceperea penalităților de 0,3 % pe fiecare zi de întârziere.
5.Susținerea oponentei referitoare la faptul că mărfurile pe care le-a cumpărat de la intimată le-a vândut societății CELROM S.A. T. S., societate care i-a remis mai multe bilete la ordin pentru plata prețului, au relevanță doar pentru stabilirea provenienței biletelor la ordin ulterior girate, intimata fiind terț față de raporturile juridice dintre oponentă și CELROM S.A. T. S..
6.Aceste bilete la ordin girate intimatei, acoperă majoritar creanța datorată intimatei fiind în cuantum de 804.947,46 lei, în timp ce creanța intimatei față de oponentă era de 805.695,21 lei.
7. La data de 14.08.2008 oponenta a încheiat cu intimata. un acord intitulat "act adițional la contractul nr.54 din 08.01.2008" ( fila 10 la dosar), prin care s-a convenit că "prin girarea către intimată a BO emise de . favoarea intimatei pentru suma de 804.947,46 lei se stinge litigiul privitor la debitul scadent în sumă de 805.695,21 lei".
Prin această convenție încheiată între părți a avut loc o novație prin schimbare de debitor, respectiv intimata a acceptat ca suma de 805.695,21 lei datorată de oponentă să fie înlocuită cu bilete la ordin girate intimatei și implicit se stinge și garanția dată de oponentă prin fila CEC menționată, întrucât așa cum anterior s-a reținut, fila CEC avea rolul de a garanta debitul principal, ori prin stingerea debitului principal nu poate subzista garanția, cât timp părțile nu au prevăzut expres ca noua obligație să fie garantată prin garanțiile care însoțeau vechea obligație, conform art. 1134 cod civil.
Din actul adițional încheiat între părți se desprinde voința expresă a părților de a stinge litigiul privitor la debitul scadent în sumă de 805.695, 21 lei prin girarea biletelor la ordin emise de . intenția de a nova, intimata a acceptat ca oponentul să fie înlocuit în calitate de debitor de . gir.
Este adevărat că oponenta în calitate de girant va răspunde solidar cu . în temeiul girului și a calității sale de girant și nu în baza filei CEC emise în alb ca și garanție la obligația principală.
Girarea biletelor la ordin nu poate fi considerată o garanție a obligației anterioare a oponentei întrucât prin gir se transmit toate drepturile pe care oponenta le avea asupra biletului la ordin.
Dacă s-ar fi intenționat o garantare a obligației pe care oponenta o avea față de intimată s-ar fi apelat la instituția juridică a avalului și nu la instituția girului, întrucât girul privește transmiterea unui bilet la ordin iar avalul privește garantarea unui bilet la ordin.
8. La aceeași dată, respectiv la 14.08.2008, între . oponentă pe de o parte și între . intimată s-au încheiat două acte intitulate "protocol de acord care însă nu au relevanță în cauză, primul acord vizând stingerea litigiilor privind relațiile comerciale desfășurate până la acea dată între . oponentă, al doilea act vizând un termen suspensiv în ce privește executarea în situația neonorării la plată a biletelor la ordin girate de oponentă către intimată, termen acordat de intimată societății . două acte vizează nu raporturi juridice dintre părțile din cauză ci raporturi juridice dintre fiecare parte din cauză și terțul . doilea act fiind relevant doar în ce privește recunoașterea de către intimată a faptului că . emis către oponentă bilete la ordin cu o valoare de 804.947,46 .
9.Nu poate fi primită susținerea oponentei cu privire la intervenirea unei cesiuni de creanță, cesiunea de creanță și girul fiind instituții juridice diferite, domeniul lor de aplicare fiind diferit, girul aplicându-se doar cambiilor, biletelor la ordin și cecului și având reglementarea juridică în legea 58/1934 și 59/1934, în timp ce cesiunea de creanță este prevăzută de codul civil(art. 1391- 1398 și 1402-1404) și nu se aplică cambiilor, biletelor la ordin și cecului.
10. În temeiul art. 55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului:în procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 23,excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă;excepțiunile trebuiesc invocate la primul termen de înfățișare ;prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen de la prima instanță, când procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.
11.În cauza de față excepțiile au fost invocate de oponent în termen, fiind menționate chiar în cererea de chemare în judecată.
12. Conform pct. 257 din normele cadru BNR 7/1994:
„ excepțiile pe care o persoană obligată prin cec le poate opune posesorului cecului se împart în următoarele categorii:
a) excepții privitoare la nulitatea cecului;
b) excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul cecului și debitor (excepții personale);
c) excepții privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii sau executării în temeiul cecului (excepții procedurale).”
13. Conform pct. 258 din normele cadru BNR 7/1994:
„Excepțiile privitoare la nulitatea cecului sunt:
a) excepții deduse din însăși forma cecului (excepții formale);
b) excepții bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).”
14. Conform pct. 259 din normele cadru BNR 7/1994:
„ Pentru ca un cec să fie valabil nu este necesar ca el să întrunească condițiile esențiale menționate în art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentării la plată. Completarea cecului trebuie să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenită între trăgător și primitor.”
15. Instanța reține că intimatul nu a completat cecul conform înțelegerii dintre oponent și intimat, astfel deși obligația principală a oponentului a fost novată, stingându-se garanțiile ( fila cec emisă în alb), intimatul a completat fila cec inserând o sumă pentru care oponentul nu mai era obligat, în consecință nu se poate reține valabilitatea filei cec din cauză și instanța urmează a anula această filă cec, reținând reaua credință a intimatului la completarea cecului.
