Pretenţii. Decizia nr. 441/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 441/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 19013/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 441/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D.
Judecător T. I. H.
Judecător V. V.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind recursul declarat de recurent reclamant .. împotriva sentinței nr,. 2365/13.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți ., . C., . SRL, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Dezbaterile și susținerile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință de la data de 10.06.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat succesiv pronunțarea de la data de 10.06.2013 la data de 17.06.2013, de la data de 17.06.2013 la data de 18.06.2013, și de la data de 18.06.2013 la data de 25.06.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față deliberând asupra recursului constată următoarele,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 24.07.2012, reclamanta . a chemat în judecată pârâtele . A. SA – S. C. și . SRL solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța se se dispuna obligarea pârâtelor la plata sumei de 3088 lei, reprezentând debit principal precum și cu dobânda legală calculată din momentul punerii în întârziere și până la data plății efective a debitului restant, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că la data de 23.01.2012 a emis factura DJ AUT_, ca urmare a prestării serviciilor de reparații auto la auto cu nr. de înmatriculare_ proprietatea A. proiect Design SRL, potrivit devizului de reparații nr. 2009/22.11.2011.
Autoturismul a fost introdus în reparații la solicitarea clientului, în baza actelor și a dosarului de daună DJ1012CA004474.
În conformitate cu art. 26 din actul adițional, . termen de 20 zile lucrătoare de la momentul primirii documentelor să efectueze plata facturii primite.
S-a procedat la convocare la conciliere directă, dar demersurile au rămas fără rezultat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 112 C.P.CIV., art. 1166 și urm. N.C.CIV., art. 1266, 1270 N.C.CIV., OG 13/2011.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, următoarele acte: convocare la conciliere directă, borderou pentru corespondență, factura DJ AUT_/23.01.2012, chitanța nr. 752/2012, accept plată, document de introducere în reparația vehiculului, dosarul de daună DJ1012CA004474, act adițional la convenția de colaborare nr. 39/22.04.2009, împuterniciri avocațiale, certificat constatator, certificat de înregistrare, modul de calcul al dobânzii legale.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
La data de 28.11.2012 pârâta societate de asigurare – Reasigurare ATRA SA a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivarea întâmpinarii a invocat lipsa de obiect a acțiunii promovate de reclamantă, aratând faptul că la data de 15.10.2012 a achitat suma de 2583 lei reprezentând debitul pentru dosarul de daune nr. DJ1012CA004474.
De asemenea a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pentru diferența de 505 lei.
A precizat că asiguratul său . SRL a achitat ratele scadente, rămânând de achitat două rate.
De asemenea a mai menționat faptul ca valoarea daunei respectiv suma de 9702,18 lei reprezintă mai mult de 20% din suma asigurată, întrucât suma asigurată este în valoare de 5364 euro, iar diferența este de 505 lei reținută din totalul despăgubirii de 3088 lei reprezentând ratele de primă asigurare pe care asiguratul le datorează, conform condițiilor de asigurare.
A mai menționat faptul ca obligația de plată a debitului solicitat revine asiguratului său . SRL care este beneficiarul lucrărilor de reparație, acesta având posibilitatea de a plăti asiguratorului său ratele de prima de asigurare restante.
Parata a formulat cerere de chemare în garanție a . SRL învederand faptul ca la data de 01.08.2011 a încheiat cu societatea . SRL contractul de asigurare nr. DJ_3 în temeiul caruia s-a convenit asigurarea de avarii și furt a autoturismului marca Renault Symbol.
A mai învederat faptul ca în temeiul dispozitiilor contractuale chemata in garantie . SRL trebuia sa achite suma de 505 lei.
În drept, a invocat disp. art. 115 – 119 C.P.CIV., art. 2, 15 Legea 136/1995, art. 274 C.P.CIV.
La data de 28.11.2012 pârâta . SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și neîntemeiată.
A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa.
A arătat că neînțelegerile contractuale intre reclamantă și . îi sunt imputabile atât sub aspectul cuantumului pretențiilor cât și al diligenței acestora, în relația contractuală.
