Acţiune în constatare. Sentința nr. 6136/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6136/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 12176/94/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 586 A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 14.10.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: A. D.
JUDECĂTOR: G. N.
GREFIER: M. A. M.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelantul-pârât . SRL împotriva sentinței civile nr. 6136/27.12.2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. L., având ca obiect acțiune în constatare – hotărâre care să țină cont de act de vânzare cumpărare.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 18.11.2011, sub nr._, reclamantul M. L. în contradictoriu cu pârâta S.C. T. I. . a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce va pronunța să se dispună pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act de vânzare cumpărare a imobilului situat în Voluntari, ., nr. 69-71, jud. Ilfov, identificat cadastral cu nr. 87/76/1 și nr. 87/76/2, înscris în CF nr._, cu cheltuieli de judecată.
In motivare, reclamantul a arătat că prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 507 din data de 12.03.2009 la BNP F. D., pârâta s-a obligat să vândă la prețul de 40.000 euro imobilul situat în Voluntari, ., nr. 69-71, jud. Ilfov, identificat cadastral cu nr. 87/76/1 și nr. 87/76/2, înscris în CF nr._, compus din teren intravilan în suprafață de 254 mp și construcția în suprafață de 79,3 mp, până la data de 15.06.2009.
La data încheierii convenției, a fost achitată pârâtei suma de 36.300 euro, urmând ca diferența de 3700 euro să fie achitată la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
Contractul nu a fost încheiat la data de 15.06.2009, pârâta refuzând să se prezinte în fața notarului public pentru a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.
În drept, au fost invocate disp. art. 942, art. 969, art. 1073 și urm. Art. 1294 cod civil, art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: antecontract de vânzare-cumpărare, încheiere de autentificare nr. 507/12.03.2009, OCPI ILFOV nr._/17.03.2009, extras de carte funciară, adresă, confirmare de primire, dovadă, proces verbal, filele (4-15).
Cererea a fost timbrată cu 5099 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar fila (46).
La data de 27.02.2012 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată și cerere reconvențională prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 507/12.03.2009, pentru fraude de lege.
În drept, au fost invocate disp. art. 115, 119 cpc.
La termenul din data de 23.04.2012 față de faptul că pârâta nu a timbrat cererea reconvențională, instanța a anulat cererea reconvențională ca netimbrată.
La solicitarea instanței a fost comunicat de la Primăria Voluntari Direcția Colectare Taxe și Evidența Proprietății Serviciul Taxe și Impozite Locale certificatul fiscal pentru bunurile imobile situate în ., nr. 69-71, având nr. cadastral 87/76/1 și 87/76/2 înscrise în cartea funciară nr._.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților filele (83-85, 86-87) și proba testimonială cu câte un martor respectiv P. G. S. martor propus de reclamant și C. A. V. martor propus de pârâtă.
Prin sentința civilă nr. 6136/27.12.2012 Judecătoria B. a admis acțiunea formulată de reclamant, a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Voluntari, . nr. 69-71, județ Ilfov, identificat cadastral cu nr. 87/76/1 și nr. 87/76/2, înscris în CF nr._, hotărârea ținând loc de contract autentic de vânzare cumpărare și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 5103,84 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului astfel: terenul prin cumpărare în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1284/2001 de BNP G. G., iar construcția a fost edificată conform autorizației de construire nr.292/299/30.09.1999 eliberată de Consiliul Județean Ilfov și a contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate încheiat între . ., prețul construcției fiind achitat integral conform Actului adițional din 30.09.2000.
Prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 507 din data de 12.03.2009 la BNP F. D., pârăta s-a obligat să vândă la prețul de 40.000 euro imobilul situat în Voluntari, ., nr. 69-71, jud. Ilfov, identificat cadastral cu nr. 87/76/1 și nr. 87/76/2, înscris în CF nr._, compus din teren intravilan în suprafață de 254 mp și construcția în suprafață de 79,3 mp, până la data de 15.06.2009.
La data încheierii convenției, a fost achitată pârâtei suma de 36.300 euro, urmând ca diferența de 3700 euro să fie achitată la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
Pârâta a fost convocată în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare prin notificarea din 26.07.2011, primită de pârâtă la data de 27.07.2011 (notificare și confirmare de primire la f.9-10).
