Pretenţii. Decizia nr. 2028/2014. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 2028/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 8427/94/2011

Dosar nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILA NR. 2028R

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23 SEPTEMBRIE 2014

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE - N. P. G.

JUDECĂTOR - M. E.

JUDECĂTOR - C. D.

GREFIER - M. R.

Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ȘTEFY IPURL CU SEDIUL ALES LA SCA B. M. ȘI ASOCIAȚII impotriva sentinței civile nr.5517/27.11.2012, pronunțata de Judecătoria B., in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata . ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata, prin avocat, lipsind recurenta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Tribunalul acorda cuvântul pe excepția nulității recursului invocata de intimata, prin întâmpinare.

Intimata, prin avocat arată ca recursul este nul raportat la dispozițiile art.302 ind.1 alin.1 lit.c VCPC. Arata ca pentru ca recursul sa fie analizat trebuie sa fie indicata incheierea atacata, precum și motivele de recurs. Solicita admiterea excepției nulității recursului, anularea recursului. Cu cheltuieli de judecata.

Deliberând asupra excepției nulității recursului, invocata de intimata prin întâmpinare, Tribunalul o respinge ca neîntemeiata, apreciind ca recursul este motivat.

Tribunalul ia act ca intimata nu solicită administrarea probei cu inscrisuri noi in stadiul procesual al recursului.

Tribunalul pune in discuție solicitarea recurentei din cererea de recurs de emitere a unei adrese către B. P. V., cu mențiunea de a depune in copie certificata conformarea de primire a adresei nr._ și obligarea intimatei de a depune in copie certificata extrase din registrul de intrări al societății din lunile februarie 2009 si aprilie 2009.

Intimata, prin avocat se opune solicitările formulate de recurenta prin cererea de recurs.

Tribunalul, deliberând asupra cererii recurentei de suplimentare a probatoriului, o respinge, ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza in stare de judecata si acorda cuvântul pe cererea de recurs.

Intimata, prin avocat solicita respingerea recursului ca neîntemeiat. Cu cheltuieli de judecata. Depune factura nr.466/15.05.2014, ordinul de plata din data de 19.05.2014.

Tribunalul reține cauza in vederea soluționării.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 08.08.2011, reclamanta . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ȘTEFY IPURL a chemat în judecată pe pârâta . instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 65.231,32 lei reprezentând contravaloarea produselor alimentare livrate și neachitate, a dobânzii legale în cuantum de 10.600,63 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că a livrat produse alimentare proaspete și/sau congelate în baza cărora au fost emise facturi. Debitoarea a fost convocată la conciliere, iar aceasta nu s-a prezentat. A mai precizat că are o creanță certă, lichidă și exigibilă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 969, art. 1073, art. 1294 cod civil, art. 112, art. 167 și urm, art. 274, art. 379, art. 720.3 cpc, art. 2 și art. 3, art. 3 din Ordonanța nr. 9/2000, art. 43 codul comercial; a solicitat judecarea cauzei în lipsă conf. art. 242 cpc.

În temeiul art.77 din Legea nr.85/2006 acțiunea reclamantei este scutită de taxă de timbru.

În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia aceasta a depus la dosar în copie înscrisuri doveditoare (f.5-43), interogatoriul pârâtei, adresă către B. V. P. și proba cu expertiză specialitatea contabilitate.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii și a tuturor capetelor de cerere, ca netemeinice, cu cheltuieli de judecată. În susținere cu privire la capătul principal de cerere, referitor la obligarea la plata sumei de 65.231,32 lei, solicită respingerea ca neîntemeiat față de faptul că debitul invocat în cuantum de 65.231,32 lei nu există la momentul actual,pârâta nu datorează nici o sumă de bani iar cu privire la capătul accesoriu de cerere, privind obligarea la plata dobânzii legale, în cuantum de 10.600,63 lei, solicită respingerea ca neîntemeiat acestui capăt de cerere.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm., art. 274 alin. (1) cpc.

În dovedirea acțiunii pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia aceasta a depus la dosar în copie înscrisuri doveditoare, (f.57-85) și interogatoriul reclamantei.

La solicitarea reclamantei au fost comunicate copii certificate pentru conformitate cu originalul ale Biletelor la Ordin aflate în dosarul de executare nr. 27/2009.

În ședința din data de 26.09.2012 instanța a respins ca neîntemeiată excepția invocată de pârâtă privind tardivitatea formulării cererii de încuviințare de noi probe în condițiile art.138 alin.1 pct.2 C., a respins ca neutile soluționării cauzei probele solicitate de reclamantă în condițiile art.138 alin.1 pct.2 C., a respins ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de reclamantă la raportul de expertiză contabilă, a încuviințat în parte obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă formulate de pârâtă numai în ceea ce privește obiecțiunile de la punctul nr. 1.