A mai învederat faptul ca titularul dreptului de a cere acoperirea debitului s-a aflat în eroare atunci când a solicitat chemarea în judecată în sensul obligării în solidar la plata contravalorii reparației autoturismului.
A mai solicitat admiterea excepției și scoaterea din cauză a sa iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii și obligarea părții ce va cădea în pretenții la cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat disp. art. 115 – 118 C.P.CIV.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitateii procesual pasive a paratei . apreciaza ca este neîntemeiata pentru urmatoarele considerente
Potrivit disp art 137 alin 1 c.p.c. „instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii”
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absoluta și peremtorie, ce poate fi invocata și din oficiu de instanța sau de orice parte din proces, nu numai de pârât.
Verificarea calității procesuale pasive în persoana pârâtului are prioritate în raport de fondul cauzei, cum este și aceea a existentei justului titlu, la baza posesiei pârâtului.
Astfel in prezenta cauza parata SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA are calitate procesual pasiva între cele doua parti respectiv între reclamanta . și parata SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA încheindu-se conventia de colaborare nr. 29/22.04.2009, iar debitul solicitat a rezultat din conventia încheiata de partile din prezenta cauza.
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei . SRL instanta apreciaza ca acesta este întemeiata pentru urmatoarele considerente.
Potrivit disp art 137 alin 1 c.p.c. „instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii”
Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, absoluta și peremtorie, ce poate fi invocata și din oficiu de instanța sau de orice parte din proces, nu numai de pârât.
Verificarea calității procesuale pasive în persoana pârâtului are prioritate în raport de fondul cauzei, cum este și aceea a existentei justului titlu, la baza posesiei pârâtului.
Astfel în prezenta cauza nu exista raporturi juridice directe intre parata . SRL și reclamanta ., parata . SRL avand raporturi juridice cu SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA între cele doua fiind încheiat contractul de asigurare nr. DJ_3 DIN 01.08.2011.
Pentru aceste motive instanța apreciaza ca parata . SRL nu are caliate procesual pasiva in cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta ..
În ceea ce priveste cererea paratei . SRL de obligare a reclamantei . la plata cheltuielilor de judecata instanța apreciaza ca și aceasta cerere este neîntemeiata motivat de faptul ca nu exista culpa procesuala din partea reclamantei in privinta acestei parate, aceasta recunoscând debitul solicitat de reclamanta și achitand diferenta din debitul solicitat de reclamanta, respectiv suma de 610 lei prin ordinul de plata nr. 1/04.02.2013 direct in contul reclamantei, nefiind îndeplinite conditiile raspunderii civile declictuale pentru a fi acordate aceste cheltuieli.
Prin sentința nr. 2365/13.02.2013 pronunțată în dosar nr._ Judecătoria C. a respins cererea formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu paratele . A. SA- S. C., și . SRL, ca fiind rămasă fără obiect, a respins cererea reclamantei . de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata, a respins exceptia lipsei calității procesual pasive a partei . neîntemeiata, a admis exceptia lipsei calității procesula pasive a partei . SRL, a respins cererea paratei . SRL de obligare a reclamantei . la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemiate, a respins cererea de chemare în garanție formulata de parata . contradictoriu cu chemata în garanție . SRL ca fiind ramasa fara obiect, a admis cererea paratei . obligarea a chematei în garanție . SRL la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 53,3 lei reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar aferenta cererii de chemare în garanție.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecata reclamanta . a solicitat instanței obligarea paratilor . A. SA S. C. și . SRL a solicitat instanței obligarea paratilor la plata sumei de 3088 lei reprezentând debit principal, precum și dobanda legala aferenta debitului principal calculata de la momentul punerii in întârziere și pana la momentul platii efective în conformitate cu dispozitiile OG 13/2011, precum și obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
La termenul din data de 13.02.2013 aparatorul reclamantei a solicitat instantei sa se ia act de faptul ca renunta la capatul principal de cerere privind achitarea debitului, acesta fiind achitat integral insa solicita obilgarea paratelor la plata cheluielilor de judecata.
Instanța constata ca nu poate lua act de renunare la aceste capat de cerere motivat de faptul ca nu exista o cerere scrisa din partea societatii de renuntare la acest capat de cerere, aparatorul reclamantei neputând renunta prin concluziile formulate oral in fata instantei la un capat de cerere.
