Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5645/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5645/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 4080/1748/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 778/A
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: C. D.
Judecător: E. V.
Grefier: A.-M. O.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul . SA împotriva sentinței civile nr. 5645 / 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimații N. N., N. L. N., D. P. D. având ca obiect ordonanță președințială .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta, prin avocat I. M. cu împuternicire avocațială la dosar fila 12, și intimații, prin avocat N. G. care depune împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul litigiului, stadiul procesual - apel și modul de îndeplinire a procedurii de citare, intimații au depus întâmpinare la 13.11.2014 ce a fost comunicată, s-a atașat dovada achitării unei taxe de timbru de 10 lei de către apelantă; după care:
Apărătorul apelantei depune la dosar dovada achitării diferenței de taxa de timbru de 10 lei.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de soluționat sau excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul părților prezente în formularea cererilor de probatoriu.
Intimații, prin avocat, depun la dosar un certificat de grefă cu privire la un alt dosar în care Primarul orașului Popești a solicitat obligarea apelantei la desființarea lucrărilor executate fără autorizație pe terenul intimaților.
Deliberând, în temeiul art. 255 raportat la 482 Cod proc.civ., Tribunalul va încuviința administrarea probei cu înscrisuri, apreciind-o utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul părților prezente pe cererea de apel.
Apelanta, prin avocat, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, cu consecința emiterii unei ordonanțe președințiale pentru decolmatare. Partea arată că instanța de fond a respins cererea motivat de faptul că nu s-a dovedit caracterul provizoriu al lucrărilor, pe cale de consecință s-ar putea deduce că celelalte condiții ar fi îndeplinite. Apelanta, prin avocat, apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea unei ordonanțe președințiale, respectiv caracterul vremelnic, fiind vorba de o operațiune de îndepărtare a reziduurilor, deci nu este necesară o autorizație de construcție. De asemenea, este îndeplinită și condiția privind caracterul de urgență, în lipsa acestei operații riscând să se producă inundarea străzilor, a orașului; dar și condiția privind neprejudicierea fondului, în speță nu se soluționează fondul, intimații având posibilitatea să îi acționeze în judecată pe dreptul comun. Mai arată partea, că prin însăși Constituția României se prevede un drept de servitute în ceea ce privește lucrările de interes general, cum este cazul și lucrării de față. Se solicită cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru.
Intimații, prin apărător ales, solicită respingerea apelului. Învederează instanței că apelanta a schimbat prin cererea de apel obiectele ordonanței preșidențiale, recunoscând că au construit ilegal, și solicită doar decolmatarea. Apelanta are posibilitatea de a folosi scafandrii ce pot intra pe fantele existente, deci nu au nevoi de acceptul intimaților. Mai arată intimații că instanța de fond a criticat acțiunea apelantei sub toate aspectele, iar în apel aceasta a invocat noi temeiuri legale, de asemenea criticabile, respectiv cele referitor la dreptul de servitute, care este opozabil doar dacă a fost stabilit, deci înscris în Cartea funciară, iar drepturile apelantei de a decolmata dispar în trei ani de zile, dacă în tot acest timp nu s-a făcut nimic. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de fata, instanța constata următoarele:
Prin sentința civila nr. 5645 / 25.09.2014 Judecătoria Cornetu a respins cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale formulata de reclamanta . S.A. în contradictoriu cu pârâții N. N., N. L. N. și D. P. D., ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt și în drept a acestei soluții prima instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 22.07.2014, prin declinare de la Judecătoriei Sectorului 2 București, reclamanta . S.A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, pe calea ordonanței președințiale, în contradictoriu cu pârâții N. N. și N. L. N., să dispună obligarea pârâților la respectarea dreptului de servitute al reclamantei stabilit prin art. 27 alin. 2 din Legea 241/2006 și art. 225 din Ordinul 88/2007 și la permiterea accesului reclamantei pe terenul situat în jud. Ilfov, oraș Popești-Leordeni, .. cadastral_, pe perioada necesară executării lucrărilor de întreținere și exploatare a instalațiilor de utilitate publică ce traversează acest teren.
În motivare, reclamanta a arătat că terenul pârâților este străbătut de instalații care fac parte din sistemul de alimentare cu apă și canalizare a Mun. București, respectiv caseta de ape uzate cu drenul adiacent acesteia, camera de siguranță pentru descărcarea apelor mari în râul Dâmbovița la evenimente pluviometrice deosebite și pentru evitarea inundării orașului București și colectorul A3.
Prin actul adițional nr. 7 reclamanta și-a asumat, printre altele, următoarele obligații: eliminarea celor 25 de puncte de blocaj major identificate în raportul privind inspecția interioară a Casetei; amenajările pentru descărcarea în râul Dâmbovița și în Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, necesare funcționării S.E.A.U. Glina –Faza 1- în condiții de siguranță; decolmatarea – curățirea casetei.
Reclamanta a învederat care sunt consecințele care ar putea să apară în cazul imposibilității continuării lucrărilor: inundarea capitalei la precipitații; imposibilitatea respectării angajamentelor din Programul de măsuri urgente și din Programul de etapizare prevăzut în Autorizația de Gospodărire a Apelor și în Autorizația de Mediu; imposibilitatea executării lucrărilor de mentenanță la senzorii de monitorizare calitativă și cantitativă a apelor uzate și pluviale; paralizarea activității societății pe ansamblul de instalații enumerate.
Necesitatea intervenției la Caseta de Ape uzate rezultă din faptul că aceasta prezintă un grad avansat de colmatare și poate provoca blocarea casetei, . acesteia și inundarea Mun. București.
Reclamanta a precizat că dreptul de a solicita accesul pe terenul pârâților în vederea realizării lucrărilor este prevăzut de art. 27 alin. 2 din Legea 241/2006 și art. 225 din Ordinul nr. 88/2007, fiind vorba de o servitute administrativă, consfințită legal și imperativ în favoarea operatorului.