În temeiul art.167 alin.1 C. au fost încuviințate: proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriile părților (filele 103 și 112), proba cu expertiză contabilă (filele 175-205).

La data de 31.05.2012 a fost depus raportul de expertiză contabilă, iar la data de 26.10.2012 s-a depus răspunsul la obiecțiunile încuviințate de instanță.

Prin sentința civilă nr.5517/27.11.2012, pronunțata de Judecătoria B., in dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ȘTEFY IPURL.

Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța a reținut următoarele:

Între părți s-au desfășurat relații contractuale în baza cărora reclamanta în calitate de vânzător a livrat pârâtei în calitate de cumpărător produse alimentare pentru care a emis facturi în cuantum de 65.231,32 lei, Facturile au fost evidențiate în tabelul din cuprinsul cererii de chemare în judecată și depuse la dosar la f.13-43. Aceste livrări s-au efectuat în baza contractului cadru nr.4019 din 16.12.2008 încheiat între părți.

Cât privește debitul principal solicitat de reclamantă în cuantum de 65.231,32 lei instanța reține că potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză acesta nu este datorat de către pârâtă.

Concluziile raportului de expertiză în acest sens sunt susținute de înscrisurile aflate în dosar, iar pentru a ajunge la aceste expertul a avut în vedere următoarele:

- facturile în litigiu au fost stinse prin două plăți efectuate prin ordinele de plată din 26.03.2009 în sumă de 27.560,31 lei și din 16.09.2009 în sumă de 154.534,31 lei;

- în evidențele reclamantei nu se regăsește înregistrarea încasării sumei de 27.560,31 lei conform ordinului de plată emis de pârâtă;

- în data de 30.01.2009 executorul judecătoresc P. V. a emis înființarea popririi asupra contului reclamantei conform adresei de poprire din dosarul de executare nr.27/2009; la data de 26.03.2009 se plătește de către pârâtă suma de 27.560,31 lei în contul executorului judecătoresc menționat în adresa de înființare a popririi.

Rezultă că suma de 27.560,31 lei a fost achitată de către pârâtă reclamantei însă aceasta nu este evidențiată în contabilitatea acesteia din urmă întrucât a făcut obiectul unei popriri.

A doua plată s-a efectuat de către pârâtă în baza adresei nr.147/29.07.2009 emisă de lichidatorul judiciar al reclamantei în contul de lichidare (154.534,31 lei prin op din 16.09.2009).

Față de aceste considerente, constatând că debitul principal datorat de pârâtă a fost stins prin plată, instanța a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 65.231,32 lei debit principal.

Cât privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale, instanța a avut în vedere dispozițiile art.8.1.2 din contractul cadru potrivit cărora distribuitorul se angajează să plătească prețul de cumpărare în termenul prevăzut în anexa 1 calculat de la data recepționării de către distribuitor a produselor comandate și a facturii emise de furnizor. Conform anexei nr.1 la contract (f.84), termenul de plată stabilit de părți este de 30 zile de la data livrării.

Prin urmare, la stabilirea cuantumului dobânzii legale datorate pentru neachitarea la termen a debitelor de către pârâtă instanța va avea în vedere acest termen de 30 zile și concluziile raportului de expertiză în care se arată că dobânda legală calculată în funcție de acesta este în sumă de 2.759,10 lei.

Pentru aceste motive, reținând și dispozițiile OG 9/2000, instanța o va obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 2.759,1 lei reprezentând dobândă legală calculată de la data scadenței fiecărei facturi și până la data achitării debitului principal.

În temeiul art.276 C., instanța va compensa în parte cheltuielile de judecată și o va obliga pe reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 4.844 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat (factură 493/12.09.2011 în cuantum de 5024,99 lei), în acest sens reținând că acțiunea sa a fost admisă numai în proporție de 3,6%, procent avut în vedere de instanță la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată datorate pârâtei.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ȘTEFY IPURL solicitand admiterea recursului, casarea sentinței atacate, trimiterea dosarului la instanta de fond in vederea administrarii de noi probe, iar in subsidiar admiterea recursului, modificarea in parte a sentinței atacate cu consecința admiterii in tot a actiunii introductive de instanta.