Diferența de preț de 3700 euro (16.038,02 lei) a fost consemnată la CEC la dispoziția pârâtei (copie recipisă f.15).
Potrivit art. 5 alin.2 din titlul X al L 247/2005, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren una dintre părți refuză să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Motivele de nulitate ale antecontractului invocate de pârâtă (preț derizoriu, fraudă la lege întrucât ar ascunde un împrumut cămătăresc ) nu pot fi analizate în cadrul prezentei hotărâri întrucât la termenul din data de 23.04.2012 față de faptul că pârâta nu a timbrat cererea reconvențională, instanța a anulat cererea reconvențională ca netimbrată.
Cât privește celelalte apărări ale pârâtei acestea urmează a fi înlăturate punctul după cum urmează:
- din clauzele antecontractului rezultă că voința reală a părților a fost de a se obliga să vândă, respectiv să cumpere imobilul menționat în convenție;
- lipsa mențiunilor din convenție privind posibilitatea instanței de a suplini consimțământul uneia din părți la încheierea vânzării nu este în măsură să împiedice pronunțarea unei astfel de hotărâri față de prevederile clare ale art. 5 alin.2 din titlul X al L 247/2005;
În temeiul art.274 alin.1 C., instanța reținând culpa procesuală a pârâtei care a căzut în pretenții a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 5103,84 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva sentinței civile nr. 6136/27.12.2012 a formulat recurs pârâta solicitând admiterea și modificarea în întregime a hotărârii atacate sau casarea acesteia cu trimitere spre rejudecare.
În motivare apelanta- pârâtă arată că, în ceea ce privește primul motiv de recurs, in sensul ca hotararea primei instanțe a fost pronunțata cu incalcarea sau aplicarea greșita a legii, judecătorul fondului a interpretat greșit legea, adica art. 969 din C.civ. (convențiile legale făcute au putere de lege intre părțile contractante) in sensul ca intimatul-parat si recurenta . SRL s-au inteles in actul autentificat sub nr. 507/12.03.2009 ca in cazul in care vanzarea nu va putea fi perfectata pana la data de 15.06.2009 din culpa uneia sau alteia dintre parti, partea din a cărei culpa nu s-a perfectat vanzarea sa plateasca dublul avansului primit, in cazul vânzătorului, iar in cazul cumpărătorului sa il piarda, arătând că în acest fel, părțile semnatare ale actului, asa după cum rezulta din aceasta promisiune (daca ne raportam doar la actul semnat de către parti, facand abstracție de celelalte dovezi care duc la concluzia unei simulații) au avut o intelegere foarte clara, pe care instanța in mod greșit a interpretat-o făcând rabat de dispozițiile art. 969 C.civ.
Privitor la al doilea motiv, apelanta- pârâtă critica sentința instanței de fond deoarece instanța a interpretat in mod greșit actul dedus judecații, calificand antecontrac-tul de vanzare-cumparare (promisiunea bilaterala vanzare-cumparare) autentificat sub nr. 507/12.03.2009 ca fiind un contract de vanzare-cumparare când, in realitate, in mod evident era și de o promisiune bilaterala, care era cârmuita de cu totul alte dispozitii ale legii si a cărei nerespectare chiar daca intervenea in ce priveste persoana vânzătorului in niciun caz nu avea drept consecința posibilitatea obținerii de către cumpărător a unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare-cumparare. In acest sens, instanța, cu rea credința, a tăcut abstracție totala de dispozitiile care calificau actul ca o promisiune bilaterala si nu un contract, elemente care au fost aratate atat in intampinare cat si concluziile scrise
Apelanta- pârâtă susține că instanța de fond in mod greșit a analizat relațiile dintre parti, considerând ca vânzătorul (. SRL) nu si-ar fi respectat conditiile din contract, in sensul de a incheia pe data de 15.06.2009 actul autentic de vanzare-cumparare, dupa cum se probează prin actele depuse la dosar, cumpărătorul, intimatul-reclamant, abia pe data de 26.07.2011 printr-o notificare prin posta cu confirmare de primire si mai apoi pe data de 29.09.2011 printr-o notificare trimisa prin executor judecătoresc, deci la mai mult de 2 ani de zile de la data scadenta trecuta in promisiunea bilaterală se adreseaza vânzătorului, cerandu-i sa se prezinte la un birou notarial in vederea incheierii contractului in forma autentica. Ori, chiar daca in realitate nu ar fi fost vorba de o promisiune bilaterala ci de un veritabil antecontract de vanzare-cumparare, instanța trebuia sa constate ca culpabil de neindeplinirea obligațiilor se face cumpărătorul, conform art. 1021 C.civ. deoarece “nu mai târziu de data de 15.06.2009” era obligat sa se prezinte in fata notarului facand totodată si dovada ca deține diferența de bani ce urma sa fie plătită si - in cazul in care ne-ar fi notificat in prealabil sa ne prezentam pana la acea data si nu ne-am fi prezentat - numai in aceasta situație se putea dovedi reaua noastra credința si implicit refuzul nostru de a incheia actul autentic.