În ceea ce privește caracterul vremelnic al măsurii, reclamanta a menționat că lucrările de întreținere au caracter provizoriu și vor dura între 2 și 3 săptămâni de la data permiterii accesului, iar lucrările de reabilitare ce se vor efectua nu vor schimba cu nimic situația de fapt existentă de la data construirii casetei.
Referitor la condiția urgenței, aceasta rezultă din situația de fapt, lucrările de reabilitare a rețelelor publice subterane fiind oprite, însă anterior opririi lor s-au decopertat gurile de acces în Camera de Siguranță a Casetei, creându-se două goluri adânci ce reprezintă un real pericol pentru integritatea corporală și viața oamenilor și a animalelor.
Reclamanta a mai arătat că urgența rezultă din pericolul major de blocare a Camerei de Siguranță, existând riscul iminent al inundațiilor. De asemenea, există un pericol mai mare de epidemii, dat fiind faptul că respectiva casetă colectează și transportă ape uzate și pluviale, nu apă potabilă.
În drept, au fost invocate prevederile art. 27 alin. 2 din Legea 241/2006 și art. 225 din Ordinul 88/2007.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 19.06.2014, prin Serviciul Registratură al Judecătoriei Sectorului 2 București, pârâții au solicitat pe cale de excepție declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu. Aceștia au mai invocat excepția lipsei calității procesual active și respingerea ordonanței, întrucât simpla redare a art. 27 alin. 2 din Legea 241/2006 și a art. 225 din Regulamentul cadru al serviciului de alimentare cu apă și canalizare aprobat prin Ordinul 88/2007 al ANRSC nu-i conferă reclamantei calitatea de “operator”.
Pârâții au mai solicitat respingerea acțiunii întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale. Astfel, prin simpla admitere a acțiunii, fără ca reclamanta să facă dovada introducerii pe rolul unei instanțe a unei acțiuni spre soluționarea cauzei, se va trata direct fondul problemei.
Reclamanta, încă de la preluarea casetei, nu și-a înscris în Cartea Funciară dreptul de servitute, fiind vorba de o servitute neaparentă, continuă și negativă care este exclusiv tabulară.
Pârâții au învederat că reclamanta a fost sancționată de către reprezentanții Primăriei Orașului Popești-Leordeni tocmai pentru lucrările solicitate prin prezenta ordonanță.
Referitor la caracterul vremelnic al măsurii, reclamanta trebuie să demonstreze că există un dosar pe drept comun care să aibă același obiect. De altfel, în cadrul unui proces civil care ar fi permis proba cu expertiza tehnică, instanța ar fi fost în măsură să afle că tocmai atunci când plouă torențial, caseta de siguranță ar fi fost obligatoriu închisă.
În ceea ce privește urgența, pârâții au subliniat că lucrările efectuate de reclamantă în baza dreptului pretins au fost deja sancționate de autoritățile publice, astfel că nu există un drept care s-ar păgubi prin întârziere.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205, art. 117 alin. 1 C.p.c. și art. 756,762,876 și 902 din C. Civ.
În dovedire, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La termenul din data de 25.06.2014 Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.07.2014 sub nr._ .
La data de 11.09.2014 pârâții au depus la dosar note scrise cu privire la excepția lipsei calității procesuale active prin care au reiterat cele înscrise în întâmpinare.
La termenul din 11.09.2014 instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâți prin întâmpinare din considerentele enunțate în încheierea de ședință.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 din C., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Părțile au depus concluzii scrise la dosar pe data de 25.09.2014.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului pe fondul cauzei, prima instanța a reținut următoarele:
În fapt, pârâții sunt proprietarii terenului situat în jud. Ilfov, oraș Popești-Leordeni, .. cadastral_, străbătut de instalații care fac parte din sistemul de alimentare cu apă și canalizare a Mun. București, respectiv caseta de ape uzate cu drenul adiacent acesteia, camera de siguranță pentru descărcarea apelor mari în râul Dâmbovița la evenimente pluviometrice deosebite și pentru evitarea inundării orașului București și colectorul A3.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 894 din 25.08.2010 (fila 17 din dosarul declinat) s-a aprobat transmiterea, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale “Apele Române” în domeniul public al Mun. București și în administrarea Consiliului General al Mun. București, a Canalului Colector ape uzate de sub râul Dâmbovița (Caseta de apă uzată) cu datele de identificare din anexă.
Potrivit Hotărârii Consiliului General al Mun. București nr. 70/28.04.2011 (fila 19 din dosarul declinat) s-a aprobat completarea listei proprietate publică concesionate către . S.A. (aprobată la rândul ei prin Hotărârea CGMB nr. 296/1999) cu Canalul Colector ape uzate de sub râul Dâmbovița (Caseta de apă uzată) cu datele de identificare din anexa 1.
Din actul adițional nr. 7 la contractul de concesiune din data de 29.03.2000 (aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Mun. București nr. 70/28.04.2011) reiese că . S.A. a preluat în concesiune Canalul Colector ape uzate de sub râul Dâmbovița (Caseta de apă uzată) cu datele de identificare din anexa 1, având, printre altele, obligația de a opera și întreține Caseta. Astfel, printre obligațiile reclamantei sunt și: eliminarea celor 25 de puncte de blocaj major identificate în raportul privind inspecția interioară a Casetei; amenajările pentru descărcarea în râul Dâmbovița și în Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, necesare funcționării S.E.A.U. Glina –Faza 1- în condiții de siguranță; decolmatarea – curățirea casetei.