În motivarea cererii, recurenta a arătat ca in mod nelegal instanta de fond a respins solicitarea sa suplimentare a probatoriului, respectiv de emitere a unei adrese către B. P. V., cu mențiunea de a depune in copie certificata conformarea de primire a adresei nr._ și obligarea intimatei de a depune in copie certificata extrase din registrul de intrări al societății din lunile februarie 2009 si aprilie 2009. aceste probe fiind necesare ca urmare a faptului ca la adresa executorului datata 31.01.2009 debitoarea . raspunde la data de 16.04.2009 prin adresa 7418/16.04.2009. In aceasta perioada 31.01._09 debitoarea face o plata in data de 26.03.2009 in cuantum de_,31 lei catre un tert fara a fi primit adresa de infiintare a popririi anterior datei efectuarii plății.

Mai arata si ca expertiza efectuata in cauza nu ne lamureste cu privire la data la care s-a comunicat adresa nr._ a B. P. V. si nu lamureste daca plata efectuata la data de 26.03.2012 este sau nu o plata efectuata in temeiul unor acte valabile, motiv pentru care solicita efectuarea unui supliment la expertiza.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozițiile art.299 si urm. V.c.pr.civ, art.456, 167 C.pr.civ, art.969 V. C.civil.

La data de 22.05.2014, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând admiterea excepției de nulitate a recursului, respingerea recursului ca neîntemeiat, obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat ca recursul este nul raportat la dispozițiile art.302 ind.1 alin.1 lit.c VCPC. Arata ca pentru ca recursul sa fie analizat trebuie sa fie indicata încheierea atacata, precum și motivele de recurs.

Pe fondul cauzei, arata ca prin cererea de recurs, recurenta formulează în fapt o singură critică, aceasta referindu-se la pretinsa efectuare de către . unei plăți în mod nevalabil, respectiv efectuarea unei plăți în contul de consemnațiuni al executorului judecătoresc și nu în contul societății recurente. Astfel, recurenta afirmă că . fi efectuat plata din data de 26.03.2009 în valoare de 27.560,31 lei în contul unui terț, "fără a fi primit adresa de inființare a popririi anterior datei efectuării plății. "

Critica recurentei este netemeinică, urmând a fi respinsă de instanța de recurs pentru următoarele motive: a) . recepționat din partea B. V. P. adresa de înființare a popririi nr._ din data de 30.01.2009, prin care s-a pus în vedere terțului poprit indisponibilizarea sumelor datorate recurentei până la concurența sumei de 360.728,23 lei, în contul bancar de consemnațiuni creat de executorul judecătoresc.

Urmare recepționării adresei nr.1/27 din 30.01.2009 și în calitate sa de terț poprit, . achitat la data de 26.03.2009 suma de 27.560,31 lei, în contul de consemnațiuni: R013 B._ R002 deschis la Alpha Bank comunicat de executorul judecătoresc.

Dovada că intimata A. SA a recepționat adresa de înființare a popririi anterior plății din 26.03.2009 rezultă cu evidență din consemnarea de către subscrisa a sumelor de bani menționate la dispoziția executorului judecătoresc care a înființat poprirea și în contul bancar creat în acest scop. In condițiile în care subscrisa am fost notificată cu privire la înființarea popririi prin adresa nr.1/27 și subscrisa am dat curs acesteia prin consemnarea sumei de 27.560,31 lei la data de 26.03.2009, critica recurentei referitoare la recepția adresei de înființare a popririi ulterior datei consemnării este lipsită de orice fundament și logică.

Subscrisa putea face consemnarea sumei de bani la dispoziția executorului, doar dacă ar fi recepționat adresa B., fiind astfel notificată despre înființarea popririi și despre obligația de consemnare a sumelor datorate recurentei.

Adresa nr.7418/16.04.2009 a fost emisă de A. SA, cu scopul de a ține la nivelul societății o corespondență scrisă, fiind dictată de necesitățile inteme de organizare ale subscrisei, fără a exista vreo obligație legală în acest sens cu privire la emiterea adresei, respectiv emiterea adresei într-un anumit interval de timp.

De altfel, obligația legală a terțului poprit de a consemna sumele de bani la dispoziția executorului judecătoresc (art.456 VCPC) a fost Îndeplinită de subscrisa, prin consemnarea la data de 26.03.2009 a sumei de 27.560,31 lei.

În acest context, critica recurentei este lipsită de orice temei, urmând a fi înlăturată ca atare de către instanța sesizată.