In ce privește motivarea in drept cu privire la actul respectiv, apelanta-pârâtă consideră ca sunt incidente dispozițiile art. 1175 C.civ, iar in ce privește imprumutul cu camăta, după cum a arătat si in cererea reconvenționala, contractul respectiv este lovit de nulitate absoluta pentru obiect ilicit si frauda la lege, motiv pentru care se impune anularea acestuia.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299 si următoarele din C. proc.civ. cat si alte articolelor din C.civ. menționate in cerere.
Prin întâmpinarea depusă la 03.04.2014 intimatul a solicitat respingerea recursului, ca fiind nefondat, obligarea apelantei-parate la plata cheltuielilor de judecată, în fapt.
În motivare intimatul susține că prin modul cum a înțeles să motiveze recursul, pârâta face afirmații nefondate și dă dovadă de rea-credință, susținând că"părțile nu au încheiat in realitate un antecontract de vanzare cumpărare ci o promisiune bilaterala, iar instanța de fond a calificat greșit actul dedus judecații ca fiind un antecontract". În acest sens, precizează faptul că, actul autentic ce a fost încheiat de părți la data de 12.03.2009 si a fost autentificat sub nr. 507 de către BNP "F. Do bre" din București - a fost un veritabil antecontract de vanzare-cumparare si asa a fost si numit de către părti.
Intimatul a mai arătat că prin clauzele din antecontractul de vânzare-cumpărare se precizează în mod expres faptul că apelanta-pârâta ". SRL se obligă ca până ia data de 15.06.2009 să obțină toate actele necesare perfectării vânzării și să încheie contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică" aceasta nerespectându-și clauzele exprese ale contractului și din culpa exclusivă a acesteia nu a fost posibilă perfectarea actului în formă autentică în termenul convenit de părțile contractante la semnarea antecontractului.
Îndrept, întâmpinarea a fost întemeiată prezenta pe dispozițiile art. 115-118 Cod. Proc. Civ.
La data de 10.06.2014, Tribunalul a pus în discuția părților calificarea căii de atac față de obiectul pricinii respectiv 156.000 lei și a calificat calea de atac ca fiind apelul.
Analizând sentința civilă apelată în raport de motivele invocate tribunalul reține următoarele:
Va fi analizat cu prioritate motivul de nulitate invocat de recurenta-parata privind încălcarea principiului contradictorialității la termenul de judecata din 23.04.2012 când a fost anulata ca netimbrata cererea reconventionala depusa de parata.
Tribunalul observa ca parata a depus la termenul de judecata din 27.02.2012 cerere reconventionala prin care a solicitat constatarea nulitatii antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.507/12.03.2009 pentru frauda la lege (f.41); fata de aceasta cerere prima instanta a stabilit taxa judiciara si a pus in vedere paratei sa timbreze cu taxa de 5098,84 lei si timbru judiciar de 5 lei si a acordat termen la 23.04.2012 (f.48 incheierea de sedinta de la acel termen).
Din cuprinsul incheierii de sedinta din 23.04.2012 reiese ca dosarul s-a strigat doar in prezenta partii reclamante care a învederat instanței ca a făcut demersuri pentru obținerea certificatului fiscal dar acesta se putea obține doar de proprietar sau de instanța de judecata.
