Pretenţii. Decizia nr. 1010/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1010/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 07-04-2014 în dosarul nr. 9691/1748/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ nr. 1010/R
Ședința publică de la data de 07.04.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
JUDECĂTOR N. P. G.
JUDECĂTOR E. M. O.
GREFIER V. F. A.
Pe rol se află soluționarea recursului civil formulat de recurentul pârât S. V. împotriva sentinței civile nr. 2329/08.04.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. E. E. MUNTENIA S.A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recurentul a îndeplinit obligațiile, după care:
Tribunalul constatând că s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data 10.10.2012, sub nr._, reclamanta S.C. E. E. MUNTENIA S.A. a chemat în judecată pe pârâtul S. V., pentru ca aceasta să fie obligat la plata sumei de 747,65 lei, reprezentând: 680,37 lei contravaloare energie electrică consumată și neachitată și 1,29 lei penalități contractuale de întârziere.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta a furnizat pârâtului energie electrică în baza contractului de furnizare a energiei. Începând cu factura din data de 19.08.2010, pârâtul nu a mai achitat facturile de energie electrică.
Întrucât termenul de scadență a facturii a fost depășit, societatea reclamantă a calculat penalități de întârziere, conform art. 11 alin. 2 din contract, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata în termen a obligațiilor bugetare.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar contractul de furnizare a energiei electric, copie de pe facturile emise și neachitate, tabelul de calcul al penalităților de întârziere, convocarea debitorului la conciliere directă pe cale amiabilă, ordinul de plată a taxei judiciare de timbru, timbru judiciar.
Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare sau alte cereri.
Prin sentința civilă nr. 2329/08.04.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu s-a admis cererea și a fost obligat paratul sa achite reclamantei suma de 747,65 lei, reprezentand contravaloarea energiei electrice si penalitati. A fost obligat paratul la 71 lei cheltuieli de judecata.
Din analiza actelor depuse de reclamantă la dosar a rezultat că acțiunea acesteia este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 969 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
În acest sens între părți a intervenit contractul de furnizare a energiei electrice.
În acel contract sunt stabilite obligațiile corelative ale părților, printre acestea figurând și obligațiile asumate de pârât să achite integral și la termen facturile emise de furnizor.
În art. 11 din contract se specifică că în caz de neachitare a sumelor datorate în termen de 30 de zile calendaristice de la data scadenței, se aplică penalități de întârziere, conform art. 11 alin. 2 din contract, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata în termen a obligațiilor bugetare.
În mod evident că pârâtul, neachitând facturile de energie termică a trebuit să suporte, pe lângă costul acestora și plata majorărilor de întârziere.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs pârâtul S. V., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 07.10.2013, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 2329/08.04.2013 și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
În motivarea cererii, pârâtul a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, sub aspectul nemotivării acesteia și nerespectării procedurii de citare a subsemnatului și de comunicare a acțiunii cu toate înscrisurile care au stat la baza acesteia. Chiar și denumirea reclamantei este incertă, denumirea corectă fiind S.C. E. E. MUNTENIA S.A. și nu S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.
A învederat că nu a încheiat niciodată cu reclamanta actele menționate în sentință.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299 și următoarele Cod de procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Conform art. 242 alin. 2 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea în lipsă.
Deși legal citată, intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul civil de față, Tribunalul constată următoarele:
La termenul de judecată din data de 03.12.2012, prima instanță a pus în vedere reclamantei să indice domiciliul actual al pârâtului, la fila 28 din dosarul de fond aflându-se adresa nr._/08.02.2013 emisă de DEPABD, din care rezultă că domiciliul pârâtului S. V. se află în București, Prelungirea G. nr. 33, jud. Ilfov.
La termenul de judecată din data de 18.02.2013, prima instanță a dispus citarea pârâtului la adresa comunicată de DEPABD, ceea ce s-a și realizat, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 32 din dosarul fond.