16. Cu privire la posibilitatea oponentei de a invoca excepțiile personale referitoare la raporturile dintre oponentă și intimată, instanța reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.23 din Legea nr.59/1934, oponenta fiind emitent și în același timp trăgător nu poate invoca excepții întemeiate pe raporturile sale cu el însuși( interpretând strict literar textul articolului menționat) sau cu posesori anteriori ai filei cec. În cauză nu există un posesor anterior a filei cec și oponenta poate invoca excepții întemeiate pe raporturile sale cu intimata, care este și unicul posesor al filei cec.
17. Inadmisibilitatea formulării contestației la executare invocată de intimat este fără obiect cât timp instanța a calificat ca aplicabile în cauză dispozițiile vechiului cod de procedură civilă iar oponenta a formulat pe lângă opoziția la executare și o contestație la executare pe care a timbrat-o corespunzător.
18. Cu privire la susținerea intimatului referitoare la posibilitatea primitorului cecului în alb de a completa instrumentul respectiv cu mențiunile cerute de art.1. conform înțelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară intervenția trăgătorului, instanța reține că a fost analizată anterior reaua credință a intimatei la completarea cecului tocmai pentru că nu a respectat înțelegerea intervenită între semnatarii cecului anterior completării acestuia.
19. Instanța nu poate primi susținerea intimatului referitoare la posibilitatea beneficiarului de a încasa cecul chiar dacă el a fost remis cu titlu de garanție, deoarece reținând intervenția novației fără ca părțile să prevadă expres menținerea garanțiilor, completarea cecului nu mai poate avea fundament juridic.
20. Cu privire la susținerea intimatei referitoare la . înscrierea cu doar o parte din creanța în tabelul creditorilor, instanța reține că nu a împiedicat-o nimeni și nimic pe intimată să se înscrie la tabelul credal cu toată suma din biletele la ordin girate și totodată avea la îndemână acțiunile derivând din gir pentru a obliga oponenta la plată și nu pe cele derivate din fila cec remisă inițial ca și garanție.
21.Instanța nu poate reține susținerea intimatului referitoare la faptul că prin girare se garantează plata datoriei către creditor, garantarea putându-se efectua doar prin aval, prin gir se transmite biletul la ordin.
22. este temeinică susținerea intimatului referitoare la giranții unui bilet la ordin sau a unei cambii, respectiv că sunt solidari răspunzători de acceptarea și plata la scadență a acestuia, însă executarea silită demarată de intimat în cauză nu are la baza biletele la ordin girate ci un alt titlu executoriu, respectiv fila cec remisă ca și garanție.
Pentru considerentele anterior expuse instanța reținând intervenirea novației prin schimbare de debitor, stingerea garanțiilor obligației inițiale a oponentei, reaua credință a intimatei la completarea filei cec, va anula fila cec din cauză și va admite opoziția la executare promovată de oponent.
Raportat la soluția reținută privind nulitatea titlului executoriu, pe cale de consecință instanța va anula și toate actele de executare efectuate împotriva contestatoarei.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă de la 1864, având în vedere că intimata urmează a cădea în pretenții, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată dovedite a fi suportate de oponentă( contestatoare ), reprezentând onorariul avocațial și taxele judiciare suportate.
Împotriva sentinței civile expuse a declarat apel . o consideră nelegală și netemeinică pentru motivele ce vor fi arătate în continuare:
Se solicită că, în considerarea caracterului devolutiv al prezentei cai de atac, după administrarea probatoriului și îndeplinirea formelor procesuale legale, prin hotărârea ce se va pronunța, cu privire la „ anularea titlului executoriu,, să se admită apelul astfel cum este formulat și în consecință: în principal, în baza art. 480 alin. (3) Cod procedură civilă, anularea hotărârii atacate, și judecând procesul: în principal respingerea contestație la executare ca inadmisibilă în temeiul art.54 din Legea nr. 59/1934, iar în subsidiar: respingerea contestației la executare ca netemeinică și menținerea ca legale și temeinice a actelor și formelor de executare silită întreprinse în dos. ex. nr.155/ex./2013 de B. M. M., precum și a titlului executoriu - fila CEC ..303_, cu cheltuieli de judecată.
În subsidiar, în baza art. 480 alin. (3) Cod procedură civilă, anularea hotărârii atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Se solicită ca, după administrarea probatoriului și îndeplinirea formelor procesuale legale, prin hotărârea ce se va pronunța, cu privire la „ anularea actelor de executare,, sa se admită recursul astfel cum este formulat să se caseze sentința recurată și reținând cauza spre judecare să se dispună: în principal, respingerea contestației la executare ca inadmisibila in temeiul art. 54 din Legea nr. 59/1934, iar în subsidiar să se respingă contestația la executare ca netemeinică și menținerea ca legale și temeinice a actelor și formelor de executare silită întreprinse în dos.ex.nr. 155/EX/2013 de B. M. M., precum și a titlului executoriu — fila CEC ..303_, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că întreaga argumentare a instanței are la baza aprecierea conform căreia fila CEC avea rolul de a garanta debitul principal ori prin stingere acestuia, prin novație cu schimbare de debitor, nu poate subzista garanția.
Considerentele instanței de fond sunt lipsite de temei legal și hotărârea este acordată cu aplicarea greșită a legii și fără o justa apreciere a probelor cauzei.
Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art.1 din Legea nr.59/1934. Primitorul cecului în alb, cât și oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mențiunile cerute de art. 1, conform înțelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară intervenția trăgătorului, dreptul de completare trecând de la un posesor la altul odată cu predarea cecului.
Întrucât cecul este un instrument de plată, beneficiarul îl poate încasa chiar dacă el i-a fost remis cu titlu de „garanție", pentru că de îndată ce un asemenea titlu este emis și el îndeplinește cerințele emisiunii, acesta are valoare de cec (titlu cambial), chiar și atunci când nu este destinat să efectueze o plată, ci doar servește să garanteze executarea unei obligații asumate de emitent fața de beneficiar.