D. in prezenta partii reclamante, la acest termen, prima instanța a dispus anularea cererii reconventionale pentru nedepunerea taxei judiciare si a încuviințat probele solicitate doar de reclamant. La acelasi termen, apărătorul paratei-reclamante s-a prezentat la ora 10 (sustinerea partii consemnata la termenul urmator de judecata, in incheierea de sedinta din 18.06.2012), după strigarea cauzei, dar pana la sfârșitul ședinței de judecata si a depus dovada achitării taxei judiciare.
Potrivit art.104 alin.11-13 din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești: (11) Cauzele care se amână, fără discuții, vor putea fi strigate la începutul ședinței, în ordinea listei, dacă toate părțile legal citate sunt prezente și cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă. (12) La cererea părților, instanța va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou. (13) În cazul în care nici una dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale. Pentru motive temeinice, președintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de ședință.
Tribunalul apreciază critica apelantei ca fiind întemeiata întrucât la termenul de judecata din 23.04.2012 s-a încălcat principiul contradictorialității in condițiile in care din practicaua încheierii nu reiese ca dosarul s-a strigat pe lista cauzelor la ordine, pentru a fi luat in prezenta tuturor partilor, iar prima instanța nu s-a pronunțat si asupra probelor solicitate de parat prin întâmpinare.
Principiul contradictorialității impune ca nicio masura sa nu fie dispusa de instanta inainte ca aceasta sa fie pusa in discutia partilor. Instanta trebuie sa asigure partilor posibilitatea de a-si sustine si argumenta dovezile, de a invoca probe, de a cunoaste dovezile solicitate de adversar, de a ridica si cunoaste exceptiile de procedura.
Ca atare, masurile dispuse de prima instanta la termenul de judecata din 23.04.2012 sunt lovite de nulitate in raport de prevederile art.167 coroborat cu art. 105 alin.2 C.p.c. in conditiile in care dosarul nu a fost apelat la ordine si s-a dispus anularea cererii reconventionale pentru netimbrare, respectiv incuviintarea probelor solicitate doar de reclamant, fără a i se da posibilitatea paratului-reclamant sa dovedeasca indeplinirea obligatiei timbrajului si sa solicite probe, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor de procedură dispuse cu incalcarea principiului contradictorialitatii.
Constatand motivul de nulitate susmentionat, in baza art.105 alin.2 C.p.c. coroborat cu art.297 alin.1 C.p.c. si avand in vedere ca prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului cererii reconvenventionale, iar apelanta a solicitat trimiterea dosarului judecatoriei, tribunalul va admite apelul, va anula sentinta apelata si va trimite cauza primei instante care va relua judecata de la momentul timbrarii cererii reconventionale, urmand a se relua discutia asupra probelor propuse atat pe actiunea principala cat si pe cererea reconventionala, iar in functie situatia reiesita din probatoriul administrat, prima instanta se va pronunta atat pe actiunea principala cat si pe cererea reconventionala.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul-pârât . SRL cu sediul în Voluntari, ., nr. 69-71, . sentinței civile nr. 6136/27.12.2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. L. cu domiciliul ales la C.A. F. I. in Bucuresti, ., .. 1, parter, .. |
Anuleaza in tot sentinta apelata si trimite cauza spre rejudecare primei instante. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2014. |
Președinte Judecător Grefier
A. D. G. N. M. A. M.
Concept red. gref. M.A.M-
Red. Jud: A.D/4ex
Jud.fond :–C. R. E. - Jud.B./Comunicat 2 ex/
DOSAR NR._ /94 /2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 07.10.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: A. D.
JUDECĂTOR: G. N.
GREFIER: M. A. M.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelantul-pârât . civile nr. 6136/27.12.2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. L., având ca obiect acțiune în constatare – hotărâre care să țină cont de act de vânzare cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanta reprezentată de apărător ales cu delegație la dosar și intimatul reprezentat de apărător ales cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelanta pârâtă prin apărător depune la dosar decizia civilă nr.755A/09.09.2013 pronunțată în dosarul nr._/301/2010, arătând că aceasta se depune în suplimentarea probei cu înscrisuri pentru a se dovedii adevărata ’’ îndeletnicire’’ a intimatului.
