Obligatia de a face. Decizia nr. 27/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA

Decizia nr. 27/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 29-01-2014 în dosarul nr. 4797/315/2012

DOSAR NR._ Apel - obligația de a face

ROMÂNIA

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE

C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 27

Ședința publică din 29 ianuarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - F. E.

JUDECĂTOR - E. I.

Grefier - E. B.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții reclamanți P. G. V. și P. B. G., ambii domiciliați în Târgoviște, .. 133, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 3069/1.07.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, . C. I., nr. 50, județul Dâmbovița, ca urmare a recalificării căii de atac.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea apelantului P. G. V., să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 29 ianuarie 2014, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 16.05.2012, sub nr._, reclamanții P. G. V. și P. B. G., în contradictoriu cu pârâta C. de A. Târgoviște SA, au solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta să monteze de urgență un apometru la limita cartierului american situat în Târgoviște, .. 131 B, județul Dâmbovița, obligarea acesteia la suma de 100 lei/zi daune către ei, până la . și obligarea la restituirea sumelor încasate prin fraudă, sumă estimată fiind de 1000 lei, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, s-a motivat de către reclamanți că, în repetate rânduri s-au constatat erori de înregistrare a apometrului ce aparține pârâtei, a solicitat acesteia înlocuirea, pentru ca proprietarii să nu mai plătească ceea ce nu consumă.

Este vorba de un apometru subdimensional ce nu corespunde unei rețele de 110 ce a fost montat pe cheltuiala lor, în condițiile în care, pârâta a refuzat montarea unui apometru corespunzător din punct de vedere tehnic la limita proprietății, așa cum legea, o obligă.

Cu rea-credință aceasta a inițiat demersuri de a construi fără acceptul proprietarilor și a disciplinei în construcții un racord de 600 și o rețea ce nu se poate executa din punct de vedere tehnic, suprapunând-se cu alte construcții autorizate prin PUZ.

Aceste acte delictuale comise de pârâtă au afectat și au tulburat liniștea cartierului, fiind vinovată de instigare la producerea de infracțiuni la adresa proprietarilor.

Cu ocazia ultimei facturări atașate, se observă că, la 3 mc consumați au fost facturați 17,24 mc., la 9 mc. au facturat 51,883 mc, iar la 2 mc consumați au fost facturați 11,529 mc.

Această poziție a pârâtei, denotă rea credință, în repetate rânduri a fost înștiințată despre această situație, fie verbal fie prin notificare scrisă, cea în cauză, refuzând sistematic, să dea curs cererilor lor.

În drept au fost invocate disp. art.1349, 1350 din Codul civil, art. 6 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul protocol adițional al convenției, art. 47 alin. 1 din Constituția României.

S-a depus la dosar, facturi fiscale emise de către pârâtă către reclamanții din prezenta cauză, adresa emisă de .. către pârâtă înregistrată sub nr._/2009, cererea formulată de aceeași instituție către pârâtă din 5.02.2010, notificarea emisă de . către pârâtă înregistrată la data de 14.04.2010.

Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea cererii reclamanților ca neîntemeiată, arătând că, la acest moment, la limita de proprietate menționată de reclamanți în cererea de chemare în judecată la punctul Târgoviște – Calea Câmpulung nr. 131 B, există montat un apometru general marca C. G. DN 40 seria_, care funcționează corespunzător metrologic. Acest contor, poartă sigiliul de fabrică din anul 2009, se află în termenul general de garanție metrologică, fapt ce atestă, funcționarea sa, în condiții optime și potrivit standardelor metrologice în vigoare la această dată.

Contorul de branșament este montat cu acordul reclamantului, fiind sigilat metrologic la momentul montării în instalație, respectiv 18.11.2009, reverificat la data încheierii contractelor de furnizare, în vigoare la această dată, respectiv 15.03.2010.

Acest racord, rezultă din procesul verbal încheiat în data de 29.01.2010 ce poartă semnătura tuturor abonaților individuali, racordați din acest branșament.

Obligația montării unui contor la branșament era una legală, numai în situația în care la branșamentul reclamat nu exista un aparat de măsură a consumului, cum acesta exista la momentul redactării cererii de chemare în judecată acțiunea este neîntemeiată.

Nici celălalt considerent pentru care se solicită montarea unui apometru la branșament, respectiv acela că societatea nu a dorit verificarea sa metrologică, nu poate fi luat în calcul, deoarece, la momentul la care s-a solicitat verificarea metrologică, prin adresa nr. 5377/25.02.2012 societatea nu a refuzat acest fapt, li s-a comunicat celor în cauză obligația prezentării la sediul instituției în vederea achitării taxelor legale de verificare metrologică.