Trebuie de asemenea observat că motivul de recurs al recurentei vizează exclusiv plata din 26.03.2009 În valoare de 27.560,31 lei, În condițiile În care obiectul cererii introductive de instanța s-a referit la obligarea subscrisei la plata sumei de 65.231,32 lei (cu titlu de contravaloare produse alimentare) și a sumei de 10.600,63 lei (cu titlu de dobândă legală).

Se constată că recurenta nu atacă întreaga soluție a instanței, prin care s-a dispus respingerea în întregime a capătului principal de cerere.

În acest condiții, solicitarea recurentei de admitere a recursului și de casare cu trimitere, respectiv în subsidiar de modificare a sentinței, în sensul admiterii în tot a acțiunii, este vădit netemeinică și nesusținut în fapt și în drept.

Din moment ce singurele argumente ale recurentei vizează suma de 27.560,31 lei (o fracțiune a debitului pretins), atât casarea cu trimitere, cât și modificarea sentinței de către instanța de recurs nu pot viza întreg debitul pretins, precum susține recurenta.

Motivul de recurs este netemeinic și prin raportare la analiza probatoriului administrat în fața instanței de fond.

Astfel, în cadrul raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză se rețin următoarele: "Conform înregistrărilor societății F. Producție SRL, facturile în litigiu nu au fost stinse în totalitate, rămânând un sold neachitat în sumă de 32.615,32 lei. " (pagina 9 a raportului).

D. urmare, se constată că potrivit propriilor evidențelor contabile ale recurentei, aceasta nu are de încasat debitul pretins prin prezenta acțiune, care se cifrează la suma de 65.231,32 lei.

Arata că recurenta nu a formulat obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză, iar singura critica formulată în recurs a vizat împrejurarea că expertul nu ne lămurește cu privire la data la care s-a comunicat adresa nr._ a Biroului executorului judecătoresc P. V. [ ... ]".

Susținerile recurentei privind existența unei confuzii din partea persoanei care a efectuat plata la data de 26.03.2009, respectiv contactarea acesteia de către recurenta nu sunt susținute de probe și au caracter pur conjunctural, urmând a fi înlăturate de instanța sesizată cu judecata recursului.

În dovedirea cererii, intimata solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, cererea a fost întemeiata pe art.452 și următoarele VCPC, art.302 indice 1 VCPV și orice altă dispoziție legală aplicabilă în speță.

Analizând sentința civilă recurată prin raportare la motivele de recurs invocate, Tribunalul constată următoarele:

Prin motivele de recurs este criticată hotărârea primei instanțe pentru motive de nelegalitate, respectiv se invocă faptul că prima instanță a respins în mod greșit suplimentarea probatoriului.

Tribunalul apreciază că soluția primei instanțe, de respingere a cererii de suplimentare a probatoriului cu înscrisurile menționate de recurenta reclamantă este corectă, documentele respective nefiind utile soluționării cauzei.

De asemenea nu pot fi primite criticile vizând concluziile raportului de expertize pe care Tribunalul le apreciază ca fiind clare și neechivoce. Data primirii adresei de înființare a popririi și înregistrarea acesteia în documentele intimatei pârâte nu prezintă relevanță în speță, câtă vreme recurenta nu a dovedit că actele de executare și implicit adresa de înființare a popririi ar fi fost desființate ca urmare a constatării nelegalității acestora. Astfel, plata efectuată de pârâtă în contul executorului judecătoresc este valabilă câtă vreme calitatea de debitoare a pârâtei ( reclamanta fiind creditoarea pârâtei și având calitatea de debitoare în dosarul de executare silită ) nu a fost contestată iar actele de executare nu au fost anulate, indiferent de confirmarea primirii adresei de înființare a popririi.

Pentru considerentele expuse mai sus, constatând că sentința recurată este legală și temeinică, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

Văzând dispozițiile art. 274 cod proc civ va obliga recurenta sa plateasca intimatei suma de 4019,99 lei reprezentand cheltuieli de judecata – onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta . PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ȘTEFY IPURL CU SEDIUL ALES LA SCA B. M. ȘI ASOCIAȚII impotriva sentinței civile nr.5517/27.11.2012, pronunțata de Judecătoria B., in dosarul nr._, in contradictoriu cu intimata .> ca nefondat.

Obliga recurenta sa plateasca intimatei suma de 4019,99 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

Irevocabila.

Pronunțata in sedință publică, azi, 23.09.2014

Președinte,

N. P. G.

Judecător,

M. E.

Judecător,

C. D.

Grefier,

M. R.

Concept red. gref. M.R.

Red. Jud: C.D/ 2 exemplare

Jud.fond: C. R. E. - Jud.B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 2028/2014. Tribunalul ILFOV