În ceea ce priveste obiectul cererii de chemare în judecata instanța constata ca acesta nu mai exista motivat de faptul ca debitul a fost achit de catre parata SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA în data de 15.10.2012, iar în ceea ce o priveste pe parata . SRL instanta a constatat ca nu are caliate procesual pasiva in cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta ..
De altfel chiar reclamana a recunoscut faptul ca paratii au achitat integral debitul principal solicitand instatei sa se ia act ca renunta la cpatul principal de cerere.
În ceea ce priveste captatul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata solicitate de reclamanta . instanța apreciaza ca acest capat de cerere este neîntemeiat pentru urmatoarele considerente.
Astfel s-a aratat ca în plan jurisdicțional s-a statuat ca la baza obligației de acoperire a cheltuielilor de judecata se afla culpa procesuala. Astfel partea din vina carei s-a purtat procesul trebuie sa suporte aceste cheltuieli facute în mod nejustificat de partea caștigatoare. Sub acest aspect buna credinta a părții care a pierdut procesul nu are relevanta juridica.
Poziția de parte câștigatorea în porcesul civil este determinata de raportul existent între conținutul obiectului acțiunii și rezulata obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului.
Or daca legea acorda părții care a a avut câștig de cauza dreptul de alegere a modalității de a solicita cheltuielile de judecata avansate, nu înseamna ca instituie și obligația părții adverse de a suporta cheltuieli de judecata pe care nu le-a determinat, prin atitudinea sa culpabila, în senul art. 998-999 cod civil.
În prezenta cauza nu sunteum in prezenta unei puneri in întârziere a debitorului așa cum sustine reclamanta motivat de faptul ca institutia procedurii concilierii este o institutie separata și reglementata de dispozitiile art. 720 indice 1 al carei scop este rezolvarea pe cale amiabila a procesului si nu punerea in întarzire a debitorului.
Punerea în întarziere a debitorului se realizeaza potrivi dispozițiilor art. 1552 cod civil fie printr-o notificare scrisa, notificare care se comunica prin executor judecatoresc sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicarii, fie prin cererea de chemare în judecata.
Potrivit prevederilor art. 275 Cod procedură civilă "pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată".In cauză, instanța a constatat că pârâta nu a fost pusă în întârziere înainte de chemarea în judecată întrucât notificarea din 14.06.2012 depusă la dosar (fila nr. 5 din dosar) nu întrunește condițiile prevăzute de lege, iar procedura prealabilă de conciliere nu reprezintă o formă de punere în întârziere, scopul său fiind cu totul altul. Totodată, instanța a observat că în acest caz pârâta nu este considerată de drept în întârziere potrivit legii.Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat faptul ca debitul a fost achitat anterior primului termen de judecata respectiv anterior datei de 17.10.2012 astfel ca sunt aplicabile dispozitiile art. 275 cpc. In aceste condiții, instanța va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce priveste cererea de chemare in garantie formualta de parata SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA instanta o va respinge ca ramasa fara obiect pentru umratoarel considerente
Chemarea în garanție este o formă de participare a terțelor persoane în procesul civil, prin intermediul căreia una dintre părți poate solicita introducerea în litigiu a acelor persoane față de care subzistă obligația de garanție sau de despăgubire. Chemarea în garanție se întemeiază în principal pe existența unei obligații legale sau convenționale de garanție. Legea admite însă promovarea unei chemări în garanție ori de câte ori partea ar putea să se îndrepte, în situația în care ar pierde procesul împotriva unei alte persoane cu o acțiune în despăgubire.
Astfel potrivit art.60 c.pr.civ partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubiri.
Astfel in prezenta cauza constand ca obiectul cerereii de chemare in judecata nu mai exista, debitul principal fiind achitat, cererea principala fiind respinsa ca fiid ramasa fara obiect, instanța apreciaza ca în lipsa obligației principale si față de conținutul prevederilor art.60 al.1 pr.civilă, va fi respinsă ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție a paratei SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA.