In speță, între părți s-a derulat raportul civil de vânzare-cumpărare marfă, reglementat de Contractul nr.54/08.01.2008, care stipula la art. 5.2 ca " cumpărătorul va efectua plata contravalorii mărfii în termen de max.30 de zile de la data facturii, prin ordin de plata și va prezenta drept garanție o fila CEC ..303_, care să acopere limita de creditare stabilita potrivit art.5.1." Astfel cum însăși contestatorul recunoaște în cadrul acțiunii ( pag 2 primul aliniat), coroborat cu confirmarea soldului înscris în extrasul de cont din data de 30.06.2008, datoria acumulata de F. S.R.L. față de apelantă s-a ridicat, la data de 14.08.2008, la suma de 830.695,21 lei.
In condițiile prezentate debitorul F. S.R.L. înțelege să gireze o . bilete la ordin emise de Societatea CELROM S.A., titluri ce totalizau valoarea de 804.947,46 lei, încheindu-se în acest sens, la data de 14.08.2008, actul adițional la contractul nr.54/2008 ce stipula ca "prin girarea către . S.R.L. a BO emisa de .. in favoarea .. pentru suma de 804.947,46 lei se stinge litigiul privitor la debitul scadent in sumă de 805.695,21 lei.
Pentru cursivitate narativă se menționează că față de societatea CELROM S.R.L. prin Decizia nr.818/28.05.2009 pronunțata de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de BRD - Groupe Societe Generale, dispunând deschiderea procedurii generale a insolventei. La masa credală a debitoarei CELROM SA, apelanta A. ..L. a formulat cerere de înscriere, fiind admisă o creanță chirografară în sumă de 3.438.761,41 lei, obligație de plată în care este cuprinsă și suma înscrisă în BO girate. Până în prezent apelanta nu a încasat creanțele înscrise la masa credală.
In aceste condiții, în care practic girul s-a dovedit fără obiect, creditoarea a completat și depus la tras, la data de 11.01.2013, fila CEC deținuta în mod valabil cu titlu de garanție, aceasta fiind refuzată din lipsă totală de disponibil la tras.
I. Cu privire la susținerile contestatoarei privitoare la nulitatea titlului prin „încetarea mandatului" și inexistența obligației de plată, ca urmare a cesiunii de creanță sunt apreciate străine de cauză și formulate cu rea-credință.
Astfel, cesiunea de creanță, în general, este o modalitate de transmisiune a creanței aparținând cedentului către cesionar contra unui preț. Mecanismul cesiunii de creanță nu se aplică atunci când urmează a se efectua în cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal, nici atunci când ar avea ca obiect instrumente financiare, un titlu de credit sau un titlu reprezentativ asupra mărfurilor, cu excepția cesiunii reglementate de art.1587-1592 NCC. In ce privește cesiunea creanței constatată prin titlu nominativ, la ordin sau la purtător, regimul juridic este stabilit prin lege specială și în completare prin principiile expuse în art.1587-1592 Noul C.civ.
În consecință, apreciază ca netemeinică susținerea contestatoarei prin care cataloghează raportul de drept obligațional interevenit între părți la data de 14.08.2008 ca fiind o cesiune de creanță, în fapt fiind în prezenta unui gir, astfel cum este reglementat de legea specială, respectiv Legea nr.58/1934. Girul este o semnătură pe o cambie sau pe un bilet la ordin prin care proprietarul titlului dispune plata sumei prevăzute în document către o anumită persoană și la o anumită dată. Operațiunea de gir mai poarta numele de andosare. Girarea cambiei sau a biletului la ordin către o societate bancară poartă denumirea de scontare. Prin girare se garantează plata datoriei către creditor.
Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane numită giratar, printr-o declarație scrisă și subscrisă pe titlu odată cu predarea acesteia, toate drepturile care decurg din titlul astfel redactat și completat.
Girul este necondiționat și privește întreaga valoare a biletului la ordin sau cambiei. Giratarul dobândește toate drepturile deținute anterior de girant.
Giratarii sunt persoane care se angajează să plătească datoriile scadente ale unui terț, în cazul în care acesta din urma este incapabil să le achite. Giranții unui bilet la ordin sau a unei cambii sunt solidari răspunzători de acceptarea și plata la scadență a acestuia art.17 din Legea nr.58/1934, "girantul, daca nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptarea la plata".
Așadar, prin efectul girului, obligația de plată principală și recunoscută, care decurge din Contractul nr.54/2008, nu s-a stins, ci a fost garantată prin predarea biletelor la ordin în cauză. Desigur că, dovedindu-se ineficacitatea girului (apelanta creditoare nerenunțând nici măcar la beneficiul diviziunii ori cel al discuțiunii) sunt îndrituită să se îndrepte împotriva debitorului inițial/principal, F. S.R.L. pentru satisfacerea dreptului de creanță asupra căruia subzistă răspunderea în sarcina girantului F. S.R.L.
In ceea ce privește reaua - credință a intimatei la completarea filei CEC, trebuie arătat că potrivit art.14 din Legea nr.59/1934, dacă un CEC necompletat la emitere a fost completat fără a ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea - credință, sau dacă posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului. Cum în speță nu s-a dovedit nici una din aceste situații, privind reaua - credință a posesorului cecului, chiar dacă fila CEC ar fi completată ulterior demersului de recuperare al creanței în forma convenita de părți (prin BO emise de CLEROM și girate de F. SRL), acest aspect nu poate fi imputat intimatei - pârâte.