Având în vedere obligațiile asumate de reclamantă, în data de 06.09.2013 aceasta a demarat următoarele lucrări pe terenul pârâților: lărgirea unor accese existente în planșeul camerei de siguranță NH Popești-Leordeni pentru a permite accesul tehnologic; refacerea fantelor de batardouri (astupate cu pământ) ale conexiunii deversorului cu râul Dâmbovița; montarea de senzori cu accesarea online la Dispeceratul Stația de Epurare Glina.
În data de 26.09.2013 reclamanta a fost nevoită să oprească lucrările începute în urma verificărilor efectuate de către reprezentanții Primăriei orașului Popești-Leordeni. Conform notei de constatare din 26.09.2013 întocmită de către aceștia din urmă (fila 200 din dosarul declinat), reclamanta a executat următoarele lucrări: decopertarea a două suprafețe de teren în vederea realizării unor structuri supraterane; realizarea unui cămin de vizitare cu volum de aproximativ 1 m cub; amplasarea unei cabine tehnice construită din profile de aluminiu și izopan, poziționată pe o platformă de beton cu suprafața de aproximativ 2,5 ml x 2 ml x 15 cm I (construcția este împrejmuită cu plasă bordurată, susținută de stâlpi din profil metalic). Toate lucrările au fost realizate de către reclamantă fără a deține autorizație de construire. De asemenea, potrivit notei de constatare din 09.04.2014 (fila 202 din dosarul declinat) cu ocazia controlului s-a constatat realizarea unei construcții supraterane cu dimensiuni de 1 m3 reprezentând o gură de vizitare, aceasta neexistând la data de 26.09.2013.
În drept, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 996 alin.1 C.proc.civ., potrivit cărora: ”Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”
Din analiza prevederilor care reglementează procedura specială a ordonanței președințiale, judecătoria a constatat că, pentru a fi incidentă această procedură se impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
Instanța de fond a constatat că în cauză nu este îndeplinită condiția caracterului provizoriu al măsurii, întrucât, pe de o parte, solicitarea reclamantei trebuie privită în ansamblu, în sensul nu doar al pătrunderii pe terenul pârâților, ci și al scopului avut în vedere, respectiv efectuarea unor lucrări de întreținere și exploatare a instalațiilor de utilitate publică ce traversează terenul pârâților.
Conform cererii introductive, aceste lucrări constau în lărgirea unor accese existente în planșeul camerei de siguranță NH Popești-Leordeni pentru a permite accesul tehnologic, refacerea fantelor de batardouri (astupate cu pământ) ale conexiunii deversorului cu râul Dâmbovița, montarea de senzori cu accesarea online la Dispeceratul Stația de Epurare Glina.
Astfel, având în vedere și situația de fapt a lucrărilor efectuate (conform notelor de constatare ale reprezentanților Primăriei orașului Popești-Leordeni), admiterea cererii reclamantei ar produce efecte definitive, lucrările enunțate mai sus având caracter definitiv, ireversibil. De asemenea, caracterul definitiv al măsurilor ce ar fi dispuse în cazul admiterii cererii ar echivala cu soluționarea în fond a pricinii.
Cu privire la precizarea reclamantei că lucrările de întreținere au caracter provizoriu și vor dura între 2 și 3 săptămâni de la data permiterii accesului, acest aspect nu lipsește lucrările efectuate și pe cele ce s-ar efectua de caracterul lor definitiv. Mai mult, pentru admiterea unei astfel de cereri este necesară existența unui raport de specialitate, care să precizeze detaliat ce presupune executarea fiecărei lucrări de întreținere, timpul necesar efectuării acestora, a unei autorizații de construire, conform Legii nr. 50/1991, documente pe care reclamantul nu le-a depus.
Pe cale de consecință, întrucât nu au fost îndeplinite cumulativ toate condițiile pentru admiterea cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 996 C.proc.civ., instanța de fond a respins cererea de emitere a ordonanței președințiale ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe civile, a formulat apel apelantul S.C. A. N. BUCUREȘTI S.A., solicitând instanței admiterea apelului, cu consecința modificării în tot a sentinței civile atacate în sensul emiterii unei ordonanțe președințiale care să le permită accesul pe terenul situat în orașul Popești-Leordeni, județul Ilfov, ./1, numărul cadastral_ pe perioada necesară executării lucrărilor de întreținere și exploatare a instalațiilor de utilitate publică ce traversează acest teren.
Apelantul a arătat că, în fapt, instanța de fond a respins acțiunea, considerând fără temei că în cauză nu este îndeplinită condiția caracterului provizoriu al măsurii. Partea consideră ca aceast argument al instantei de fond este neîntemeiat si nu este in masura sa conduca la concluzia ca măsura nu are caracter provizoriu. Astfel, asa cum s-a mentionat si in actiunea introductiva, lucrarile de decolmatare (curatare) a Camerei de Siguranta Popesti vor dura maxim 3 saptamani, avand asadar un caracter vremelnic, și nu vor schimba cu nimic situatia de fapt existentă încă de la data construirii Casetei, în sensul că retelele subterane deja existente în teren nu vor fi modificate sau extinse, nu se vor construi retele noi, ci Caseta și Camera de Siguranță NH Popești, existente vor fi doar curățate.
Ulterior realizării lucrărilor, apelanta arată că va repune imediat terenul afectat parțial și temporar de lucrări, în situația anterioară intervențiilor, cu respectarea art. 224 j) din Ordinul nr. 88/2007.
Susținerile instanței de fond in sensul ca pentru lucrarile de decolmatare (curatare) ar fi necesar sa se obțină autorizație de construire in conformitate cu dispozitiile Legii nr.50/1991 sunt neîntemeiate.
Astfel, potrivit art. 1 alin 1 din legea nr.50/1991 " Executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, În cazul În care legea nu dispune altfel."
Ca atare domeniul de aplicare al acestei legi se rezuma la lucrări de construcții si nicidecum la lucrări de decolmatare (curatare) a Casetei de Siguranta Popesti.