În ceea ce priveste cererea paratei SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE A. SA de obligare a chematei in garantie la plata cheltuielilor de judecată constând in taxa judiciara de timbru aferenta cererii de chemare in garantie instanta apreciaza ca acesta cerere este intemeiata reținând culpa procesuală a acesteia motiv pentru care va admite acest capat de cerere si va dispune obligarea chematei in garantie . SRL la plata sumei de 53,3 lei reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamant .,solicitând admiterea ,modificarea sentinței în sensul admiterii acțiuni așa cum a fost precizată, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxă timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
În motivarea cererii, s-a arătat că, având în vedere că pârâta . plătit recurentei la data de 15.10.2012 suma de 2583 li, coroborat cu faptul că pârâta . SRL a plătit suma de 610 lei, în data de 04.02.2013, a învederat instanței că înțelege să renunțe la capătul principal de cerere, debitul fiind integral recuperat.
În ce privește cheltuielile de judecată, s-a solicitat instanței să facă aplicarea art. 275 C.pr.civ., potrivit cu care, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, nu va mai putea fi obligat la cheltuieli de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
Se arată că în speța de față ambele pârâte au fost puse în întârziere, încă de la data de 14.06.2102, dată la care ambele au fost convocate la conciliere directă, confotm rt. 720 ind.1 C.pr.civ. De asemenea, s-a apreciat că, având în vedere specificul contractelor intervenite între părți, în cauză sunt incidente și dispoz. art. 1522 N. C.Civ. Și art. 1523 alin.2 lit.d N. C.Civ.
De asemenea, recurenta a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . SRL, făcând abstracție de faptul că aceasta este proprietarul autoturismului reparat de recurentă și de faptul că între pârâta . reparatoare exista un contract de reparație, în temeiul căruia lucrările efectuate i-au profitat pârâtei mai mult, așa cum a susținut și pe fondul cauzei, este logic să-l incumbe și pârâtei . a suporta contravaloarea reparațiilor prestate de către recurentă,având în vedere că, independent de existența contractului de asigurare încheiat cu pârâtele . Asigurări SA, și de dreptul acesteia la încasarea indemnizației de asigurare, reparația efectuată asupra bunului ce face obiectul contractului de reparație încheiat între recurentă și pârâta A. îi profită acesteia din urmă.
Instanța de fond nu a avut în vedere nici recunoașterea de către pârâta A. a debitului pe care aceasta îl avea față de recurentă,aceasta din urmă făcând o plată în acest sens.
In mod greșit instanța de fond apreciat și faptul că cele două pârâte nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată solicitate, motivând că acestea nu au fost determinate de către cele două pârâte,considerând de asemenea că pârâtele nu au fost puse în întârziere prin adresele de convocare la conciliere transmise acestora potrivit art. 720/1 Cod procedură civilă.
Instanța de fond în mod greșit a considerat că pentru a le pune în întârziere pe cele două pârâte este nevoie de formularea unor alte adrese special în acest sens, convocările la conciliere neputând să înglobeze și acest rol de adrese prin care îi sunt comunicate pârâtei pretențiile reclamantei, respectiv prin care pârâta este pusă în întârziere.
În drept au fost invocate dispoz. art. 304 pct.9 și 304/1 Cod procedură civilă.
Recursul a fost timbrat corespunzător.
La data de 25 aprilie 2013 intimata pârâtă . formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
În motivare arată că nu a fost pusă în întârziere,potrivit prev.art. 275 Cod procedură civilă, înainte de chemarea în judecată, întrucât la notificarea depusă de recurentă, pârâta a răspuns asigurând-o că dosarul a fost propus la plată urmând ca ulterior să efectueze și plata, procedura prealabilă de conciliere nu reprezintă o formă de punere în întârziere ci de a încerca soluționarea litigiului printr-o înțelegere amiabilă înainte de a introduce acțiunea în instanță.
Pârâta consideră că nu datorează cheltuielile de judecată și nu se impunea obligarea la plata acestora, pe de o parte pentru că nu a fost pusă în întârziere potrivit art. 1079 Cod civil iar pe de altă parte întrucât a recunoscut debitul, care a fost achitat până la data la care cererea de chemare în judecată a fost introdusă, pretențiile reclamantei fiind acoperite, devenind astfel incidente dispoz.art. 275 Cod procedură civilă.