II. Cu privire la prescripția obligației de plată prin curgerea termenului de 3 ani din momentul girului,14.08.2008 și până la momentul depunerii la tras, spre decontare, a filei CEC,11.01.2013, se apreciază susținerea contestatoarei ca netemeinică.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune este o excepție de fond absolută, care prin regimul său juridic impune analiza condițiilor de exercițiu ale acțiunii, printre care și aceea a termenului în care poate fi exercitată chiar și din oficiu. Prescripția este definită ca fiind sancțiunea care lovește posibilitatea de exercitare a acțiunii civile prin stingerea dreptului de realizare silită a obligației civile corelative neexercitate de subiectul activ al raportului juridic în termenul de prescripție stabilit de lege. In analiza excepției invocate, instanța trebuie să stabilească, pe de o parte natura dreptului exercitat și, pe de altă parte, termenul de prescripție și momentul împlinirii acestuia.
În ce privește natura dreptului exercitat este fără tăgadă, că se află în prezența unui drept de creanță născut în patrimoniul A. . momentul scadenței obligațiilor de plată născute în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.54/2008.
Din momentul indicat, scadența obligației de plată a intervenit în situații succesive ce au determinat, prin reiterarea recunoașterii creanței ori prevederi legale, suspendarea ori întreruperea termenului de prescripție extinctivă.
Astfel momentul inițial la care trebuie să ne raportam este 14.08.2008, dată ce, potrivit statuării contestatoarei, reprezintă termen de început pentru curgerea termenului de 3 ani aferent prescripției extinctive a drepturilor de creanță iar termenul final este 11.01.2013, momentul depunerii la tras a filei CEC.
Trebuie reținut că în cauză sunt incidente normele prevăzute de Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă și nu prevederile din noul cod civil invocate de contestator.
Prescripțiile extinctive începute și împlinite sub imperiul reglementării anterioare nu sunt supuse dispozițiilor legii noi, deoarece ele reprezintă situații juridice trecute. Mai mult, art. 6 alin 2 din noul cod civil, prevede că actele și faptele încheiate, ori după caz săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii sau producerii lor.
Art. 6 alin 4 din codul civil și art.201 din Legea nr.71/2011, stabilesc că și prescripțiile extinctive începute și neîmplinite la data intrării in vigoare a legi noi sunt întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Prin urmare, legea aplicabilă prescripției extinctive, sub toate aspectele (început, termen, suspendare, întrerupere, repunere în termen, efecte), este legea în vigoare la data la care prescripția a început să curgă. Având în vedere faptul că în speța de față prescripția a început să curgă potrivit dispozițiilor din reglementarea anterioară, aceste norme se aplică și în privința verificării condițiilor de aplicare și în calculul termenului de împlinire .
In cauză la data de 14.08.2008, astfel cum s-a arătat anterior, părțile au convenit girarea către creditoare a biletelor la ordin emise de CELROM SA în favoarea contestatoarei F. S.R.L. Aceste titluri au fost depuse la tras spre decontare, refuzate și începută executare silita, însă în temeiul art.36 din Legea 85/2006, demersul a fost suspendat, A. ..L. înscriindu-se la masa credală cu creanța cuprinsa în BO-uri.
Astfel, este lesne de observat, că conduita apelantei nu poate fi catalogată ca pasivitate în demersul de încasare a creanței, fiind fără echivoc, acte și fapte întreprinse în scopul determinat și hotărât de părți prin Actul adițional din 14.08.2008 și Protocolul de acord din data de 14.08.2008, și anume de a încasa creanța de la CELROM SA.
Totodată în demersul judiciar ce a făcut obiectul dosarului nr._/3/2011, contestatoarea recunoaște în repetate rânduri, iar instanța de judecată statuează în cadrul considerentelor hotărârii, existența precum și asumarea creanței cuprinsă în fila CEC, aspect ce face aplicabil cazul de întrerupere al prescripției, astfel cum este reglementat în art.16 lit.a din Decretul nr.167/1958.
In drept: înțelege să-și întemeiez poziția procesuală pe textele normative indicate în cuprins.
Intimata .. prin mandatar, formulează „întâmpinare” (f.19-22), prin care solicită respingerea apelului formulat de apelanta S.C. A. ..L. și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Ca o chestiune prealabilă, se impune a se stabili daca apelanta a înțeles să critice hotărârea instanței de fond și cu privire la calificarea legii aplicabile, respectiv a noului ori a vechiului Cod de procedură civilă.
In fata instanței de fond, intimata a susținut că este aplicabil noul Cod de procedură civilă, iar apelanta a susținut ca aplicabil este vechiul Cod de procedură civilă, instanța de fond însușindu-și aceasta din urma opinie.
Apelanta își întemeiază apelul pe disp.art.470 din noul Cod de procedură civilă, însă nu motivează apelul și cu privire la temeiul de drept aplicabil, motiv pentru care apreciază că se impune rezolvarea mai întâi a acestei probleme.
Chiar dacă instanța de fond a stabilit că aplicabile sunt normele vechiului Cod de procedură civilă, iar prin acest nu s-a produs nicio vătămare părților litigante, problema este importantă din punct de vedere al căilor de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârii date în apel.
Pe fond apelul este nefondat.
1.Cu privire la inadmisibilitatea contestației. Acest motiv de apel apare doar în petite, nefiind în nici un fel motivat, astfel că nu se pot formula apărări, fiind nevoită să solicite doar a se constata caracterul nefondat al cererii de apel sub acest aspect.
2.Hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, cecul fiind nul atât prin
prisma disp.art.55 raportat la art.l și art.2 din Legea nr.59/1934, cât și prin prisma art.14 din Legea nr.59/1934.