Partea apreciază ca neîntemeiata si susținerea instanței de fond conform careia caraterul definitiv al lucrărilor de decolmatare (curatare) rezida din notele de constatare ale reprezentantilor Primariei Orasului Popesti - Leordeni. Procesele verbale de constatare se refera la alte construcții si nicidecum la Camera de Siguranta Popesti care este in interiorul Casetei la care de altfel nu au fost realizate niciun fel de constructii.
Instanta de fond face o confuzie intre lucrările referitoare la decolmatarea (curatarea) Camerei de Siguranta Popesti si alte lucrari care nu fac obiectul litigiului.
Astfel, din certificatul de urbanism nr.196 R/_ din data de 28.04.2013 depus la dosarul de fond la termenul din 25.09.2014 a rezultat foarte clar ca acesta nu se refera la autorizarea decolmatării (curatarii) Camerei de Siguranta Popesti ci la alte lucrări pe raza Primăriei Sectorului 3, singurul lucru care urma se se realizeze pe raza Orasului Popesti Leordeni așa cum rezulta din pagina 2 era pozarea unui stâlp de energie electrica.
Apelanta mai arată că neintemeiate sunt si susținerile instanței de fond in sensul ca pentru a se stabili care sunt operațiunile necesare decolmatarii (curatarii) Camerei de Siguranța Popești este nevoie de administrarea probei cu expertiza. Astfel, operațiunea de decolmatare asa cum aceasta este definitita de DEX reprezinta operațiunea de Îndepărtare a materialului aluvionar depus pe fundul unui curs de apă, canal sau bazin. In aceste conditii este evident ca nu este necesara efectuarea unei expertize care sa stabileasca pe de o parte daca este nevoie de autorizatie de construire iar pe de alta parte daca aceste operatiuni sunt definitive. Operatiunea de curatare prin natura ei este o operatiune provizorie.
Referitor la susținerea instanței in sensul ca daca s-ar fi admis acțiunea s-ar fi soluționat pricina pe fond, partea arată de asemenea ca este neîntemeiata. Astfel, asa cum s-a menționat prin acțiunea introductiva si concluziile scrise operațiunea de decolmatare ( curatate ) ca Camerei de Siguranța Popesti nu soluționează pe fond litigiul dintre parti ci vizează exclusiv o situație de urgenta, intimatii-parati putând sa promoveze oricând un litigiu cu privire la pretențiile pe care le reclama.
Apelanta apreciază că instanța de fond de asemenea nu a avut in vedere la pronuntarea sentintei atacate faptul ca intimatii – parati, prin aparator, in cadrul concluziilor orale consemnate in practicaua hotararii au menționat ca nu se opun accesului subscrisei pe terenul proprietatea lor in vederea decolmatării (curatarii) Camerei de Siguranta Popesti . Ca atare, aceste afirmații au valoarea unei marturisiri judiciare in conformitate cu dispozițiile art.348 Cod procedura civila, întrucât intimatii - parati au recunoscut un fapt pe care subscrisa isi întemeiază pretentia.
In aceste conditii, apelanta solicitaij de apel sa constate ca intimatii - parati sunt de acord cu actiunea subscrisei prin care se solicita obligarea paratilor sa ne permita accesul pe terenul acestora in vederea realizarii decolmatarii (curatarii) Camerei de Siguranta Popesti.
Din considerentele sentinței de fond se desprinde ideea ca singura conditie prevazuta de art.996 Cod procedura civila care nu ar fi fost îndeplinita este cea referitoare la caracterul provizoriu al lucrarilor. per a contrario celelalte conditii ar fi indeplinite.
Partea consideră că, pentru a nu exista niciun dubiu, este necesar a se demonstra instanței ca in cauza este îndeplinita si cerința urgentei, pe langa celelalte conditii analizate mai sus.
Conform HCGMB nr. 70/2011 Caseta de ape uzate se predă spre operare de către Primăria Mun. București către A. N. BUCUREȘTI S.A., în baza Actului Adițional nr. 7 la Contractul de Concesiune și a procesului - verbal de predare-primire din 17.05.2011 între PMB și ANB, respectiv între AN AR și ANB.
Conform obligațiilor asumate prin Actul Adițional nr. 7, astfel cum au fost completate de Actul adițional nr. 10 aprobat prin HCGMB 245/26.09.2013, apelanta are următoarele obligatii care interesează în speța de fată: respectarea nivelului de serviciu B6 (privind capacitatea de transport a Casetei monitorizată la Camera de siguranță Popești) ; finalizarea și realizarea următoarelor lucrări (denumite Împreună Măsurile U.), care au fost avizate de Comisia Tehnico-Economică a Primăriei Municipiului București (CTE-PMB) prin avizul nr. 99/13.12.2010: (i) eliminarea celor 25 de puncte de blocaj major identificate în raportul privind inspecția interioară a Casetei (Eliminarea Blocajelor Majore), (ii) amenajările pentru descărcarea în râul Dămbovița și în Stația de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) Glina, necesare funcționării SEAU Glina - Faza I - în condiții de siguranță (Descărcarea Casetei) și (iii) decolmatarea ¬curățirea Casetei (Decolmatarea Casetei).
Ca atare, titularul dreptului de proprietate publica asupra Casetei respectiv Municipiul Bucuresti stabilește ca si masuri urgente eliminarea celor 25 de puncte de blocaj major identificate în raportul privind inspecția interioară a Casetei, printre care si cel din Camera de Siguranta Popesti.
Apelanta a eliminat 24 din cele 25 de blocaje majore identificate de Municipiul Bucuresti rămânând de eliminat si blocajul din Camera de Siguranta Popesti care se afla in subsolul terenului proprietatea paraților si care nu se poate realiza datorita refuzului acestora.
