Sechestru asigurator. Decizia nr. 30/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 19259/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 30/2013
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. O.
Judecător O. P. A.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta debitoare . încheierii din data de 03.07.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata creditoare . T. SRL, având ca obiect sechestru asigurator.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata creditoare . T. SRL prin avocat B. D., care depune la dosar delegație de reprezentare, lipsă fiind apelanta debitoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat B. D. pentru intimata creditoare solicită instanței respingerea apelului declarat de apelanta debitoare . și menținerea încheierii pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală.
Solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 620 lei conform chitanței ., nr._ ce o depune la dosarul cauzei.
INSTANȚA
Asupra cererii de față, constată următoarele:
La data de 27.06.2013 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C., sub nr._, cererea de instituire a sechestrului asigurator și de înființare a popririi asigurătorii formulată de creditoarea . T. SRL în contradictoriu cu debitoarea . prin care a solicitat instanței instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale datorate debitorului de către o a treia persoană sau pe care acesta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, până la concurența sumei de_,62 lei, precum și obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii s-a arătat că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.952 N.C.p.c. și anume;
-Creanța este constatată prin act scris și este exigibilă, dovada fiind facturile fiscale emise de către creditoare în calitate de vânzătoare, către pârâtă, acceptate la plată precum și contractul cadru de vânzare –cumpărare încheiat între părți.
-Creditoarea a intentat acțiune privind recuperarea creanței.
În scop probator a depus la dosar; facturi fiscale, extras de cont, contract cadru de vânzare cumpărare nr FDJ442/2.06.2012, cererea de emitere a somației de plată privind achitarea debitului restant, împuternicire avocatială.
În drept, reclamanta si-a întemeiat actiunea pe dispozițiile art. 952 N c.p.c.
S-au îndeplinit în cauza, cerințele legale ale achitării cuantumului cauțiunii, de 22 000 lei, conform chitanței nr._/1.
Prin încheierea de ședință din data de 03.07.2013 instanța a dispus înființarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani sau altor bunuri mobile incorporale datorate debitorului de către o a treia persoană sau pe care acesta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, până la concurența sumei de_,62 lei.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 952(1) N C.PR.CIV., în sensul că, împotriva debitoarei există o creanță exigibila constatată prin act scris, respectiv, facturile fiscale acceptate la plată și dovada promovării cererii în pretenții împotriva debitoarei, astfel că prin încheierea pronunțată la data de 03.07.2013 a încuviințat sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând debitoarei ..
În temeiul dispozițiilor art. 969 N.c.p.c. a dispus înființarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani sau altor bunuri mobile incorporale datorate debitorului de către o a treia persoană sau pe care acesta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, până la concurența sumei de_,62 lei.
Împotriva încheierii din data de 03.07.2013 debitoarea . a formulat apel la data de 16.07.2013, solicitând instanței anularea încheierii din Camera de Consiliu din data de 03.07.2013, respingerea cererii creditoarei . T. SRL, ca nefondată.
În motivare a arătat că instanța de fond în mod greșit a constatat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 952 (1) N.C.PC., constatând că această această creanță ar fi exigibilă prin acceptarea la plată a facturilor fiscale acceptate la plată.
Totodată s-a arătat de către apelantă că o mare parte din facturi nu sunt ieșite din scadență și nu sunt în totalitate acceptate la plată.
De asemenea s-a mai arătat că s-au încheiat o . contracte de cesiune de creanță pe care creditoarea cu rea credință nu le-a învederat instanței de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și urm. rap. la art. 953 (3) N.C.P.C.
În scop probatoriu apelanta a depus la dosar în copie înscrisuri, respectiv contractul de cesiune de creanță nr. 775/21.09.2011, contractul nr. 773/21.09.2011, contractul nr. 912/08.12.2011, contractul nr. 17/31.01.2012, contractul nr. 87/02.04.2012, contractul nr. 183/08.05.2012, contractul nr. 228/15.05.2012, contractul nr. 17/27.07.2012, contractul nr. 23/08.08.2012, contractul nr. 43/05.09.2012, contractul nr. 66/05.11.2012, contractul nr. 79/06.12.2012, contract nr. 2/07.01.2013.
Apel a fost timbrat corespunzător.
În apărare la data de 15.10.2013 intimata creditoare . T. SRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, menținerea soluției date de Judecătoria C., ca fiind una temeinică și legală, în sensul instituirii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând debitoarei și înființării popririi asigurătorii asupra sumelor de bani sau a altor bunuri mobile incorporale datorate debitoarei de către o terță persoană.
În motivare a arătat că instanța de fond în mod corect și legal a admis cererea și a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând debitoarei.
Intimata creditoare arată prin întâmpinare că respectiva creanță ce o deține împotriva apelantei debitoare, este constatată prin act scris însușit de debitor.
A menționat că în baza contractului cadru de vânzare-cumpărare de bunuri nr. FDJ 442/02.06.2012 i-a livrat debitoarei produse farmaceutice emițându-se facturi fiscale ce au fost însușite de către debitoare.
Astfel susține intimata creditoare că, creanța este exigibilă fiind ajunsă la scadență, s-a făcut dovada intentării acțiunii împotriva debitoarei privind recuperarea creanței datorate de către aceasta și s-a îndeplinit și cerința legală a achitării cauțiunii în cuantum de 22.000 lei.
A solicitat cheltuieli de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 952 C., art. 969 C. și art. 453 C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că apelul este neîntemeiat.
Creditoarea a solicitat instituirea sechestrului asigurator și a popririi asiguratorii în contradictoriu cu debitoarea până la concurența sumei de_,62 lei, rezultată din facturi fiscale acceptate la plată și penalități contractuale, iar în raport cu actele depuse în mod corect a constatat instanța de fond îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 952 și art. 969 C.pr.civ.
Astfel, existența unei creanțe și exigibilitatea acesteia rezultă din facturile fiscale acceptate de către debitoare prin semnătură și ștampilă anexate cererii și din contractul dintre părți, creditoarea a făcut dovada formulării unei acțiuni prin care urmărește obligarea debitoarei la plata creanței și a achitat cauțiunea stabilită de instanța de fond.
În apel debitoarea a arătat că o parte din facturi nu sunt acceptate în totalitate la plată, că unele nu sunt scadente, iar altele au făcut obiectul unor contracte de cesiune.
Observând facturile anexate de către creditoare în dovedirea creanței pentru care a solicitat luarea măsurilor asigurătorii se constată că acestea sunt emise în perioada 10.07.2012 – 19.02.2013, având scadența în intervalul 05.02._13, astfel că nu se poate reține apărarea pârâtei conform căreia creanța nu este în totalitate exigibilă.
De asemenea, observând contractele de cesiune depuse la dosar și comparând facturile menționate în aceste contracte cu cele pentru care creditoarea a solicitat măsurile asiguratorii se constate că acestea sunt diferite, creditoarea neindicând nici una dintre facturile ce au făcut obiectul cesiunilor ca temei a cererii sale.
Referitor la faptul că ar exista facturi ce nu au fost acceptate în totalitate la plată, instanța constată că debitoarea nu a făcut dovezi în acest sens, dimpotrivă, mențiunile de pe facturi indică contrariul, iar alte verificări în această cauză nu se pot face având în vedere procedura sumară și urgentă a dispunerii măsurilor asigurătorii.
În consecință, conform art. 480 C. pr. civ. va fi respins apelul declarat de debitoare, iar potrivit art. 453 C.pr.civ. va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către creditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta debitoare . sediul în Plenița, sat. Plenița, ., ., împotriva încheierii din data de 03.07.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata creditoare . T. SRL, cu sediul în București, B-dl Metalurgiei, nr. 130E, sector. 4, având ca obiect sechestru asigurator.
Obligă apelanta la 620 lei cheltuieli judecată către intimată.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 18 Noiembrie 2013
Președinte, I. O. | Judecător, O. P. A. | |
Grefier, A. F. |
Red.jud. I.O./4ex/17.12.2013
Teh.A.F.
Jud. fond D.S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 287/2013. Tribunalul DOLJ | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