2.1. Legea nr.59/1934 nu reglementează cecul în alb, această modalitate de emitere a titlurilor de valoare fiind reglementată doar în cazul biletului la ordin și cambiei. Normele legale reglementează cecul drept un titlu de plată a cărui condiții de valabilitate se apreciază la data emiterii, neavând două coordonate de timp: data emiterii și data scadenței.
In speța de față, cu privire la "emiterea" cecului trebuie să se raporteze la două momente distincte: data remiterii filei cec intimatei - care este data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.3523 din 17.09.2007 și data completării cecului și depunerii acestuia la banca trasa - care este data de 11.01.2013 (înscrisă pe cec ca fiind data emiterii).
La data de 17.09.2007, acest instrument nu avea valoarea de "cec", deoarece nu avea completată nicio mențiune, cu excepția semnăturii, împrejurare rezultată cu claritate din clauza contractuală prev.de art.6 din contract. In consecință, cu excepția semnăturii, cecului îi lipseau toate celelalte elemente prev.de art.l din Legea nr.59/1934.
Tot în baza clauzei de la art.6 din contract, a mandatat apelanta să completeze mențiunile obligatorii ale cecului în condițiile stipulate, mandatul fiind în mod evident dat sub condiția suspensivă a neexecutării voluntare a obligațiilor de plată născute din executarea contractului nr.3523/17.09.2007.
Susținerile au fost însușite de Curtea de Apel București, care, prin Decizia nr.l54/2013 pronunțată într-o speță nu similară ci chiar identică, depusă la dosar, sunt că intimata și-a executat obligațiile contractuale izvorâte din contractul nr.3523/2007, astfel că nu s-a împlinit condiția suspensivă sub care a fost dat mandatul privind completarea cecului. Mai mult, "actul adițional" încheiat la data de 14.08.2008 a novat obligațiile anterioare întemeiate pe contract, în condițiile în care obligația de plată a prețului a fost intervenita într-o obligație de garanție a plății biletelor la ordin emise de S.C. CELROM. S.A. ca obligație autonomă, independentă de raporturile contractuale anterioare, în calitatea intimatei de girant în baza Legii nr.58/1934. Apelanta are împotriva acțiunile izvorâte din biletele la ordin, pe care le deține in acest moment.. D. aceste obligații mai erau în ființa la data de 11.01.2013 când lipsurile care afectau valabilitatea cecului au fost "complinite" de intimata S.C. A. ..L.
Dar, conform raționamentului de mai sus, la data de 11.01.2013 mandatul privind completarea cecului cu mențiunile obligatorii nu era în ființă, astfel că nu se poate reține legala completare a acestor mențiuni ale cecului.
In prezenta speță nu suntem în faza încuviințării investirii cu formulă executorie a cecului ori a încuviințării executării silite, ci în procedura opoziției la executare, motiv pentru care instanța de judecată nu este limitată în a analiza existența formală a mențiunilor obligatorii pentru ca instrumentul de plată să valoreze cec, ci este îndrituită să analizeze fondul cauzei, respectiv daca mențiunile obligatorii pentru ca înscrisul supus analizei să valoreze cec existente pe instrumentul de plată au fost legal inserate. Cu alte cuvinte, instanța este îndreptățită să analizeze valabilitatea emiterii cecului.
Reîntorcându-se la analiza celor două momente care au caracterizat emiterea cecului, se constată că la data de 17.09.2007, când a fost remis apelantei, înscrisul nu valora CEC pentru că lipseau mențiunile privind data și locul emiterii, beneficiarul și, mai important, mențiunea privind ordinul necondiționat de a plăti o sumă de bani. Aceste deficiențe urmau a fi remediate în baza mandatului dat de intimată apelantei privind completarea CEC-ului cu celelalte mențiuni obligatorii prev.de art.1 din Legea nr.59/1934 pentru a valora CEC. Cum acest mandat a încetat la data de 14.08.2008, nu se poate reține existența valabilă a acestor mențiuni obligatorii completate la data de 11.01.2013 de apelanta . SRL în lipsa mandatului, motiv pentru care aceste mențiuni sunt nelegale, iar CEC.-ul este nul pentru lipsa elementelor obligatorii prev.de art.1 din Legea nr.59/1934.
In ce privește incidența art.14 din Legea nr.59/1934.
Conform art.14 „Dacă un CEC necompletat la emitere a fost completat fără a ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit CEC-ul cu rea-credință, sau dacă posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului”.
În primul rând, textul, legal se referă la terțul posesor de bună credință căruia nu-i poate fi opusă nerespectarea înțelegerilor intervenite între părți la data emiterii cecului, fiind apărat de lege pentru a fi pus la adăpost de eventualele înțelegeri frauduloase dintre posesorii anteriori, pentru a spori siguranța operațiunilor cu aceste titluri de valoare. Însă această reglementare nu poate fi invocată în folosul său chiar de către partea care a participat la emiterea cecului și care are cunoștință de aceste înțelegeri întrucât o privesc în mod direct.
A interpreta astfel dispoziția legală, ar însemna că celui care dobândește un cec necompletat la emitere îi este permis de lege să-l completeze după bunul plac, cu ce sumă dorește și în orice moment, fără să respecte înțelegerea intervenită între el însuși și emitent, iar trăgătorul nu poate să se apere pe calea opoziției la executare invocând în favoarea sa înțelegerile intervenite și abuzul săvârșit de emitent.
În al doilea rând, intimata a dobândit cecul cu rea-credință:
Raportându-se la momentul real al dobândirii, după distincțiile privind cele două coordonate temporare arătate și faptul că însuși posesorul a fost parte la înțelegerea intervenită, este evidentă reaua-credință la dobândirea cecului.