Asa cum rezulta din adresa nr.1761 din data de 23.09.2014 emisa de Municipiul Bucuresti - Autoritatea N. de Reglementare a Serviciilor Publice, lucrările de decolmatare la Camera de Siguranta Popesti sunt de importanta majora pentru funcționarea Casetei deoarece colectează apele uzate aduse din centru Municipiului Bucuresti si descarcaă apele pluviale in exces in albia raului Dambovita.
Mai mult decat atat tot in aceeasi adresa se arata ca nedecolmatarea Casetei de Siguranta Popesti poate avea consecinte deosebit de grave prin inundarea strazilor, blocarea activitatilor si cel mai important pericolul aparitiei unor epidemii cauzate de apele uzate si industrial trasportate prin reteaua de canalizare.
De asemenea, apelanta mai arată că este titulara unui drept de servitute legala ce se circumscrie cerințelor art.996 Cod procedura civila. Astfel, instanța de fond in mod întemeiat a considerat ca este titulara unei drept de servitute legala pentru executarea lucrărilor necesare intretinerii si exploatarii sistemului de alimentare cu apa si de canalizare, drept consfintit de art.27 din legea nr.241/2006.
În conformitate cu dispozițiile art. 27 (2) din Legea 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare operatorul sistemului are un drept de servitute ce se exercită gratuit pe toată durata existenței sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare intreținerii și exploatării sistemelor respective: « Dreptul de servitute se exercită pe toată durata existentei sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreținerii și exploatării sistemelor respective. "
In cauza, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenului paraților este limitata legal prin instituirea unui drept de servitute, pentru realizarea si exploatarea unor lucrări de utilitate publica, asa cum statueaza articolului 27 alin.2 din Legea nr. 241/2006, instituind o sarcina gratuita care greveaza proprietatile afectate de capacitati din domeniul alimentarii cu apa si canalizarii pe toata durata existentei acestora. Astfel, limitarea dreptului de proprietate intervine ca urmare a existentei unui interes general, respectand a treia regula a art.1 din Protocolul nr.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Exercitarea dreptului de servitute instituit prin dispozitiile legale mentionate mai sus asupra terenului proprietatea paratilor nu reprezinta o privare de proprietate, ci o limitare a folosinței bunurilor, in sensul tezei a treia, consemnata in alineatul doi al art. 1 al Protocolului 1 la CEDO. Limitarea legala adusa in cauza dreptului paratilor respecta si exigenta de proportionalitate in materie de limitare a dreptului de proprietate respectiv un just echilibru ce trebuie sa fie mentinut intre exigentele interesului general al comunitatii si imperativele de protejare a individului.
Partea învederează instanței de apel prezența unei limitări legale a dreptului de proprietate al intimaților-pârâți, terenul străbătut de caseta de ape uzate, fiind asadar afectat de o servitute legală, posibilă potrivit art. 586 cod civil și art. 29 alin.( 1) din Legea apelor nr. 107/1996, republicată.
Legea nr. 107/1996 prevede că un drept de servitute permanentă se acordă cu titlu gratuit, fiind exceptate de la instituirea servituții permanente: clădirile, curțile, grădinile aferente locuințelor, monumentele istorice, bisericile și cimitirele, precum și parcurile declarate monumente ale naturii (art.29 alin.(2).)
În speță, se poate reține că, atât la momentul instituirii servituții administrative, cât și la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 244 din 15 februarie 2012 prin care paratii au dobândit proprietatea, terenul aservit era un teren cu destinație agricolă, neîncadrându-se în excepțiile reglementate de art. 29 alin.(2) din legea nr. 107/1996, republicată.
Totodată cu privire la servitutea administrativă gratuită pentru un interes general a operatorului de apă și canalizare, conferită . SA de dispozițiile art.27 alin.2 din Legea nr.241/2006 privind serviciul public de alimentare cu apa și canalizare, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.419 din data de 15 aprilie 2010, «Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art..26 alin. 2 tezele întâi și a doua din Legea serviciilor publice de alimentare cu apa și canalizare nr.241/2006, publicata În Monitorul Oficial al României nr. 563 din 29 iunie 2006,potrivit cărora: - Dreptul de servitute se exercita pe toata durata existentei sistemelor de alimentare cu apa și de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întretinerii și exploatării sistemelor respective. Exercitarea dreptului de servitute asupra proprietăților afectate de sistemul de alimentare cu apa și de canalizare se realizează cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestuia.”
In drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art.466 si urmatoarele, art.999 Cod procedura civila precum si pe celelalte dispozitii legale menționate in cuprinsul acestuia.
In sustinerea apelului, s-a solicitat proba cu înscrisuri.
S-a achitat taxa de timbru de 20 lei.
Intimații, legal citat, au formulat întâmpinare la data de 13.11.2014 prin care s-a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii pronunțate de Judecătoria Cornetu ca legală și temeinică.
În fapt, aceștia au arătat că instanța de fond a confruntat cu mare atenție documentele depuse la dosarul cauzei atât de Intimați-pârâți cât și de . SA făcând o distincție clară asupra adevăratelor intenții ale apelantei. Astfel, ei apreciază că obiectivele "Ordonanței președințiale" au fost schimbate față de cele formulate prin cererea introdusă la fond, respectiv: 1-Iărgirea unor accese existente În planșeul camerei de siguranță NH Popești; 2-refacerea fantelor de batardouri; 3-montarea de senzori cu accesare online la dispeceratul Stației de Epurare Glina, toate acestea transformându-se într-un "unic obiectiv - DECOLMATARE".
Instanța de fond a reținut corect faptul ca în data de 26.09.2013 . SA a fost obligată să oprească lucrările începute tocmai de către reprezentanții Primăriei orașului Popești-Leordeni.