Cu toate acestea, tribunalul reține că cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate acesteia nu au fost comunicate pârâtului, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 32 dosar fond, iar, la termenul de judecată din data de 08.04.2013, prima instanță a soluționat cererea de chemare în judecată, dispunând admiterea acesteia și obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 747,65 lei, reprezentând contravaloare energie electrică și penalități.
În cuprinsul motivelor de recurs, recurentul a invocat ca și motiv de nelegalitate a hotărârii recurate nelegala îndeplinire a procedurii de citare și comunicare a acțiunii și a înscrisurilor care au stat la baza acesteia.
Astfel, scopul procedurii de citare constă în aducerea la cunoștința participanților la judecata procesului civil despre existența procesului, a termenului și locului unde se va desfășura judecata, prin „citare” asigurându-se respectarea a două principii fundamentale ale procesului civiul: contradictorialitatea și dreptul de apărare. Iar „comunicarea” reprezintă mijlocul tehnic prin care se asigură aducerea la cunoștință a unui act procedural, care trebuie să fie cunoscut de părți.
Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 (actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor). Iar, potrivit art. 312 alin. 5 C. proc. civ., în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.
Se observă că legiuitorul se raportează prin prevederile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă la legalitatea procedurii de citare a părții pentru termenul când s-au administrat probele și s-a judecat pricina. Aceasta înseamnă că norma procedurală anterior menționată protejează dreptul părții de a fi în măsură la termenul la care se judecă pricina să pună concluzii în fond. Or, această garanție nu se poate asigura decât dacă pârâtul în cauza de față a avut cunoștință atât de locul unde se va desfășura judecata și de termenul de judecată, cât și de motivele din cererea de chemare în judecată pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea.
Astfel, în opinia tribunalului, prin expresia folosită de legiuitor în art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă procedura de citare a părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului se înțelege acel termen de judecată la care părțile au fost legal citate și au putut pune și concluzii pe fondul pricinii.
Prin urmare, art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă nu trebuie privit exclusiv sub aspectul formal al îndeplinirii procedurii de citare a părții (prin verificarea existenței la dosar a dovezii de citare a părții), ci trebuie înțeles în sensul său complex de drepturi și garanții pe care le presupune o legală îndeplinire a procedurii de citare în procesul civil, astfel încât această formalitate să-și atingă scopul pentru care a fost edictată.
Prin necomunicarea de către prima instanță către pârât, recurentul din prezenta cauză, a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, în condițiile art. 1141 Cod procedură civilă, acestuia i-a fost nesocotit dreptul de apărare și principiul contradictorialității, garanții presupuse de o procedură de citare legal îndeplinită.
Așadar, pentru ca procedura de citare a părții să fie legal îndeplinită nu este suficientă verificarea modului de îndeplinire a procedurii de înștiințare a părții despre locul și data la care urmează a avea loc judecata, ci presupune ca această înștiințare să fie efectivă, iar nu formală, adică să confere părții posibilitatea concretă de a se apăra în proces. Or, una din aceste garanții este asigurată de procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, în speța de față, în lipsa unei atare comunicări, partea nefiind în măsură să se apere și, în consecință, să beneficieze de un proces echitabil.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5 coroborate cu art. 312 alin. 5 C. proc. civ., tribunalul va admite recursul, va casa sentinta civila recurata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil formulat de recurentul pârât S. V. împotriva sentinței civile nr. 2329/08.04.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. E. E. MUNTENIA S.A.
Caseaza sentinta civila recurata si trimite cauza spre rejudecare primei instante.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi, 07.04.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR C. D. N. P. G. E. M. O.
pentru judecător aflat în CO pentru judecător aflat în CO
semnează președintele Secției Civile semnează președintele Secției Civile
judecător S. F. I. judecător S. F. I.
Pt. GREFIER aflat în C.O
V. F. A.
Semnează Grefier Șef Secție Civilă
Concept red. gref. V.F.A. - 28.04.2014
Red. Jud: E.M.O./2 ex.
Jud. fond: F. A.-L.- Jud. Cornetu
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1606/2014. Tribunalul ILFOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1798/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|