Astfel dobândirea cecului nu trebuie confundată cu remiterea înscrisului, respectiv a formularului tipizat. Dobândirea cecului este momentul în care posesorul a deținut înscrisul care valorează cec prin întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor prev.de art.1 din Leg.nr.59/1934.
Așa cum a arătat, acest moment este data de 11.01.2013, deoarece doar la această dată formularul tipizat intitulat cec a devenit cec în sensul legii nr.59/1934, nicidecum la data de 17.09.2013. Dacă l-ar fi depus la banca trasă astfel cum i-a fost remis cecul la data de 17.09.2013, cecul ar fi fost refuzat pentru lipsa mențiunilor, pentru că nu valorează cec, nu pentru lipsa disponibilului.
Deci dobândirea cecului în sens legal a avut loc la data de 11.01.2013, dată la care posesorul, respectiv apelanta, cunoștea că obligațiile de plată au fost stinse, astfel că la data dobândirii în sens legal a cecului intimata a fost de rea credință.
Cu privire la excepțiile personale:
Art.23 din Legea nr.59/1934 prevede: „Persoanele impotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu știință în paguba debitorului.
Art.55 alin. (2) prevede: "Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiată pe o probă scrisă."
Din interpretarea coroborată a celor două texte legale sus-citate se desprind următoarele concluzii.
Cel împotriva căruia s-a pornit acțiunea pe baza cecului nu poate opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile personale cu trăgătorul și cu posesorii anteriori. Deci, legea nu exclude excepțiile întemeiate pe raporturile personale ale celui împotriva căruia s-a pornit acțiunea cu chiar posesorul. Deci, în calitate de persoană împotriva căreia s-a pornit acțiunea, nu pot invoca față de posesor, raporturile personale cu ceilalți obligați: trăgătorul și posesorii anteriori pentru a refuza plata. Dar, pot să invoce raportul personal cu posesorul care îi cere plata cecului.
Acest raport personal, fundamental, poate fi invocat atunci când are ca obiect chiar raportul dintre posesor și cel față de care s-a pornit acțiunea, fiind excluse doar raporturile dintre cel împotriva cărora s-a pornit acțiunea și ceilalți obligați. Că este așa, o confirmă chiar disp.art.55 alin.(2) din Legea nr.59/1934, care prevede că excepțiile personale vor fi soluționate de urgență. per a contrario, excepțiile personale nu sunt excluse, nu se poate absolutiza ideea că raporturile personale nu vor putea fi invocate niciodată, în nicio situație. Dimpotrivă, aceste excepții pot fi invocate, însă în mod restrictiv, numai când au ca obiect raporturile personale ale celui față de care s-a pornit acțiunea cu cel care este posesorul cecului.
Ori, în speță, intimata a invocat excepția inexistenței obligației de plată în temeiul raportului dintre aceasta, în calitate de trăgător și posesor, nicidecum în temeiul raporturilor dintre intimată și alți obligați.
Cu totul alta ar fi fost situația dacă posesorul - respectiv apelanta ar fi girat cecul unui terț. In acea situație, intimata nu ar fi putut invoca față de posesor (giratar) excepția inexistenței obligației de plată întemeiată pe raportul dintre intimată și apelantă (girant).
Intimata .., a formulat concluzii scrise (f.27-31), prin care se solicită respingerea apelului formulat de apelanta S.C. A. ..L., menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Operațiunile realizate între cele trei părți la data de 14.08.2008 nu au reprezentat un simplu gir al biletelor la ordin, pentru care nu ar fi fost necesar a se încheia acte scrise.
Aceste operațiuni au reprezentat o veritabila cesiune de creanța. Prin aceste operațiuni, creanța deținuta de intimată împotriva S.C. CELROM S.A. a fost transmisă apelantei S.C. A. ..L., fapt care rezultă cu certitudine atât din actul adițional încheiat la data de 14.08.2014 între intimată si apelantă (fila 11 ds.fond), cât și din înscrisul intitulat "PROTOCOL DE ACORD" (filele 12 si 77 ds.fond), comunicat și acceptat de intimată, încheiat între apelanta S.C. A. ..L. și S.C. CELROM S.A., prin care părțile au convenit: " S.C. A. ., în situația în care BO emise de .. către .. (804.947,46 lei) și .. (1.762.955,98 de lei) la data de 14.08.2008 și girate în favoarea . S.R.L. nu vor fi onorate la plata, să se suspende pe termen de 1 an orice executare silită imobiliară și să accepte eșalonarea debitului neachitat într-o perioada de 6 luni.
Părțile convin ca eventuală datorie în cazul nedecontării BO susmenționate să fie transferata la . S.R.L.
Prin urmare, nu ne aflăm doar în prezența unei operațiuni de girare a biletelor la ordin pentru plata prețului, ci a unui veritabil transfer al creanței deținute de intimată împotriva .. în scopul plătii prețului contractual.
Concluzionând, obligația de plată a prețului mărfurilor livrate, garantată prin lăsarea în mâna creditoarei S.C. A. .. a unei file cec necompletate, a fost executată prin cesionarea creanței, sprijinind aceste susțineri și pe Decizia civilă nr.154/2013 a Curii de Apel București, pronunțată în cauză în care cealaltă societate implicată, S.C. LUXVADOS IMPEX S.R.L. a solicitat obligarea apelantei din prezenta cauză la plata diferenței rezultate între suma datorată cu titlu de preț și valoarea înscrisă în biletele la ordin girate. Menționează că aceasta este unica diferență dintre raporturile juridice, actele încheiate între părți fiind absolut identice.
Cu privire la raporturile juridice dintre părți, Curtea de Apel București a reținut:
In ce privește excepția de neexecutare a contractului (actului adițional) si a obligației de garanție a cedentului, ambele aspecte apar ca nefondate întrucât, pe de o parte, executarea actului adițional se petrecea, cât privește obligațiile intimatei sub aspectul dreptului substanțial, prin girarea (si predarea) biletelor la ordin, iar in ceea ce privește obligațiile sale in calitate de cedent (in raportul juridic de drept substanțial), cedentul trebuie sa garanteze existența și certitudinea creanței, iar nu solvabilitatea (eventual viitor) a debitorului cedat, părțile nu prevăd o derogare - posibilă - în acest sens (de altfel, nu s-a făcut dovada ca la momentul cesiunii debitorul cedat nu era solvabil; insolvabilitatea sa prezenta, poate să fi survenit ulterior acelui moment).
Prin manifestarea de voință exprimată în actul adițional, părțile au modificat raporturi obligaționale preexistente între ele, această manifestare având atât consecințe cu privire la raporturi juridic de drept substanțial (modificatoare), cât și consecințe cu privire la nașterea unui raport juridic autonom, specific.
Sub acest aspect se poate ca apelanta să se afle în eroare întrucât giranții succesivi ai biletelor la ordin, rămân obligați față de giratar pentru creanța înscrisă în acesta (care este de altfel și titlu executoriu), dar asta nu a însemnat că în ce privește raportul juridic de drept substanțial, grefat pe caracteristicile unei cesiuni de creanță, cedentul nu și-a îndeplinit obligațiile față de cesionar. Or, cedentul îndeplinindu-și obligațiile față de cesionar (care nu includ garantarea solvabilității viitoare a debitorului cedat), atunci și prețul cesiunii (care include în acest ca o diferență de plata, pe lângă stingerea de datorie anterioara), trebuie considerat drept datorat..."
Prin urmare, la data completării filei cec de către apelantă, obligația de plata a prețului, respectiv a sumei cu care a fost completat cecul, era stinsă.
In aceste împrejurări apar două probleme de ordin juridic care trebuie supuse atenției.
1. Prima, este cea a dreptului de a completa fila cec.
Pentru a fi valabil, cecul trebuie sa conțină mențiunile esențiale prev.de art.1 din L.nr.59/1934, altfel nu va fi socotit cec, respectiv va fi nul conform art.2 raportat la art. 55 din L.nr.58/1934.
Aceste mențiuni, cu excepția semnăturii, nu au fost completate de subscrisa, ci de apelanta pe baza mandatului dat prin contractul nr.54/2008. Prin clauzele prev.la art.5.5 și 5.6 din contract subscrisa am mandatat apelanta sa completeze cecul si sa-1 depună la banca spre decontare, sub condiția "neîndeplinirii la termen a obligațiilor de plata de către cumpărător" .
Având în vedere această stare de fapt, coroborată cu stingerea obligațiilor de plată a prețului, concluzia care se desprinde este univocă: în primul rând, completarea și depunerea cecului la bancă de către apelantă, respectiv mandatul dat în acest sens, a fost convenit sub condiția suspensivă a neîndeplinirii obligației de plată. Aceasta condiție nu s-a îndeplinit, întrucât obligația de plată a fost executată prin cesionarea creanței, după cum s-a arătat. In al doilea rând, obligația principala, de plată a prețului, fiind stinsaă, odată cu ea s-a stins și dreptul apelantei de a completa fila cec, s-a stins mandatul pe care intimata l-a dat în acest sens.
Mergând mai departe cu raționamentul, rezultă că mențiunile obligatorii pentru ca înscrisul tipizat remis să valoreze cec, au fost completate în lipsa mandatului. In lipsa mandatului, mențiunile inserate în cec în luna ianuarie 2013 de către S.C. A. ..L., mult după încetarea mandatului, nu sunt valabile, astfel că nu se poate aprecia că cecul conține toate elementele obligatorii prev.de art.l din Leg.nr.59/1934. Singura mențiune valabilă este cea existenta pe cec la data la care s-a stins mandatul, adică semnătura reprezentantului legal al intimatei, însă singură această mențiune nu acoperă viciile rezultate din lipsa celorlalte mențiuni.
O a doua problemă, constă în a stabili dacă intimata poate invoca față de apelantă excepțiile bazate pe raportul juridic substanțial. Răspunsul la această întrebare este afirmativ.
In primul rând, din interpretarea per a contraria a disp.art.55 alin.2 din L.nr.59/1934: "Excepțiunile personale vor trebui sa fie de grabnica soluțiune si întotdeauna întemeiate pe o proba scrisa". Este evident că legea permite invocarea acestor excepții personale, din moment ce reglementează modalitatea și condițiile în care pot fi invocate.
Conform art.55 din L.nr.59/1934, intimata poate invoca excepțiile de nulitate a titlului prev.de art.2 și excepțiile personale care nu sunt oprite de art.23 din L.nr.59/1934: "Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, in baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobândind cecul a lucrat cu știință în paguba debitorului" . După cum rezultă din acest text, intimata nu poate invoca față de posesor raportul fundamental dintre intimată și obligații anteriori, din amonte în șirul transmiterilor. In speță nu sunt într-o astfel de situație, deoarece posesorul este chiar persoana care are calitatea de parte în raportul fundamental, întrucât raportul substanțial a luat naștere între intimată, care are calitatea de trăgător/tras/obligat la plată și posesor - beneficiar, care este apelantă, dreptul să invoce excepțiile întemeiate pe raportul substanțial.
Cu totul alte ar fi fost situația juridică dacă apelanta ar fi girat cecul unui terț de bună credința pentru plata unei creanțe proprii. Față de acest terț nu ar fi putut invoca excepțiile personale întemeiate pe raportul substanțial dintre părțile, terțul fiind protejat împotriva unor înțelegeri frauduloase dintre posesorii anteriori, astfel că ar fi fost nevoit să plătească cecul și apoi se îndreptă împotriva S.C. A. ..L. în baza dispozițiilor speciale.