Prin nota de constatare efectuată de Inspecția în construcții (fila 200 din dosarul de fond) se constată ALTCEVA decât DECOLMATAREA precizată în prezentul apel, reținându-se ca fiind nelegale: "decopertarea a două suprafețe de teren În vederea realizării unor structuri supraterane, realizarea unui cămin de vizitare cu volum de aproximativ 1 m cub, amplasarea unei cabine tehnice construită din profile de aluminiu și izopan, poziționată pe o platformă de beton cu suprafață de aproximativ 2,5 mi x 2 mi x 15 cm Înălțime (construcția fiind împrejmuită cu plasă bordurată, susținută de stâlpi din profil metalic)."
Apelanta a fost sancționată contravențional în conformitate cu legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții la data de 12.05.2014, dispunându-se "oprirea imediată a lucrărilor de construcții, până la obținerea acordului proprietarului,îÎn caz contrar terenul urmând să fie adus la starea inițială, iar lucrările efectuate vor fi desființate până la data de 30.09.2014".
Intimații apreciază că apelanta a avut alte mijloace oferite de lege pentru a se apăra de sancțiunile deja impuse de Direcția Poliție Locală - Serviciul Inspecție al Primăriei Orașului Popești-Leordeni și Inspectoratul Regional În Construcții București-Ilfov, respectiv contestația procesului verbal de contravenție, astfel încât nu este cazul să promoveze o Ordonanță președințială cu scopul de a scăpa de amenzi și bineînțeles, cu scopul de a nu fi obligați să demoleze construcții nelegale.
Partea mai arată și faptul că reprezentantii . SA au invocat sanctiunea contraventională si asumarea răspunderii pentru faptele comise (plata amenzii contraventionalel), pentru a se dispune încetarea cercetării penale de către P. de pe Lângă Judecătoria Cornetu pentru comiterea infracțiunilor de "distrugere" si "tulburare de posesie" prevăzute si sanctionate de art.253 si art.256 Cod Penal.
Intimații critică susținerile apelantei cu privire la mărturisirea presupusului acord de a permite accesul în vederea decolmatării casetei; în fapt nefiind vorba de nicio "mărturisire judiciară", judecătorul de fond consemnând în mod explicit cele relatate în fața instanței, respectiv: "Nu le-a fost interzis să decolmateze această casetă, care așa cum era concepută avea guri prin care să se ajungă să se efectueze lucrări ..... "
Pe fondul cauzei, se mai arată de către intimați că imobilul deținut este lipsit de sarcini, atât la cumpărare, cât și în prezent. De asemenea, se mai învederează instanței că, în urma unor întâlniri cu directori ai Apelantei, aceștia au avut o atitudine ireconciliabilă, susținând că, în definitiv nu au nevoie de acordul intimaților pentru anumite lucrări. Legat de acest incident, mai poate fi menționată și cercetarea intimatului N. N. de P. de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu presupusul refuz de a lăsă "scafandrii să își facă datoria", plângerea . SA fiind clasată.
Intimații mai apreciază că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a analizat prevederile care reglementează procedura specială a "ordonanței președințiale" și a constatat faptul că, pentru a fi incidentă această procedură, se impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existenta unor cazuri grabnice si neprejudicierea fondului.
Se mai critică prin întâmpinare și motivul de apel invocat cu privire la faptul că singurul element care a fost constatat de instanța de fond ca lipsind, respectiv caracterul provizori u al construcțiilor efectuate. Insă intimații arată că instanța de fond a respins cererea de ordonanță președințială sub toate aspectele constatând faptul că: . SA nu are dreptul să construiască pe terenul intimaților, . SA nu probează caracterul provizoriu al măsurilor solicitate și urgența acestora și . SA solicita în fapt judecarea fondului problemei cauzate chiar prin acțiunile lor ilegale.
Asupra conditiei de a nu prejudeca fondul, părțile arată că în fapt, cu toate că apelanta nu face dovada existenței unei cauze pe rol, vizând fondul speței astfel cum este acesta definit prin prezenta Ordonanță președințială, aceasta vizează rezolvarea unor situații deja clarificate de autorități de stat: Primăria Municipiului București - prin Certificatul de Urbanism nr.196/28.04.2013 solicitat pentru construcțiile menționate in Ordonanța Președințială pune în vedere apelantei - reclamante solicitarea unui Certificat de Urbanism de la Primăria orasului Popesti Leordeni, dovada titlului asupra imobilului însoțită de extras de carte funciară si acordul proprietarilor pentru efectuarea lucrărilor - acolo unde sunt proprietăți private; Primăria orașului Popești Leordeni prin Certificatul de Urbanism nr.370/17.06.2013 solicitat pentru construcțiile menționate prin Ordonanța Presedintială pune în vedere reclamantei prezentarea acordului notarial al proprietarului/administratorului terenului, dat fiind că în urma verificărilor s-a constatat că obiectivul respectiv se află pe proprietate privată; Direcția Poliție Locală - Serviciul Inspecție al Primăriei Orașului Popești¬Leordeni - prin adresele nr._/13.05.2014 și_/14.05.2014 ne aduce la cunoștință faptul că apelanta a fost sancționată contravențional tocmai pentru lucrările solicitate prin prezenta Ordonantă Președințială, pentru că aceste lucrări sunt efectuate în mod ilegal; P. de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - în ceea ce îl privește pe unul din proprietarii terenului - N. N., prin Ordonanța pronunțată în data de 15.09.2014 în dosarul penal nr.424/P/2014, clasează cauza .
Condiția de a nu prejudeca fondul este expres reglementata in NCPC (art. 996 alin. 5 NCPC).
S-a reținut ca, datorita faptului ca ordonanța presupune urgenta si adoptarea unor masuri vremelnice, instanța nu are căderea sa prejudece fondul dreptului dar - pentru ca totuși soluția sa nu fie arbitrara - este datoare sa cerceteze aparenta dreptului, sa pipăie fondul.