Reclamantul nu s-a conformat nici până la această dată, unei asemenea obligații, astfel că cererea sa este neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 3069/01.07.2013, instanța de fond a respins acțiunea formulată de reclamanții P. G. V. și P. B. G., în contradictoriu cu cu pârâta . Târgoviște - Dâmbovița SA.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

., prin mai multe adrese emise către pârâtă, adrese depuse la dosar de către reclamanți, a solicitat pârâtei să monteze un apometru de control, similar celor de la scara blocului, la limita cartierului american, situat în Târgoviște, Calea Câmpulung nr. 133, județul Dâmbovița, pentru a se putea controla și compara consumurile de apă și a se evita eventualele sustrageri. Aceste notificări au fost emise de societate (și nu de către reclamanți) către pârâtă solicitând constant acesteia montarea unui apometru la limita cartierului respectiv.

Din punctul de vedere al reclamanților, apometrul existent este subdimensionat, fapt ce ar determina unele diferențe de consum, imputabile locatarilor care sunt racordați din acesta.

Pârâta a produs dovezi din care rezultă că, în Târgoviște, Calea Câmpulung nr. 133 B, județul Dâmbovița, există montat un apometru general marca C. G. DN 40 care funcționează corespunzător metrologic, se află în termenul de garanție metrologică, iar contorul de branșament este montat cu acordul reclamantului P. V., fiind sigilat metrologic la data montării în instalație, 18.11.2009 și reverificat la data încheierii contractelor de furnizare apă potabilă individuală.

Susținerea reclamanților, în sensul că apometrul care este montat la limita de proprietate în acest moment este subdimensionat, este contrazisă de expertul de specialitate care, în conținutul raportului, a concluzionat că acest branșament corespunde din punct de vedere tehnic, apometrul principal montat în căminul de branșament corespunde și din punct de vedere tehnologic, având în vedere faptul că din acest branșament sunt alimentați doar un număr de 3 utilizatori. Acest apometru se află și în termenul legal de verificare metrologică, valabilitatea verificării fiind de 5 ani.

De asemenea, expertul a menționat că apometrele de branșament au clasă de precizie C, precizie înaltă, iar apometrele de imobil sunt, de regulă de clasa A sau B, mai accesibile ca preț, dar cu o exactitate mai mică.

În aceste condiții, capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la montarea unui apometru la limita cartierului american, la nr. 131 din Târgoviște, nu poate fi primit, în condițiile în care apometrul corespunde din punct de vedere tehnic dar și tehnologic și face parte din clasă de precizie înaltă.

Capătul II de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii de 100 lei/zi până la . anume montarea unui apometru corespunzător nu poate fi primit, daunele cominatorii apar ca un mijloc de constrângere, prin amenințarea pe care o prezintă pentru debitor, spre a-l determina să-și execute obligația asumată. Cum nu s-a reținut în sarcina pârâtei vreo obligație, daunele cominatorii solicitate de către reclamanți în cuantumul prevăzut în cererea de chemare în judecată nu se justifică.

Reclamanții au mai solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1000 lei cu titlul de daune, sumă ce ar reprezenta c.val sumelor încasate de către pârâtă prin facturarea unor cantități mai mari de apă decât cele consumate inițial. În drept acest capăt de cerere a fost întemeiat pe dispozițiile art. 1381 din Noul Cod Civil, dispoziții ce se referă la faptul că orice prejudiciu dă dreptul la reparație, dar și pe dispozițiile art.1357 alin. 1 cod civil, potrivit căruia cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să-l repare.

Analizând acest capăt de cerere în raport de dispoziția legală arătată – art. 1357 din Noul cod civil - constată că nu sunt îndeplinite condițiile acestei răspunderi.

Ddin actele și lucrările dosarului nu rezultă vreo faptă ilicită a pârâtei săvârșită cu vinovăție care să atragă obligarea acesteia la plata prejudiciului, pe care reclamanții l-au estimat la suma de 1000 lei. Dimpotrivă, din raportul de expertiză întocmit în cauză reiese în mod clar cauzele subiective și cele obiective care pot conduce la înregistrarea unor cantități de apă și printre acestea se regăsesc și atitudinea consumatorului care, prin diferite metode, utilizează apa fără a se înregistra cu consum. De asemenea, s-au menționat și cauze obiective, pierderi pe instalația interioară aflată în proprietatea indiviză, caracteristicile tehnice și metrologice ale contoarelor folosite în contorizarea individuală, fiabilitatea acestor contoare dar și erori de citire. Acestea au fost cauzele enumerate de expert, privind eventualitatea unor pierderi de apă de la apometrul de branșament la contoarele secundare individuale și nu vreo vinovăție a pârâtei.