Intimatul, prin apărător, arată că această decizie nu este un înscris noul la fila 103 din dosarul de fond existând sentința pronunțată de instanța de fond în cadrul acestui dosar.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de apel.
Apelanta pârâtă prin apărător solicită admiterea apelului, arătând că rămân valabile trei din cele patru motive de apel invocate. Cu privire la primul motiv de apel arată că s-a invocat faptul că instanța de fond nu a analizat susținerea sa potrivit căreia suntem în prezența unei convenții bilaterale și nu în prezența unui contract, consecințele convenției bilaterale fiind diferite de cele ale unui contract. Susține că în cauză instanța a încălcat principiul contradictorialității. Astfel arată că s-a formulat cerere reconvențională, cerere care a fost anulată ca netimbrată de prima instanță. Susține că pentru termenul la care trebuia achitată taxa judiciară de timbru pentru cererea reconvențională, deși era cunoscut faptul că pârâta era reprezentată de apărător, avocatul reclamantului a solicitat strigarea cauzei cu prioritate înainte de ora 10,30, în condițiile în care pe rolul completului erau multe dosare, pretextând că dorește să ia la cunoștință de întâmpinare și cererea reconvențională și a solicitat anularea ca netimbrată a cererii reconvenționale. Ulterior s-a prezentat in instanță iar aceasta a comunicat faptul că cererea reconvențională fusese anulată ca netimbrată. Susține că în cererea reconvențională se solicita constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare cumpărare iar în întâmpinare se vorbea de un act simulat și se arătau adevăratele cauze ale încheierii contractului, pârâta fiind determinată să accepte clauzele acestui contract. Cu privire la cel de al treilea motiv de recurs arată că se solicita instanței să analizeze foarte atent convenția încheiată între părți și să constate că aceasta a fost o promisiune bilaterală și nu un antecontract de vânzare cumpărare. Susține că dacă am fi în prezența unui antecontract de vânzare cumpărare responsabil de neîncheierea contractului final este reclamantul și nu pârâtul. Arată că din actul încheiat între părți rezultă că acesta nu poate fi un antecontract întrucât acesta cuprinde clauza de dezicere cât și posibilitate ca fiecare din cele două părți să poată refuza încheierea actului definitiv de vânzare cumpărare. Arată că în data de 26.07.2011 pârâta a fost notificată prin executor judecătoresc să se prezinte la notar pentru încheierea actului iar la data de 29.09.2011 reclamantul solicită pârâtei predarea restului de bani. În opinia sa vinovat de neîncheierea contractului este reclamantul și că dacă prin absurd s-ar considera că este vina pârâtei singura sancțiune pe care acesta ar trebui să o suporte este aceea de a restitui sumele menționate în antecontract. Arată că din însăși temeiul de drept menționat în actul încheiat rezultă că acesta reprezintă o promisiune bilaterală și nu un antecontract de vânzare cumpărare. Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat și taxa judiciară de timbru.
Intimatul prin apărător, solicită respingerea apelului. Arată că la termenul de judecată din data de 27.02.2012, instanța de fond a pus în vedere pârâtei să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru cererea reconvențională până la termenul de judecată din data de 23.04.2012, iar la termenul de judecată din data de 23.04.2012, cauza nu a fost solicitată mai devreme sau mai târziu. Susține că instanța de fond a considerat că sunt incidente prevederile art. 5 alin. 2 din legea nr. 247/2005, părțile încheind un antecontract prin care s-a convenit vânzarea unui imobil. Cu privire la decizia civilă depusă la dosar de către apelantă arată că acesta a fost pronunțată în alt dosar și privește alte părți. Arată că situația în cele două spețe este diferită în prezenta cauza încheindu-se un antecontract de vânzare cumpărare și nefiind vorba de un împrumut. Arată că la fila 106 din dosarul de fond există o declarație de martor care nu este contestată de apelantă și din care rezultă că prețul imobilului a fost achitat și că apelanta este cea care nu s-a mai prezentat la notar să încheie actul de vânzare cumpărare. Arată că nu solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise va amâna pronunțarea pentru data de 14.10.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 14.10.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 07.10.2014
Președinte Judecător Grefier
A. D. G. N. M. A. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1798/2014. Tribunalul ILFOV | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5645/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