În ceea ce privește condiția existenței unei aparențe de drept în favoarea apelantei, intimații mai apreciază că aceasta nu este îndeplinită, față de faptul că, la 14 ani de la preluarea prin contract de concesiune a casetei de ape uzate, apelanta nu și-a îndeplinit obligația legală de a înscrie dreptul de servitute în cartea funciară, spre a-l face opozabil proprietarilor imobilelor afectate, fapt remarcat și de către P. de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin Ordonanța de clasare pronunțată în data de 15.09.2014 în dosarul penal nr.424/P/2014, considerând că: "Fată de contextul faptic existent. speta impune analiza sub aspectul observării dispozițiilor incidente în materia cărtii funciare în contextul evocării unui drept de servitute negativă care ar afecta proprietatea.”
Cu privire la condiția urgenței, aceasta se justifică numai pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Însă intimații consideră că apelanta reclamanta dorește de fapt pronunțarea unei ordonanțe președințiale numai pentru "a se repune în legalitate" față de sancțiunile impuse de Directia Politie Locala - Serviciul Inspectie Al Primariei Orasului Popesti¬Leordeni si Inspectoratul Regional În Constructii Bucuresti-Ilfov.
Referitor la caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurii impuse, părțile apreciază totodată că apelanta nu face dovada existenței unei cauze pe rol, vizând direct fondul speței și rezolvarea unor situații deja sancționate de autorități de stat, iar vremelnicia unei măsuri luate prin această acțiune fiind imposibil de precizat.
Soluționarea favorabilă a acestei Ordonanțe președințiale face imposibilă restabilirea situației de fapt anterioare. Printr-o pronunțare favorabilă apelantei instanța de judecată nu le-ar oferi acestora doar suport pentru efectuarea unor construcții pentru care au fost deja sancționați contravențional, dar ar stabili și faptul că oricând doresc aceștia pot construi pe terenul intimaților orice este prevăzut în contracte din care nu fac parte și nu îi privesc. Ei apreciază că au cumpărat terenul liber de sarcini, pe schițele cadastrale aferente imobilului nefiind reprezentate gurile de acces menționate de apelantă, iar dreptul de servitute ar fi fost înscris în cartea funciară nr.1_ a localității Popești-Leordeni, jud. Ilfov.
Mai apreciază intimații că nu se poate restabili nicio situație de fapt și tocmai din acest motiv apelanta încearcă prin prezenta Ordonanță presedintială acordarea unei prezumții de legalitate abuzurilor săvârșite asupra proprietății intimaților.
De asemenea, se mai arată prin întâmpinare că, în ciuda faptului că dreptul de servitute se exercită pe toată durata existenței sistemelor de alimentare cu titlu gratuit, în cazul lucrărilor necesare întreținerii și exploatării, dacă se produc pagube proprietarilor din vecinătatea acestor sisteme, operatorii au obligația de a plăti acestora despăgubiri, în condițiile legii.
Cuantumul pagubelor nu au fost stabilite între părți, iar restabilirea situației de fapt va fi imposibilă atât datorită nivelului de intervenție asupra proprietății, dar cel mai important fapt este acela că proprietarii acestui imobil, nu vor putea niciodată să construiască ceva pe acest teren, cu toate că scopul propus la data achizitiei a fost de a edifica în ritmul dezvoltărilor imobiliare ale zonei, o stație de carburant și spații de producție și depozitare.
Mai menționăm intimații și faptul că reprezentanții apelantei le-au pus la dispoziție planuri care arată faptul că întreaga proprietate este afectată construcțiile subterane, suprapunerea pe suprafața terenului fiind în proporție de 100%.
Având în vedere cele menționate anterior, odată pronunțată o hotărâre favorabilă apelantei în prezenta cauză, va fi imposibilă restabilirea situației de fapt sau manifestarea pentru o despăgubire echitabilă, în concordanță cu imposibilitatea de a realiza propriile obiective pe terenul nostru.
Se mai arată prin întâmpinare că apelanta încearcă inducerea în eroare prin mențiunile făcute pentru justificarea vremelniciei, însă intimații apreciază că numai în cadrul unui proces civil care ar fi permis proba cu expertiza tehnică, instanța ar fi fost în măsură să afle din partea unor specialiști independenți faptul că, tocmai atunci când plouă torențial și se inundă Bucureștiul această "caseta de siguranță" ar fi fost obligatoriu închisă pentru a proteja investiția pe care o deservește: stația de epurare.
Tot prin expertiză tehnică s-ar fi suprapus planurile din arhiva apelantei (planuri vechi - datate anterior interventiilor Apelantei) cu planurile noilor construcții astfel încât să se demonstreze instantei că nu se DECOLMATEAZĂ ci se efectuează lucrări de construire, despre care nu se poate afirma că au un caracter vremelnic.
Apelanta A. N. București SA induce încă odată în eroare instanța, în fapt singurul motiv pentru care aceștia sunt dispuși să încalce legea cu orice chip, este dat de faptul că mizeria pe care nu s-au sinchisit să o curețe din anul 2000, tocmai acum poate conduce la rezilierea contractului de concesiune a Stație de Epurare Glina.
Instanța de fond a concluzionat și a definit lucrările de construire ale apelantei fără să le identifice cu presupusa decolmatare, notând faptul că admiterea cererii reclamantei ar produce efecte definitive, lucrările enuntate având caracter definitiv, ireversibil. De asemenea, caracterul definitiv al măsurilor ce ar fi dispuse în cazul admiterii cererii ar echivala cu soluționarea pe fond a pricinii.
Instanța de fond a fost convinsă că precizarea unui interval de trei săptămâni nu lipsește lucrările deja efectuate și lucrările ce se vor efectua de caracterul lor definitiv.
Instanța de fond în mod temeinic și legal a considerat că "pentru admiterea unei astfel de cereri este necesară existenta unui raport de specialitate, care să precizeze detaliat ce presupune executarea fiecărei lucrări de întreținere, timpul necesar efectuării acestora, a unei autorizații de construire, conform Legii nr.SO/1991, documente pe care Reclamantul nu le-a depus."
