Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4625/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4625/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 797/1748/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 774/A
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: C. D.
Judecător: E. V.
Grefier: A.-M. O.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul . împotriva sentinței civile nr. 4625/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu . având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul litigiului, stadiul procesual - apel și modul de îndeplinire a procedurii de citare, apelanta solicitând judecarea în lipsă a cauzei, lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru de 175 lei, după care:
Instanța reține că s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei.
Tribunalul ia act că nu a fost depusă la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 175 lei și rămâne în pronunțare asupra excepției netimbrării.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de fata, instanța constata următoarele:
Prin sentința civila nr. 3586/14.05.2014 Judecătoria Cornetu a respins cererea formulata de reclamanta S.C. K. B. SRL în contradictoriu cu pârâtul . ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt și în drept a acestei soluții prima instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei la data de 14.02.2014 sub numărul de mai sus, reclamanta S.C. K. B. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul ., potrivit formularului de cerere întocmit și completat în condițiile dispozițiilor art. 1028 alin. 2 din Legea nr. 134/2010:
- obligarea pârâtului la plata sumei de 2599,99 lei debit principal, a penalităților de întârziere de 0,5% pe zi din valoarea debitului și a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a precizat că între părți s-au desfășurat relații comerciale în urma cărora a furnizat pârâtei diverse bunuri, fiind emise facturile fiscale anexate la dosar, a căror contravaloare nu a fost achitată de către pârât.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1025-1032 din C.proc.civ., 1270, 1719 și 1721 C.civ.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
După analizarea cererii de chemare în judecată prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 1025 C.proc.civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, cu excepția litigiilor în materie fiscală, vamală sau administrativă, privind răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice, starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moștenire; insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitraj; atingeri aduse dreptului la viață privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.
Prima instanța a apreciat că procedura cererilor de valoare redusă este aplicabilă în speță.
Conform art. 662 alin. 2 din C. „creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.”
Instanța constată că, în cauza de față, creanța reclamantei nu este certă și nu reprezintă o obligație de plată a unei sume de bani asumată prin contract constatat printr-un înscris însușit de părți prin semnătură ori prin alt mod admis de lege, la dosar fiind depuse doar facturi fiscale nesemnate ori neștampilate de către pârât, care pe cale de consecință nu pot face dovada certă a creanței reclamantului în lipsa altor probe.
Cerințele arătate nu sunt însă îndeplinite de facturile fiscale indicate, unele nefiind semnate de către debitor și neavând aplicată ștampila, iar celelalte fiind doar semnate și neștampilate ori invers.
Prin urmare, instanța de fond a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe civile, a formulat apel apelantul S.C. K. B. SRL, solicitând instanței admiterea apelului, anularea sentinței civile atacate, și rejudecând cauza, admiterea cererii și obligarea pârâtei la plata sumei de 1933,49 lei, cu titlu de penalități, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .
Apelantul a arătat că, în mod nefondat, instanța de fond a respins cererea, în fapt creanța fiind certă, lichidă și exigibilă. Instanța nu a apreciat corect izvorul obligațiilor comerciale, obiectul acțiunii fiind acela de a stabili pretențiile noastre față de intimat, nu existența unui titlu executoriu.
Totodată, instanța de fond nu a apreciat corect și concludent probatoriul administrat, deoarece nu se poate pune în discuție faptul că facturile nu au fost recunoscute, deși acestea poartă semnături și ștampile, atâta timp cât acestea au fost achitate de intimata-pârâtă, evidența plăților regăsindu-se în registrele comerciale ale părților.
Apelantul nu a depus înscrisuri la dosar.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 476 Cod proc.civ. .
S-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat spre a-și susține poziția procesuală.
La termenul din 24.11.2014 tribunalul, din oficiu, a invocat excepția netimbrării apelului, excepție pe care, după deliberări, o apreciază ca fondata si o va admite, pentru motivele ce succed:
Prin rezoluția de primire a cererii de apel, constatând că cererea nu este timbrată, Tribunalul a dispus citarea apelantei cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru prin raportare la dispozițiile‚ O.G. nr. 80/2013.
Deși a fost citata cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru astfel cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de comunicare aflată la filele 7-8 din dosar, apelanta nu a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa.
F. de cele de mai sus, Tribunalul urmează a retine ca, în speță, devin aplicabile prevederile art. 33 alin. 2 din O.G. nr.80/2013, potrivit cărora, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În consecință, constatând că, deși i s-a pus în vedere cuantumul taxei judiciare de timbru și apelanta nu și-a îndeplinit obligația de plată, având în vedere și dispozițiile art. 33 alin. 1 din .G. nr.80/2013 care stabilesc că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, Tribunalul va admite excepția invocată și va anula cererea ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția netimbrării.
Anulează apelul declarat de apelantul . împotriva sentinței civile nr. 4625/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu ., ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECATOR,
C. D. E. V.
GREFIER,
A.-M. O.
Concept red. gref. A.O..
Red. Jud: CD./2exemplare
Jud.fond: G. M.- Jud. /Cornetu
| ← Cereri în baza OUG 116/2009. Sentința nr. 1525/2014.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2005/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