Nici prejudiciul în sumă de 1000 lei nu a fost dovedit în mod clar de către reclamanți.

La data de 23.07.2013, reclamanți P. G. V. și P. B. G. au declarat apel împotriva sentinței instanței de fond, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, reclamanții au susținut că:

Pârâta le-a refuzat solicitare de a edifica rețeaua de apă la limita fiecărei proprietăți, obligându-i pe ei să procedeze la edificarea acestei rețele și a refuzat să monteze un apometru la limita proprietății, cum îi obligă legea, care să corespundă din punct de vedere tehnic, determinându-i pe reclamanți să cumpere un apometru care datorită prețului nu corespunde tehnic; acest aspect i-a prejudiciat grav, întrucât a atras facturarea unor sume exagerate, așa-zise pierderi, care în realitate nu există.

Susțin apelanții că montarea apometrului general este o obligație legală care revine pârâtei, consumatorii având obligația legală de a cumpăra apometrul de la limita fiecărei gospodării, obligație care a fost îndeplinită de reclamanți.

Instanța de fond a reținut în mod incorect faptul că din procesul verbal rezultă că racordul poartă semnătura tuturor abonaților individuali, acesta purtând semnătura numai a 3 consumatori din 6, câte contoare individuale există.

De asemenea, a reținut în mod incorect faptul că obligația montării unui contor de branșament era una legală numai dacă nu există un aparat de măsură, compania de apă fiind obligată de lege să monteze la acel loc apometrul de măsură proprietatea sa.

În mod greșit instanța de fond nu a luat în calcul faptul că reclamanții au cerut pârâtei verificarea metrologică, pe considerentul că nu au plătit această verificare, compania de apă fiind obligată prin lege să monteze apometrul sau/și implicit să-l verifice, dacă apar semnale de neregularitate.

Refuzul de a verifica apometrul de către expert, cu toate că reclamanții au sesizat deficiențe și grave erori, neexistând nicio pierdere pe instalația interioară, lovește de nulitate întreaga expertiză efectuată.

- în mod eronat instanța de judecată a reținut faptul că reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la montarea urgentă a apometrului general, așa cum este obligată de lege și de contractele de furnizare apă. ., în calitate de administrator a notificat legal . montarea apometrului general, nu pentru a compara consumurile de apă, ci pentru a le factura și obliga consumatorii la plata conform contorului;

În drept, au fost invocate disp. art. 304, art. 3041 Cod procedură civilă, art. 6 și 13 din CEDO, art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție.

Prin încheierea de ședință din 13.11.2013, tribunalul, în raport de dispozițiile art. 282 și 2821 Cod procedură civilă, apreciind că litigiul ce are ca obiect principal obligația de a face între un consumator și un profesionist, este supus căii de atac a apelului, a calificat calea de atac drept apel.

S-a încuviințat apelanților proba cu înscrisurile pe care aceștia le-au depus la dosar: adresa nr. 35/30.05.2013 înaintată de Asociația Cartier American Priseaca SA către C. de A. Târgoviște SA, factura fiscală – plată contor, buletin de verificare metrologică, certificat de calitate și garanție contor, tabel cu facturi – apă P. G. V. pentru perioada 10.04._13, tabel cu facturi apă P. B. G. pentru perioada 10.04._13.

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, a considerentelor instanței de fond, precum si prisma normelor legale incidente, tribunalul apreciază ca apelul este nefondat.

Potrivit art. 3 lit. i) din Legea nr. 241 /2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare i) branșament de apã reprezintă partea din rețeaua publicã de alimentare cu apã care asigurã legãtura dintre rețeaua publicã de distribuție și rețeaua interioarã a unei incinte sau a unei clãdiri. Branșamentul deservește un singur utilizator. În cazuri bine justificate și atunci când condițiile tehnice nu permit altã soluție se poate admite alimentarea mai multor utilizatori prin același branșament. Pãrțile componente ale unui branșament se precizeazã în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apã și de canalizare. Branșamentul, pânã la contor, inclusiv cãminul de branșament și contorul, aparțin rețelei publice de distribuție, indiferent de modul de finanțare a execuției. Finanțarea execuției branșamentului se asigurã de operator, respectiv de utilizator, corespunzãtor punctului de delimitare a instalațiilor. Amplasamentul cãminului de branșament se stabilește la punctul de delimitare al instalațiilor, de regulã la limita de proprietate a utilizatorului, cu respectarea regimului juridic al proprietãții și numai în baza unei documentații avizate de operator. În cazul condominiilor existente, separarea și individualizarea consumurilor la nivel de proprietate/apartament individual se fac prin montarea repartitoarelor de costuri. Cheltuielile aferente individualizãrii consumurilor sunt suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligația montãrii contorului principal de branșament la nivelul limitei de proprietate;