Intimații subliniază că întreaga motivare dată de judecătorul de fond critică toate condițiile ce se impun a fi demonstrate în mod cumulativ pentru promovarea unei ordonanțe președințiale, iar dacă se are în vedere și faptul că pronunțarea hotărârii a fost efectuată pe data de 29.09.2014 înainte de data la care . SA a fost obligată să desființeze lucrările ilegale (data de 30.09.2014) și aceasta din urmă nici la data formulării prezentei întâmpinări nu a executat aceste obligații (nu a demolat construcțiile ilegale), se demonstrează fără echivoc disprețul . SA față de lege și instanța de judecată, totodată întărind temeinicia și legalitatea sentinței civile pronunțate de Judecătoria Cornetu .
De asemenea, se mai arată prin întâmpinare că mențiunile făcute de Apelantă referitoare la jurisprudența CEDO, preucm și la jurisprudența internă nu au legătură cu speța, aceasta recurgând și la prezentarea trunchiată a textelor de lege, dispoziții ale Legii nr.1 07/1996 - Legea apelor, în așa fel încât să creeze o aparență de legalitate.
Întâmpinarea a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 471 alin.5, 480 alin.1, art.996-1000 Cod proc.civ., dispozițiile art.551, 756, 760-762, 876 și 902 Cod civil, ale Legii numărul50/1991 și ale Legii nr.7/1996.
În cererea de probatoriu, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La termenul din 24.11.2014, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând sentința civila apelată in raport de motivele invocate instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5645/25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu a fost respinsă cererea apelantei-reclamante de emitere a ordonanței președințiale ca neîntemeiată arătându-se că nu este îndeplinită condiția caracterului provizoriu al măsurii .
Tribunalul constată că obiectul cererii de chemare în judecată constă în obligarea pârâtilor la respectarea dreptului de servitute al reclamantei și la permiterea accesului pe terenul reclamantilor în vederea executării lucrărilor de întretinere și exploatare a instalațiilor de utilitate publică .
Prin Actul Aditional nr. 7 la Contractul de concesiune înregistrat sub nr._/17.05.2011 ., în calitate de concesionar s-a convenit preluarea Casetei în concesiune ca efect al adoptării HG nr. 894/2010 .
În vederea îndeplinirii obligatiilor asumate prin Actul Aditional concesionarul a demarat la data de 06.09.2013 o . lucrări pe terenul pârâtilor, lucrări ce vizau lărgirea unor accese existente în planșeul camerei de siguranță NH Popești-Leordeni pentru a permite accesul tehnologic;refacerea fantelor de batardouri ale conexiunii deversorului cu râul Dâmbovița :montarea de senzori cu accesare on-line la Dispeceratul Statiei de Epurare Glina.
La data de 26.09.2013, prin Nota de Constatare s-a dispus oprirea lucrărilor și prezentarea documentelor tehnice .
Față de obiectul cererii de emitere a ordonantei președintiale, tribunalul apreciază că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 996 Cod pr. Civilă.
Ordonanța președințială este o instituite procesuală pusă la dispoziția părților doar pentru a se lua unele măsuri provizorii, de a permite luarea unei măsuri rapide și cu caracter temporar. Constatarea instanței de fond că, față de lucrările efectuate admiterea cererii ar produce efecte definitive, ireversibile este vădit eronată, obiectul cererii de chemare în judecată vizând permiterea accesului pe terenul pârâtilor și nu caracterul lucrărilor ce urmau a se efectua.
Prin urmare, în analiza condițiilor de admisibilitate ale ordonanței președințiale, instanța de fond trebuia să analizeze dacă permiterea accesului reclamantei pe terenul proprietatea pârâtilor are un caracter provizoriu.
Caracterul provizoriu are în vedere continutul reversibil al măsurilor dispuse de către instanță în condițiile în care pe calea ordonanței președintiale nu se pot lua măsuri a căror execuatre nu ar face posibilă restabilirea situației anterioare.
Or, în prezenta cauză, permiterea accesului pe terenul pârâtilor nu poate avea decât un caracter temporar și provizoriu .
Mai mult, analizând reclamanta a solicitat accesul pe terenul pârâtilor în vederea decolmatării respectiv a operatiunii de îndepărtare a materialului aluvionar depus pe fundul canalului, bazinului și nu executarea vreunei lucrări de constructii.
Împrejurarea că inspectorii Primăriei Popești-Leordeni au constatat că reclamanta a efectuat și lucrări de constructii cu respectarea sau nu a dispozițiilor legale exced obiectului prezentului dosar.
În consecintă, tribunalul urmează să admită apelul și, față de motivele mai sus arătate va admite în parte cererea de chemare în judecată cu consecința obligării pârâtilor să permită accesul pe terenul situat în . 3, . o perioadă de 3 săptămâni pentru ca reclamanta să poată efectua operatiunile de decolmatare.
ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul . SA împotriva sentinței civile nr. 5645 / 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimații N. N., N. L. N., D. P. D. .
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Admite în parte cererea.
Obligă pârâții să permită reclamantei accesul pe terenul situat în Popești Leordeni ./1, județul Ilfov, pentru efectuarea lucrărilor de întreținere respectiv operațiunilor de decolmatare, pe o perioadă de 3 săptămâni de la pronunțarea hotărârii.
Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
Obliga intimații la plata sumei de 20 lei cheltuieli de judecată către apelantă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 24.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECATOR,
C. D. E. V.
GREFIER,
A.-M. O.
Concept red. gref. A.O..
Red. Jud: EV./2exemplare/17.12.2014
Jud.fond: G. M.- Jud. /Cornetu
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 6136/2014. Tribunalul ILFOV | Pretenţii. Decizia nr. 128/2014. Tribunalul ILFOV → |
|---|