In sprijinul acestor susțineri invocă și Normele BNR nr.7/1994: "257.Excepțiile pe care o persoană obligată prin cec le poate opune posesorului cecului se împart în următoarele categorii: a) excepții privitoare la nulitatea cecului; b)excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul cecului și debitor (excepții personale); (s.n.) c)excepții privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii sau executării în temeiul cecului (excepții procedurale).
Excepțiile privitoare la nulitatea cecului sunt:
a) excepții deduse din însăși forma cecului (excepții formale);
b) excepții bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).
Pentru ca un cec să fie valabil nu este necesar ca el să întrunească condițiile esențiale menționate în art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentării la plată. Completarea cecului trebuie să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenită între trăgător si primitor. În cazul în care cecul nu se prezintă la plată regulat ca formă, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elementele esențiale comentate în prezentele norme-cadru în legătură cu art. 1 din Legea asupra cecului, un asemenea instrument nu are valoarea juridică a unui cec. Un astfel de cec este nul din punct de vedere legal. Nulitatea cecului pentru asemenea vicii de formă rezultă din chiar cuprinsul cecului și nu necesită alte probe.
Excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente nu rezultă din cuprinsul cecului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia.
Excepțiile referitoare la forma cecului (excepții formale) pot fi invocate de oricare dintre semnatarii cecului, deoarece instrumentul se prezintă inform din punctul de vedere al Legii asupra cecului.
Excepțiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsă de reprezentare valabilă nu pot fi invocate decât de către persoanele ale căror obligații sunt lovite de nulitate în chiar substanța lor pe aceste considerente.
Excepțiile personale derivă din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cecului. Aceste raporturi constituie, de regulă, raportul fundamental din care a derivat obligația abstractă asumată prin cec. Excepțiile personale sunt: excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cecului; excepții referitoare la viciile de consimțământ; excepții izvorând din raporturi ulterioare creării cecului.
Excepțiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnică soluțiune". Prin acte scrise "de grabnică soluțiune" se înțeleg acele acte prin care excepția se dovedește completă, adică fără a mai fi necesară administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza soluționarea acțiunii legale privind cecul respectiv."
Un al treilea motiv de nulitate sete reprezentat de încălcarea disp.art.14 din Leg.nr.59/1934: "Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea credință, sau dacă posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului".
Situația din speța se grefează perfect pe situația reglementata de textul citat.
Cecul nu a fost completat la emitere, completarea fiind făcută de apelanta in luna ianuarie 2013. Cecul a fost completat de apelanta cu suma datorata de subscrisa cu titlu de preț anterior datei de 14.08.2008. La data de 14.08.2008 obligația de plata a prețului s-a stins, fapt cunoscut de apelanta din moment ce are calitatea de parte in raportul juridic, astfel ca reaua-credință a acesteia la momentul completării cecului este evidentă, după cum evident este si faptul că apelanta a completat cecul fără să țină seama de înțelegerile intervenite in data de 14.08.2008.
Pentru motivele expuse, solicită respingerea apelului și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată în apel conform chitanței atașate.
Apelul declarat în cauză nu este fondat .
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 476-479 Cod procedură civilă, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală nefiind dat nici un motiv de anulare sau de schimbare a hotărârii.
Instanța de fond în mod justificat a dispus anularea filei CEC . 303 nr._ emisă de intimată și pe cale de consecință a anulat și actele de executare silită efectuate în baza acestui titlu executoriu în dosarul execuțional nr. 155/2013 al B. M. M..
Obligația de plată a mărfurilor livrate de apelantă intimatei în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 54 din data de 8.01.2008 a fost stinsă potrivit actului adițional la contract prin girarea către apelantă de către intimată a BO emise de . favoarea intimatei pentru suma de 804.947,46 lei, act adițional confirmat și de protocoalele de acord încheiate de părți cu .>
În aceste circumstanțe obligația de plată fiind executată prin girarea BO, apelanta nu mai era îndreptățită să procedeze la completarea filei CEC emisă anterior de intimată pentru garantarea obligației de plată a prețului și să o depună la bancă în vederea plății.
Împrejurarea că ulterior . intrat în insolvență nu modifică raportul juridic stabilit anterior de părți prin încheierea actului adițional și anume stingerea obligației de plată prin girarea biletului la ordin.
Prin acest act adițional intimata doar a transmis apelantei titlul de credit menționat și nu l-a avalizat și nici nu a garantat pentru solvabilitatea viitoare a . ca apelanta să aibă o justificare de a uza și de fila CEC după ce s-a înscris deja la masa credală a falitei în baza biletului la ordin chiar și numai parțial.
Pentru considerentele menționate tribunalul în baza prev. art. 14 și 55 raportat la art. 1 și 2 din Legea nr. 59/1934 și ale art. 480 alin. 1 NCPC urmează să respingă ca neîntemeiat apelul declarat în cauză.
În baza prev. art. 453 NCPC tribunalul va obliga apelanta să plătească intimatei suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu de avocat (f. 26).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGEII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de apelanta . SRL împotriva sentinței civile nr.8583/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița privind pe intimata ..
Obligă apelanta să plătească intimatei suma de 3.000 lei cu titlu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 7 mai 2014.
P., JUDECATOR, GREFIER,
F. M. V. C. G. H.
Fl.M./VF.
2 ex./22.05.2015.
Jud.fd.B. M.A.
| ← Încuviinţarea executării silite. Decizia nr. 123/2014.... | Încuviinţarea executării silite. Decizia nr. 136/2014.... → |
|---|