Până la primul termen de judecată și-a îndeplinit obligațiile față de recurentă achitând debitul, astfel dacă s-ar fi făcut o simplă verificare a contului ar fi observat faptul că debitul s-a stins înainte de primul termen de judecată la instanța de fond.
Pe de altă parte, onorariul perceput de avocat nu este întemeiat câtă vreme s-a făcut dovada exercitării cu rea credință a debitului recurentei de a solicita plata despăgubirilor,debitul fiind achitat până la primul termen de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, tribunalul apreciază că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a respins cererea formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu paratele . A. SA- S. C., și . SRL, ca fiind rămasă fără obiect, a respins cererea reclamantei . de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata, a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei . neîntemeiata, a admis excepția lipsei calității procesule pasive a pârâtei . SRL, a respins cererea paratei . SRL de obligare a reclamantei . la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemeiate, a respins cererea de chemare în garanție formulata de parata . contradictoriu cu chemata în garanție . SRL ca fiind rămasă fără obiect, a admis cererea paratei . obligarea a chematei în garanție . SRL la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 53,3 lei reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar aferenta cererii de chemare în garanție.
În mod greșit instanța de fond a respins cererea privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel, potrivit art. 275 c.pr.civ, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, nu va mai putea fi obligat la cheltuieli de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată
În speța de față obligația principală privește plata unei facturi din data de 23.01.2012, cu nr. DJ AUT_ ce a fost achitată pe parcursul soluționării cauzei, astfel încât cererea principală privind plata debitului a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect, fără însă a se acorda reclamantei cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul proces, apreciind-se că procedura concilierii prealabile directe nu reprezintă o formă de punere în întârziere.
Instanța de fond a soluționat cererea cu aplicarea greșită a legii, întrucât raporturilor juridice dintre părți, le sunt aplicabile dispozițiile Noului C.Civ., care reglementează în art. 1.523 întârzierea de drept în executarea obligației, art. 1.523 alin.2 lit.d, prevăzând că debitorul se află de drept în întârziere atunci când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi.
Astfel, potrivit art.114 din Legea 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod civil, dispoz. art. 1.521-1526 din C.civ. sunt aplicabile în cazul obligațiilor devenite scadente după data intrării sale în vigoare, indiferent de data nașterii obligației.
În speța de față sunt aplicabile dispozițiile textului legal menționat privind incidența cazului de întârziere de drept în executarea obligației, care este o obligație contractuală al cărei debitor este profesionist, în sensul art. 3 alin.3 NCCIV, iar obligația de a plăti o sumă de bani nu a fost executată decât după introducerea acțiunii.
Ca atare, în temeiul art. 312 alin.1 corob. cu art. 304 pct. 9 va fi admis recursul, va fi modificată sentința recurată în sensul că vor obligate pârâtele . și . C., în solidar, la plata sumei de 1271,4 lei cheltuieli de judecată.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate, inclusiv sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . SRL, care a fost repinsă în mod corect de către instanța de fond, întrucât această pârâtă nu are raporturi juridice cu recurenta- reclamantă ci cu . și . C., în temeiul contrcatului de asigurare nr. DJ_3 /01.08.2011.
Văzând și dispoz. art. 274 c.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent reclamant .. cu sediul ales la Cabinet Avocat C. M. B., C., ., nr. 25, .. D. împotriva sentinței nr,. 2365/13.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți ., cu sediul in Bucuresti, .. 3, ., . C., cu sediul in C., ., nr. 28, jud. D. și . SRL cu sediul in C., .. 3, jud. D..
Modifică sentința nr. 2365/13.02.2013 a Judecătoriei C. în sensul că obligă pârâtele . și . C., în solidar, la plata sumei de 1271,4 lei cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Obligă intimatele . și . C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013.
Președinte, L. D. | Judecător, T. I. H. | Judecător, V. V. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.V.V.
Tehn.red./A.F. 9 iulie 2013
Red.jud.fond.N.V.G.
| ← Obligatia de a face. Sentința nr. 283/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Sentința nr. 1114/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