Este adevărat ca potrivit definiției de mai sus și prevederilor art. 32 alin. 2 lit. g) din Legea nr. 241/2006, parata avea obligația să echipeze cu contoare branșamentele utilizatorilor în punctul de delimitare a instalațiilor, însă din probele dosarului rezultă că această obligație a fost îndeplinită prin montarea contorului de către utilizatorul reclamantul P. V. G., posibilitate conferită implicit utilizatorului de dispozițiile art. 33 alin. 2 din lege, prin care se prevede că decontarea contravalorii contoarelor de apa montate de utilizatori cu acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, realizează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de utilizatori. Decontarea se face in limita fondurilor cu aceasta destinație prevăzute in bugetele locale sau ale asociațiilor de dezvoltare comunitara, aprobate potrivit legii si transferate operatorilor, respectiv in bugetele operatorilor, potrivit programelor de investiții stabilite pe baza contractelor de delegare a gestiunii.

La data încheierii contractelor nr. 7188 si 7189/29.03.2010, reclamanții au semnat procesele verbale aflate la filele 56 si 57 dosar fond, prin care a fost sigilat apometrul de la branșament si prin care a fost stabilita modalitatea de plata a diferențelor de index între apometrul de la branșamentul comun si cele individuale, repartitoarele de consum.

Este fără relevanta la acest moment, precum si la momentul începerii demersurilor reclamanților, ca reclamanții au procurat contorul de branșament, în condițiile in care Legea nr. 241/2006, potrivit art. 33 alin 2, permite montarea contorului la branșament de către utilizatori, cu acordul operatorului (cu obligația acestuia din urmă de a deconta contravaloarea contoarelor si a manoperei de instalare), cât timp expertiza tehnică efectuată în cauză a demonstrat că atât branșamentul cât si contorul de branșament sunt dimensionate corespunzător tehnic.

Faptul ca intimata parata ar fi construit un racord cu diametrul de 600 mm, fără acordul proprietarilor și al disciplinei în construcții, este o simpla afirmație a apelanților fără acoperire în realitate și fără suport probatoriu.

Se retine din expertiza ca din conducta premo cu diametrul de 600 mm, componenta a rețelei publice de distribuție, s-a realizat branșamentul de apa, printr-o conducta cu diametrul de 40 mm( lucru ce reiese cu evidenta din planșele foto)

Deși reclamanții au susținut că apometrul nu corespunde unei rețele cu diametru de 110 mm, în cauza aceștia nu au produs niciun fel de dovezi cu privire la existenta acestei rețele si nici nu au infirmat cele constatate de expert in sensul ca branșamentul este realizat printr-o conducta cu diametrul de 40 mm.

Nu poate fi imputata intimatei parate pasivitatea in ceea ce privește verificarea apometrului, în condițiile în care pe de o parte – așa cum a reținut și expertiza efectuata în cauză - apometrul era in perioada de valabilitate a verificării, de 5 ani de la data procurării, iar pe de alta parte, la data de 23.03.2010, prin adresa n. 6875, intimata parata a adus la cunoștința petentei . faptul ca verificarea se face contra-cost, însa apelanții nu au făcut dovada achitării sumelor necesare de către ei ori de petentă, astfel că pretenția lor apare ca un mijloc de apărare bazat pe propria culpă.

Apelanții nu au dovedit cu probe pertinente, verificabile tehnic și contrare celor demonstrate de expertul tehnic (de reținut calculul făcut de expert la fila 20 „ Exemplu” ,calcul în urma căruia o simpla garnitură neetanșă poate duce la o pierdere de 14, 4 mc/luna.) că diferențele dintre indexul apometrului comun si cele individuale, ar fi cauzate de modul de funcționare al contorului la branșament, mărginindu-se la simple critici de ordin general.

F. de cele de mai sus, apreciind că prima instanță a administrat probe necesare și utile aflării adevărului, cărora le-a dat o interpretare corectă în raport de dispozițiile legale incidente, tribunalul va respinge apelul și va păstra în tot sentința apelată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți P. G. V. și P. B. G., ambii domiciliați în Târgoviște, .. 133, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 3069/1.07.2013, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, . C. I., nr. 50, județul Dâmbovița, ca nefondat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2014.

PREȘDEINTE, JUDECĂTOR,

F. E. E. I.

Grefier

E. B.

Judecător fond: F. A.

Judecătoria Târgoviște

Dosar nr._

Red.EF

Tehn. BE

5ex./03.03.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligatia de a face. Decizia nr. 27/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA